marți, 18 mai 2021

Noua lume pe care o clădim


M
atthew Lohmeier, ofițer în cadrul Forței Spațiale a SUA a fost demis din funcția sa de comandant al unei escadrile din cauza „pierderii încrederii și a suspiciunilor rezonabile în ceea ce privește capacitatea sa de a conduce”. Aparent avem de-a face cu un caz clasic specific militarilor: comandantul dă cu parul că doar așa se face armata. Fals! Tâlcul e altul.

Matthew Lohmeier a scos pe banii săi o carte intitulată „Irresistible Revolution: Marxism's Goal of Conquest & the Unmaking of the American Military”. Numele spune totul, iar „pierderea încrederii” în fața superiorilor fix de-aici i se trage. Asta în ciuda faptului că, înainte de a o publica a cerut și obținut acceptul superiorilor. Cartea însă nu-i una militantă, ci una în care autorul analizează la rece ceea ce se petrece în armata americană, trăgând un semnal de alarmă în ceea ce privește fragilizarea instituției din care face parte ca urmare a pătrunderii în corpul său a ideologiei marxiste. Dacă e să militeze pentru ceva, locotenent-colonelul militează pentru menținerea armatei ca instituție independentă politic, dincolo de ideologiile vreuneia dintre părți. Ei bine, ciudat e că acest îndemn este considerat de către superiorii săi ca fiind o „poziție partizană”.

Probabil, la demiterea sa a contribuit și popularitatea cărții. La momentul demiterii cartea era numărul 2 ca vânzări pe Amazon. În prezent e numărul 1, însă e o mare probabilitate ca ea să fie delistată, cunoscute fiind atracțiile marxiste ale companiilor „big tech”. 

Dincolo de controverse, cartea atrage atenția asupra modului în care s-a înfiripat marxismul în armată, explicând pas cu pas modalitatea în care această ideologie fragilizează din interior instituția, blocând-o în tot felul de „standarde corecte politic”. Noi, cei care avem experiență, știm bine cum acționează virusul marxist, doar de-aia ne spargem plămânii țipând de fiecare dată când toxica ideologie e pe cale să mai cucerească câte-o redută de-a societății noastre. Doar că, din păcate, strigătul nostru e în van.

Locotenent-colonelul Lohmeier țipă și el tot în vânt deși s-ar putea crede contrariul în momentul în care vedem popularitatea cărții pe care a scos-o. Dacă ne-am uita pe topul popularității am putea să ne bucurăm, constatând că cea de-a doua carte ca popularitate este una de-a interzisului „dr. Seuss”, iar locul trei e ocupat de „American Marxism” a lui Mark Levin. La fel ne-am putea bucura atunci când constatăm că pentru Trump au votat un număr record de votanți reali, în timp ce pentru propulsarea lui Biden s-a folosit furtul ca armă electorală. Acestea însă sunt concluzii pripite. 

Ceea ce nu știe Lohmeier este faptul că cei care conduc America din umbră sunt aceiași care i-au umplut buzunarele lui Leon Troțki(Leib Bronștéin) trimițându-l în Rusia unde a făcut joncțiunea cu Lenin pentru instaurarea comunismului. Iar Lenin n-a ajuns întâmplător în Rusia, ci cu banii serviciului secret al frustratului Wilhelm al II-lea. Abia în anii 90 s-a aflat despre finanțarea secretă a lui Lenin. Mai e însă ceva. Lenin a fost propulsat din Elveția, unde miște băieți mult mai discreți decât cei de pe Wall Street îl aveau pregătit pentru marea joncțiune de pe teritoriul Rusiei. Iar Wilhelm al II-lea, așa cum istoria ne-o arată, în final a picat de papagal, jucat fiind la ruletă de băieții care-l conduceau bazându-se pe frustrările sale. Deh, așa se întâmplă când ești prost!

Ceea ce-ar mai trebui să știe Lohmeier este că, tot cei care conduc America, sunt aceiași indivizi care-au împins-o în al Doilea Război Mondial, forțând un export tehnologico-militar masiv către URSS-ul lui Stalin. În tot războiul acela Stalin a pus la bătaie carnea de tun. Faptul că după Război s-a trezit putere a lumii ține și asta tot de-o planificare făcută de către băieții amintiți. Care, de altfel, au și împins CIA în combinația cu Grupul de la Frankfurt(marxist, pentru cei care n-au habar) pentru remodelarea omului, generând „fenomenele de masă” precum Elvis, Beatles, Woodstock, etc. Iar armata americană e una dintre ultimele victime. Ceea ce-ar trebui să vadă bravul locotenent-colonel e faptul că TOATE instituțiile americane au căzut precum puii secerați de coccidioză. Doar că denumirea specifică pentru afecțiunea americană este cea de marxism de sorginte neobolșevică. Artizanii schimbării au știut bine unde atacă: în domeniul educației și al tineretului. Ce putea ieși din mâna drogaților care manifestau tremurând cu cărțulia roșie a lui Mao la inimă?

Vă spuneam că popularitatea lucrărilor semnalate nu este una care ar trebui să ne bucure deoarece ea vine din disperare. Americanii conservatori văd efectiv cum le fuge pământul de sub picioare și, de aceea, la fiecare semnal de normalitate(chiar și de aparentă-normalitate) devin optimiști, se entuziasmează. Doar că se află într-o cursă a șoarecelui. Politicile economice luptă împotriva lor întrucât principalul scop al acestora este decimarea clasei de mijloc, cea aproape exclusiv conservatoare. Doar o minoritate insignifiantă a clasei de mijloc reușește să se refugieze în eșalonul superior, cel al bogaților. În rest, majoritatea covârșitoare ajunge în clasa săracă, dependentă de subvențiile pentru hrană sau muncind din greu pentru a-și asigura necesarul zilnic. Doar că, odată intrat în clasa inferioară, devii aproape instantaneu „dușman al bogaților”, deci marxist. 

Ceea ce ar trebui să înțelegem este că a fi bogat nu înseamnă a fi protejat, așa cum își imaginează cei scăpătați prin clasa superioară. Nici măcar atributul de super-bogat nu te protejează. Văzând tipicul revoluțiilor de până acum, putem observa limpede că, de fiecare dată, clasa inferioară a decimat-o pe cea superioară. Acum, cu mișcările tip BLM sau cele de „eliberare” a comunității LBGT, se instrumentează o revoluție a marginalilor asupra dominanților. Dar nici ea nu va ține foarte mult, mai ales în condițiile în care „drepturile” marginalilor sunt tranșate. De-aceea, următorul pas al luptei va fi cel împotriva bogătașilor, visul de aur al comunismului încă de pe vremea lui Weishaupt. Și, pregătiți-vă întrucât chiar în timpul vieții majorității celor care citesc acest articol, gloatei i se va da satisfacția de a decima clasa îmbogățiților. Ăsta e sensul revoluției, iar lumea din nou va fi pierdută pentru mult timp întrucât toți vor considera că au câștigat victoria finală. 

Permanent sistemul pregătește carne de tun pentru oi. Prima dată viitoarele victime par impenetrabile, apoi li se ciobește puțin din postamentul statuii, iar în final statuia face implozie în aplauzele isterice ale prostimeii: s-a mai câștigat o victorie! Dacă vreți, pentru că tot îl urâți pe Bill Gates, urmăriți ce urmează să pățească. Media tocmai și-a amintit că era prieten cu Epstein! Măi să fie! Găina a fost îngrășată, iar acum e împinsă la sacrificiu!

Doar că, așa cum am constatat de-a lungul istoriei, toate victoriile prostimii s-au întors împotriva sa. Bruma de drepturi câștigate în Revoluția Franceză a venit la pachet cu crime și cu o viață mult mai pauperă decât înainte. Aburii progresului victorios vin și ei cu un cost al vieții din ce în ce mai mare, până va ajunge de nesuportat. Iar de-aici, din nou, sistemul înțelegător îți va propune să nu te mai „alienezi față de muncă” întrucât îți dă el tot, calculat la centimă, sub forma unui venit standard garantat. Iar de cerut îți va cere la schimb o nimica toată: corpul și sufletul tău. Corpul pentru a ți-l menține sănătos prin procedee științifice și pentru a-ți scurta suferința în ultimii ani ai vieții căci, nu-i așa, ce sens are să te mai chinui 1-2 ani când tot sistemul îți va oferi o ieșire liniștită și demnă din viață? Iar în ceea ce privește sufletul, chiar mai crede cineva în „misticismul” ăsta? Bun venit în Lumea Nouă. Se făurește acum, chiar sub ochii noștri. Marxismul nu e de azi de ieri pe agenda mondială, ci de vreo trei sute de ani, de dinainte de a se numi marxism.

luni, 17 mai 2021

Ascensiunea Chinei și riscurile sale


După lansarea pe orbită a propriei stații spațiale, China dă a doua lovitură: trimiterea cu succes a propriului rover pe Marte. Fără doar și poate ne aflăm în fața unui salt tehnologic extrem de important. 

duminică, 16 mai 2021

Un singur cuvânt care strică totul


U
n singur cuvânt e vinovat - într-o proporție colosală - pentru falsele noastre credințe, pentru modul în care suntem manipulați și pentru spălarea pe creier a generațiilor tinere. Un singur cuvânt căruia de-a lungul timpului i s-a schimbat sensul astfel încât acum să semnifice în mentalul tuturor altceva decât sensul său inițial. Iar când răul devine, prin manipulare, un bine, absolut toate sistemele de valori se clatină.

sâmbătă, 15 mai 2021

Nou sistem de comentarii

Am instalat Disqus pentru a adăuga o altă dinamică discuțiilor de pe platformă și pentru a ușura gestionarea spamului. Pe moment văd că nu-mi mai sunt afișate vechile comentarii. O să mă mai joc cu el să văd dacă pot afișa ambele moduri.

Am nevoie de opiniile voastre în ceea ce privește acest nou sistem. Mulțumesc!

vineri, 14 mai 2021

Animalele ca armă de înrobire a omului


Cei care credeau că Anglia s-a rupt de UE din cauza propriului conservatorism se înșală amarnic. În fapt țara a dat-o puternic pe progresism. Dacă la începutul pandemiei, atunci când Boris Johnson a anunțat că refuză lockdown-ul, mai erau ceva șanse de normalitate, acum meciul e definitiv pierdut.De fapt, mai mult, au luat-o puternic înainte pe calea progresismului extrem.

joi, 13 mai 2021

De ce, domnilor? De ce?


Văd foarte multă manipulare în legătură cu situația din Israel. În ciuda numeroaselor imagini cu bombe care explodează, nimeni dintre cei neinițiați nu înțelege nimic din ce se întâmplă acolo. Ceea ce se întâmplă este ceva cât se poate de clasic în domeniul manipulării: lași informații incomplete despre un eveniment și, fără ca toate acestea să aibă o logică, împarți opinia publică în pro și contra. Doar că, fără a avea informația de bază, atât tabăra pro cât și cea contra, aberează. Iar din aberațiile celor două tabere reușești să compromiți evenimentul care, astfel, trece în uitare.

miercuri, 12 mai 2021

COVID și marile dileme


C
u câteva zile în urmă v-am spus despre dezastrul din Seychelles, țara cu cea mai mare rată de vaccinare anti-COVID din lume. În ciuda vaccinării majorității populației, țara cunoaște un val de reinfectare similar celor în care nu se introdusese „variabila vaccin”. Iată că întreaga retorică oficială cu privire la beneficiile vaccinării este dărâmată de realitatea din micuța țară insulară.

marți, 11 mai 2021

Atacul cu cântec


C
ea mai mare conductă de petrol de pe Coasta de Est a SUA a căzut pradă unui atac cibernetic asumat de un grup necunoscut până acum: „DarkSide”. Conducta transportă peste 2.5 mln barili pe zi, asigurând aproximativ 45% din consumul de combustibili a 18 state americane. După cum bine înțelegeți este vorba despre un fenomen de o gravitate extraordinară.

luni, 10 mai 2021

Propaganda inutilă


În weekend-ul care a trecut ați avut posibilitatea să vedeți o altă isterizare inutilă a propagandei. De vreo două săptămâni se tot vântură informația conform căreia o navetă chinezească ar urma să se prăbușească provocând dezastrul. Comentarii ale NATO, demență a propagandei, fătuci de CNN învolburate, ce să mai spun, întreg spectacolul grotesc al minciunii ventilate aiurea. E epoca post-adevărului, ați uitat?

duminică, 9 mai 2021

De ce Vestul e setat să piardă definitiv meciul cu China?


D
acă ar fi să mă transform într-un comentator rece, aș spune că la ora actuală SUA nu știe unde să mai fugă pentru a nu se confrunta cu China. „Iar pro-chinezisme?” - vor sări îndărătnicii la gâtul meu. Nu, asta e realitatea, le-aș răspunde mult prea scrufuloșilor apărători ai Vestului care, după cum vom vedea ceva mai târziu, de fapt sunt cei mai eficienți „spioni” fără de voie ai Chinei.

sâmbătă, 8 mai 2021

Colții crizei


U
n fenomen despre care vorbesc cam de un an de zile începe, din păcate, să se materializeze. Este vorba despre criza alimentară. Nu știu dacă ați observat, dar prețurile alimentelor cresc de la o zi la alta. Fenomenul este vizibil în special în țările importatoare de alimente între care, cu rușine, ne numărăm și noi. 

vineri, 7 mai 2021

Teroarea care urmează


Țara cu cea mai mare rată de vaccinare din lume nu este Israelul, ci Seychelles. Paradisul insular din Oceanul Indian a dorit cu disperare să-și reia activitatea turistică și, de aceea, a mers pe mâna OMS și a celorlalte trompete globaliste, forțând „imunizarea” populației. Astfel, peste 62% din populația Seychelles este vaccinată cu ambele doze. Iată profilul unui campion al vaccinării care, asemeni Israelului, părea că a reușit în lupta sa cu boala. După ce a scăzut rata infectării, părând că totul e cât se poate de OK, numărul de cazuri a recrescut la peste 1000 cazuri în 7 zile. Poate părea mic, dar Seychelles are o populație de ... sub 100 000 de oameni! Vă voi mai spune că, în momentul în care a început campania de vaccinare în masă, Seychelles avea sub 400 de cazuri! Întrucât rata îmbolnăvirii e uriașă, țara se află în lockdown. Iată succesul vaccinării scelerate în pandemie! O să mai amintesc doar că mica țară insulară pare a fi găsit metoda românească de luptă cu virusul întrucât - probabil la șoapta mahărilor globaliști - a limitat drastic testarea. Frumos, nu?

joi, 6 mai 2021

Un urs


A
nul trecut Klaus a primit premiul „Societăţii Europene Coudenhove-Kalergi”. Coudenhove-Kalergi a fost un deviant care susținea metisarea forțată a populației europene prin impunerea unei imigrații masive, astfel încât, în final să se dezvolte un om afro-caucaziano-asiatic a cărui principală caracteristică să fie supunerea. În teoria sa, deviantul Kalergi spunea că astfel elita plutocratică va avea parte de o forță de muncă ieftină, supusă, fără rădăcini și idealuri. Iată marea operă a unui cretin. În loc să-i fie numele adăugat pe lista devianților furioși, individului i se dedică studii și, iată, are chiar și-un ONG care-lomagiază de la nivel european. Cunoscând toate acestea mă întreb sincer care-i meritul pentru care a fost premiat Klaus? Parcă-mi amintesc despre cum începuseră să intre niște emigranți sirieni pe mare în timp ce grănicerii noștri erau îndemnați să întoarcă capul în altă parte. Dar las pe altă dată constatările.

miercuri, 5 mai 2021

Morișca stricată


C
u siguranță nu ați auzit până acum despre Bill Hwang. Mă rog, nu-i un capăt de țară întrucât nici în mediul său - tranzacționarea pe piețele de capital - mai nimeni nu auzise despre el. Cu toate acestea, vârful averii sale a fost de 30 mld. $. Impresionant! Dacă vă mai spun că omul este de fapt un imigrant din Coreea de Sud care și-a încercat norocul în SUA undeva prin anii 80, puteți avea imaginea unei povești americane de succes. 

marți, 4 mai 2021

Noul sistem financiar


Î
n urmă cu ceva vreme v-am semnalat că în China se testează un yuan digital. De asemenea, Rusia are de multă vreme un asemenea proiect. Și mai sunt câteva țări care lucrează la proiecte similare. Privind de la distanță nu putem spune nici că-i bine și nici că-i rău. Doar că diavolul stă în detalii.

Cum bine remarcasem în urma unei întâlniri de la Davos, interesul statelor este acela de a-și digitaliza monedele. Mai ales că , find prezentată la Davos, chestiunea a devenit publică! Primii pași oricum fuseseră făcuți prin intermediul forțării plăților electronice, dar era puțin probabil să nu se încearcă să se meargă mai departe. Banul electronic are prostul „obicei” de a dezvălui celui care ți-l procesează detalii despre tine pe care nimeni altcineva n-ar trebui să le știe. Un exemplu: dacă merg și cumpăr pâine dintr-un anume loc, e fix treaba mea și a celui de la care cumpăr pâine. Nu trebuie să știe banca mea, spre exemplu, că în fiecare dimineață la ora opt merg zece kilometri ca să cumpăr o pâine și că, după aceea, mă opresc să-mi beau cafeaua la o terasă. V-am dat un exemplu banal, dar probabil înțelegeți că prin digitalizarea monedei se ajunge la cunoașterea unor chestiuni intime, care n-au ce căuta la o terță parte.

Este evident că, în toată tevatura cu monedele digitale trebuia să intervină și SUA. Doar hegemonul, prin intermediul unui acoperit al CIA, a creat ceea ce cunoaștem azi sub numele de „fenomenul crypto”. Acum americanii au criticat inițiativa chinezilor deoarece criptomoneda lor nu respectă valorile SUA precum „confidențialitatea și libertatea comerțului și a cuvântului”(Jerome Powell). Până acum doar îl suspectam pe Powell de prostie. După declarația asta deja oricine își dă seama că e un idiot retardat. Să trecem însă mai departe întrucât vom vedea cum absolut toată „controversa” este strict praf în ochi. 

O criptomonedă n-are cum să asigure confidențialitatea întrucât altfel nu mai e credibilă. Are nevoie de un registru public al tranzacțiilor(„public ledger”), cel care asigură consistența și încrederea rețelei. Mai mult, altfel nu pot fi confirmate tranzacțiile. Chiar dacă în acest registru public ești înregistrat într-o formă anonimă - ca ID(cheie publică în termeni de specialitate) - ești perfect identificabil: angajatorul care-ți plătește salariul știe „ID”-ul tău, altfel n-ar avea cum să-ți dea banii, statul căruia îi plătești impozitele, de asemenea te identifică prin același mecanism s.a.m.d. Din momentul în care cineva știe cine se ascunde în spatele unei adrese, vede absolut toate tranzacțiile pe care acea persoană le face. Imaginați-vă cât de simplu este pentru stat - care oricum, prin mecanismul de acordare a adresei știe cine se ascunde în spatele fiecărui ID - să vă urmărească fluxurile financiare. Mă rog, cei care au cât de cât habar despre modalitatea actuală de lucru ȘTIU că deja statul cunoaște fiecare tranzacție pe care-o faci prin cont. Spre exemplu, în România, Finanțele primesc zilnic de la bănci situațiile mișcărilor prin conturile tuturor persoanelor fizice și juridice. Unora nu le spun o noutate, dar sunt foarte mulți care habar n-au că un funcționar din Ministerul de Finanțe le-ar putea spune cât se poate de limpede câți bani au în fiecare cont.

Partea frumoasă abia acum vine. Chinezii au introdus în criptomoneda lor un mecanism prin intermediul căruia se poate seta o dată de expirare a banilor. Cu alte cuvinte, dacă nu-i folosești până la o anumită dată, expiră. Se șterg! Interesant, nu? La fel de interesant e că, în proiectele lansate de americani, „facilitatea” de expirare a banului există. Practic i-au copiat pe chinezi. Și iată cum, în timp ce vorbesc despre libertate, nu fac altceva decât să o încalce la nivel grosolan. 

Oricum și până acum statul și de mafia bancară, îți păpau banii prin intermediul inflației. Date fiind problemele sistemului, adversarul cel mai mare a devenit nu traficantul de arme sau droguri, ci omul simplu care-și pune de-o parte un bănuț pentru zilele negre. Nu vorbesc doar despre faptul că, dacă vând un bun tangibil trebuie să primesc ceva la fel de tangibil la schimb. Acum e vorba de ceva mai mult: statul va fi capabil să facă „mini-stabilizări” de câte ori va avea chef. Și asta indiferent dacă e un stat care respectă sau care nu respectă „valorile” clamate de SUA.

Concluzia e una cât se poate de simplă: în timp ce șmecherii se bat la suprafață, în subteran sunt parte a aceluiași joc murdar. Iar victime cad tot oamenii simpli. 

Simt că vor fi mulți care mă vor întreba ce e de făcut? Le voi răspunde cu o întrebare: ce procent din tranzacțiile pe care le faceți sunt cu numerar și ce procent cu card? În condițiile în care ai depășit 30% faci deja parte dintre cei are pun umărul la edificarea noului sistem financiar global. Și te vei descurca de minune în Noua Lume!

vineri, 30 aprilie 2021

Rime istorice


Când vorbesc despre picajul Occidentului lumea mă caracterizează ca pro-rus, pro-chinez sau mai știu eu ce altă aberație. Pe vreme comuniștilor, dacă aveai curajul să arăți cu degetul unde sunt problemele, automat erai caracterizat ca element deviaționist sau, dacă insistai, erai făcut direct spion. Cu consecințele de rigoare. Tot specific societății comuniste aflate în declin era și propaganda. Azi e greu să înțelegi cum funcționa propaganda oficială. Pe vremea aceea absolut toată media aparținea organelor de conducere ale statului. Nici musca nu scăpa necenzurată. Și asta fie că era vorba de un ziar național, local sau chiar de o fițuică anonimă făcută de vreun propagandist de întreprindere și multiplicată „la xerox” într-un cerc restrâns.

joi, 29 aprilie 2021

O poveste cu agenți internaționali și-un tâlc pe care trebuie să-l deslușiți singuri


P
ovestea de azi e o ciorbă reîncălzită care-și are originile prin anul 2011. De fapt chiar de mai devreme, însă atunci începe să se manifeste la vedere. Și, cu toate că am avut de-a face cu „evenimente grandioase” n-ați avut habar de ele. Media are grijă însă ca acum, la mai bine de unsprezece ani de la debut, să vi le prezinte ca pe niște fapte revelatoare. Ar trebui, după umila mea părere, să vă puneți insistent întrebarea de ce n-ați avut habar de nimic până acum? Asta în primul rând. Apoi vă puteți preocupa de restul chichițelor întrucât, cum bine se știe, la fotbal, politică și servicii secrete se pricepe toată lumea. Să începem, așadar.

miercuri, 28 aprilie 2021

Cretinătate, numele tău e Facebook!

 

 

 

Trădarea ca politică asumată


N
-am crezut niciodată că prostia va face în așa fel încât trădarea să devină  politică asumată. Și încă n-ați aflat elementul cel mai înspăimântător, anume faptul că asasinii care-și asumă politica îngenuncheatului în fața stăpânilor externi au o masă compactă de susținători radicali printre oamenii simpli, care n-au niciun beneficiu și cărora radicalismul le vine strict din prostie. Este genul de îndobitocire în masă imposibil de înțeles pentru omul normal.

marți, 27 aprilie 2021

Ce se întâmplă în India?


După ce părea că nebunia COVID ajunge la o rezolvare facilă, India reintră pe panta nebuniei. Țara a mers cot la cot cu toată lumea în ceea ce privește măsurile: a impus lockdown, a căutat să-și facă rost de vaccin, a intensificat măsurile s.a.m.d. La un moment dat au pus la punct un medicament ieftin care avea întreaga schemă de tratament într-o pilulă ce trebuia luată zilnic. A funcționat impecabil și, la un moment dat, autoritățile de acolo au anunțat chiar că sunt pe cale să declare ieșirea din pandemie. 

luni, 26 aprilie 2021

Adaptarea omului la mașină


Dacă waze-ul ar fi pe bani, aș plăti fără nicio problemă.” - mi-a mărturisit un puștan care-și face un soi de ucenicie la mine. Cred că e de prisos să vă mai spun că omul e o catastrofă în trafic și că de fiecare dată vine cu întârziere. Însă omul e „cipat” cu toate aplicațiile posibile și imposibile. Nu trageți concluzii pripite!

duminică, 25 aprilie 2021

Retorica strâmbă


P
rostirea în masă a oamenilor a condus la o îngrozitoare deformare a gândirii. Este unul dintre motivele pentru care a fi prost a ajuns deja o virtute. Nimeni nu te mai privește de sus atunci când ești prost. Nici măcar nu mai ai parte de acea privire de compasiune specifică oamenilor înțelepți. Aiurea. Acum toate privirile sunt identice, bovine. Când ești prost n-ai parte decât de priviri colegiale, din același regn ca tine.

sâmbătă, 24 aprilie 2021

Curs de supraviețuire


De multe ori vă recomand cărți care apar cu greu și pe care le consider esențiale vremurilor în care trăim. O fac din bucuria pe care o am atunci când văd că mai există oameni care împărtășesc și celorlalți descoperirile lor.

vineri, 23 aprilie 2021

Cum te lupți cu proștii


A
ieșit Plăvanul pe sticlă să atace Rusia. În plin scandal cu costumul de schi primit din banii furați de serviciuri. Ce chestie mișto. Ești prins cu mâța-n sac și ce faci? Te iei de Putin. Și, ca să fie treaba treabă, îl mai bagi și pe Aurescu la atac. Și-i mai pui și p-ăia de la MApN cică să-i școlească „pă rapid” pe politicieni cum să facă dacă-i atacă maica Rusie. Și mai convoci și CSAT-ul!  

joi, 22 aprilie 2021

Operațiunea „Bani pentru Plăvan”


Dacă mai țineți minte, cu ceva vreme în urmă a fost un scandal de delapidare de la serviciul secret al armatei. Mai precis e vorba de 180 000 dolari care ar fi fost sustrași de locțiitorul directorului DGIA. Teoretic e vorba de o găinărie măruntă. La data descoperirii s-a făcut ceva caz pe marginea ei, dar, treptat, s-a lăsat liniștea.

miercuri, 21 aprilie 2021

Ciuma lui Iohannis


Așa cum bine știți, economia e la pământ. Nu pandemia e de vină ci, în primul rând, amatorismul echipei aflate la conducerea țării. Cîțu a îndatorat țara mai mult decât cuplul tragicomic băsescu-boc. Problema e că Cîțu(sic!) n-are nici cea mai mică intenție de a se opri din aventura sa tembelă. Și, mai mult, e împins în față de superiorii săi: atât cei interni cât, mai ales, cei externi.

marți, 20 aprilie 2021

Cod roșu


Ceea ce veți citi în articolul de azi n-o să vedeți în presa noastră întrucât suntem ținuți într-un vid informațional cum rar mi-a fost dat să văd. False subiecte fac agenda zilnică, iar oficialii implicați în așa-zisele evenimente prezentate cu emfază de către gurnaliștii autohtoni fac strict un teatru ieftin la indicațiile primite din afară. Spus pe șleau, afirm apăsat că toată dramoleta de la Sănătate nu-i nici mai mult nici mai puțin decât o scenetă pusă la cale de către serviciile secrete externe care au ajuns să conducă țara și al căror interes este strict distragerea atenției de la adevăratele evenimente care se petrec acum. Și-o să înțelegeți imediat de ce.

luni, 19 aprilie 2021

Distracție cu pașaport


O știre aparent banală: festivalurile Neversea și Untold se vor relua. Unuia ca mine îi e egal. N-am treabă cu niciunul dintre ele. Însă este un schepsis la mijloc care face ca absolut toți să avem treabă cu cele două festivaluri. 

duminică, 18 aprilie 2021

Un avertisment scurt


Există o alternativă la hiperinflația care se arată din ce în ce mai mult ca „cea mai potrivită soluție”. În alte vremuri sunt ferm convins că morișca inflaționistă ar fi fost pornită. Însă acum totul s-a schimbat. Pur și simplu nu te mai poți juca cu banii așa deoarece riști să-ți explodeze societatea în cap. Și-atunci? Ei bine, atunci schimbi regulile jocului.

sâmbătă, 17 aprilie 2021

Al doilea val


Am spus-o în mai multe rânduri: învingător ești atunci când un fault dur nu mai are puterea de a te îngenunchea. Mă gândesc la bietul Diego Maradona în perioada sa de glorie. Atunci când „rațiunile brutale o justificau”, anumite echipe introduceau indivizi care să-l faulteze, chiar cu riscul de a lua cartonașe roșii. Știau că Maradona e inima unui mecanism invincibil și că, țintind inima, țintești de fapt întreaga construcție. Ei bine, tocmai aici era puterea sa. Avea capacitatea de a rămâne o perioadă un jucător banal, care doar pasa mai departe. De multe ori greșea inexplicabil atunci când o fază nu spunea nimic. Exista însă mereu „momentul său”, cel al exploziei, în care Diego nu mai putea fi oprit. Dacă încercai să-l faultezi se ferea în ultimul moment, pleca într-o parte în timp ce mingea mergea în cealaltă parte. Erai efectiv terminat, te simțeai copleșit. În asta consta măreția lui: nu putea fi îngenuncheat, indiferent de tacticile agresive.

vineri, 16 aprilie 2021

Drumul către iad


Rememorând cele întâmplate, mulți nu reușesc să înțeleagă cum e posibil totuși să fi involuat într-un asemenea hal. Ca țară am pornit de la un nivel destul de bun. Știu, ne era foame, dar cel puțin eram curați. Nu aveam datorii, aveam resurse, aveam o industrie, aveam pământ bun. Teoretic aveam tot ce ne trebuie pentru a ne merge bine. Toate acestea s-au dus într-un deceniu. Iar vina, indiferent cum ați da-o, a fost a tuturor: politicieni și indivizi simpli la un loc. Vă reamintesc că primul deceniu al democrației noastre postcomuniste totul era infinit mai democratic decât ceea ce se petrece acum. O adunătură a câtorva bețivi în 1990 l-a scos  în stradă „la raport” pe nea Nelu. Un titlu din ziar avea capacitatea de a dărâma un politician, de a-l duce la groapa de gunoi. Iar o manifestație publică paraliza orice inițiativă politică. Și-atunci cum de s-au întâmplat toate acele nebunii?

joi, 15 aprilie 2021

Cine pică?


I
storia ne prezintă evenimente care, de cele mai multe multe ori, îi iau pe nepregătite pe contemporani. E greu ca atunci când te afli într-un vârtej de evenimente să observi cotitura majoră, care tocmai ce stă să se producă. Mai țineți minte cât de repede s-a destrămat Uniunea Sovietică? De ce oare erodarea a fost atât de puternică? De ce totul a căzut, inexplicabil, peste noapte? Cei care-au trăit vremurile știu bine cum s-a petrecut totul: practic seara ne-am culcat într-o lume, iar dimineața ne-am trezit într-o cu totul altă lume. Cam la fel s-au petrecut toate evenimentele majore din istorie. Chiar și cele care s-au întins pe o perioadă lungă de timp, precum căderea Imperiului Roman. Rând pe rând, provinciile - altă dată de necucerit - se trezeau în câte o dimineață într-un setup diferit, devenind parte a unei mișcări centrifuge care devenea naturală.

miercuri, 14 aprilie 2021

Realitatea filtrată


T
răim vremuri interesante, adică acel tip de vremuri în care inimaginabilul devine fapt cotidian. V-ați fi gândit vreodată că toată interacțiunea pe care o aveți cu exteriorul vă este intermediată brutal de o manipulare electronică teribilă? O să vă dau un exemplu: îmi puteți spune în trei secunde ce temperatură e afară? Aștept! Sunt trei, zece sau douăzeci de grade? Care-i răspunsul corect? De fapt el nici nu mai contează. Singurul lucru care contează e că, în momentul în care v-am pus întrebarea, asemeni câinelui lui Pavlov, ați pus ochii pe telefon să verificați temperatura exterioară. Nu e penibil?

marți, 13 aprilie 2021

COVIDUL și INTERESUL EUROPEAN - cei doi vectori ai distrugerii sistemului de sănătate


În caz că n-ați observat, valabilitatea vaccinului pe care vi l-ați făcut - cei care l-ați făcut, desigur - este de șase luni! Șase luni, atât! Nu v-a spus nimeni asta. De fapt, dacă stau bine să mă gândesc, ceea ce spun acum a fost infirmat de o campanie media instrumentată tot de cei interesați din industria farma. Spuneau, pe la începuturile vaccinării, că vaccinul ar asigura o imunitate de opt luni. De-atunci, pe măsură ce masa s-a vaccinat, știrile cu privire la eficacitatea vaccinării s-au împuținat până la dispariție. Motivul e simplu: modelul de business impune o vaccinare continuă, iar cele șase luni au devenit o realitate pe prospectul vaccinului. Așa se fac banii!

luni, 12 aprilie 2021

Cum distrugi o națiune - exemplul practic


I
eri am discutat problema distrugerii națiunii oarecum teoretic, dar am și privit prin prisma a ceea ce s-a întâmplat la noi. Spuneam în episodul trecut că, prin tehnicile respective, națiunile sunt aduse la un stadiu de pre-dezagregare, astfel încât, la momentul oportun, să poți modela cum vrei. Probabil vă întrebați ce se întâmplă din momentul în care se dă comanda, cum sunt manipulate tensiunile care fac posibilă evoluția situației în direcția dorită. Din (ne)fericire avem un caz concret pe care-l vom studia azi: Ucraina.

duminică, 11 aprilie 2021

Cum distrugi o națiune?


V-ați pus întrebarea asta? Chiar așa, cum distrugi o națiune? Cum faci ca o țară care trăiește bine(raportat, desigur, la nivelul său de relevanță) să ajungă o epavă, să explodeze în milioane de particule pentru ca apoi hienele s-o poată tranșa cum vor? Cum faci asta?

sâmbătă, 10 aprilie 2021

Cum se mișcă lumea?


Î
ntr-un webminar organizat joi de Chatham House, Henry Kissinger a avertizat asupra escaladării conflictului dintre SUA și China. Jeremy Hunt a fost companionul lui Kissinger în webminarul menționat. Desigur, atât organizatorul cât și partenerul de discuții al lui Kissinger nu sunt elemente întâmplătoare. Poate țineți minte că v-am vorbit de multe ori despre o noțiune acum uitată, anume „Imperiul Britanic”. Cei care cred că a murit ar trebui să-și facă din nou temele. 

vineri, 9 aprilie 2021

Minunata lume nouă a venit cu 1984 de mână


D
e fiecare dată când puterea din umbră a vrut să pună la cale o ticăloșie, a făcut-o utilizând o schemă devenită acum clasică: propagandă-justiție-teroare. Mulți încă nu sunt conștienți de schema de manipulare prezentată, cu toate că ea a fost folosită încă de pe vremea în care Mariei Antoaneta i s-a pus în gură zicerea cu cozonacul.

Cum funcționează ticăloșia? Faza 1 începe cu „zvonul” sau „boarea informațională”. O întâmplare care nu spune nimic a unui personaj cvasi-necunoscut devine „puțin virală”. Se vorbește pe la colțuri despre o întâmplare care nu e în linie cu „morala oficială”. Așa apare, din senin, unul care ridică un semn de întrebare, ceva de genul „dar de ce nu e în regulă chestiunea asta?”. Apoi alții ventilează „dilema”. Urmează răspunsul solid, puternic și oficial din partea societății. Aparent, sănătoasa mișcare de reacție șterge pe jos cu „dilematicii”. Le rupe dinții! Însă ăsta e doar începutul.

După ce se lasă liniștea, părând că s-a uitat toată tărășenia, liderii aflați în prima linie de restaurare a normalității încep să fie atacați. Oare nu cumva sunt imorali? Oare n-au făcut o ticăloșie? De unde au bani? Cum de-au apărut ei în față? Și uite-așa, din întrebări care mai stupide, care mai idioate, care mai ilogice, încep să apară fracturi. O poză îl arată pe unul dintre lideri cu o femeie misterioasă(sau, dacă e femeie, cu un bărbat necunoscut). Și începe ventilarea: „cine-i personajul?”, întrebare urmată apoi de dileme de natură morală de genul „e normal să se întâlnească singur/singură?” s.a.m.d. Treptat, prin repetarea chestiunilor stupide se produce o ruptură întrucât, în rândul publicului e indusă ideea că „e ceva necurat acolo”. Și-apoi, pe acest fond, se revine la întâmplarea inițială cu întrebarea: „oare e bine că acel personaj neajutorat a pățit-o atât de rău din partea unei societăți opresive reprezentată, iată, de unul care a fost dovedit ca fiind imoral?”. 

Totul se petrece pe un fond mediatic din ce în ce mai puternic. „Liderii de opinie” încep să-și afișeze poziții radicale, reinterpretând povestea. Uneori în această categorie intră indivizi care, la momentul petrecerii evenimentelor aveau opinii radical opuse(mai țineți minte ce zicea Cristian Tudor Popescu despre homosexuali?). Dar, desigur, pe nimeni nu mai deranjează asta. Bruiajul deja devine asurzitor. Prin repetiția unor fraze cheie se fabrică un fel de fals „consens popular”. Vocile normalității, adică ale celor care care spun că opiniile acelea radicale nu-s OK(fiind  chiar „împotriva firii”) sunt acoperite cu replici grosolane. Astfel, în ciuda faptului că opinia ventilată ca fiind „cea dreaptă” nu e populară, din așa-zisele dezbateri ale mediei ai impresia că e un curent dominant.

Cam cu acest setup se intră în faza a doua, anume justiția. Un proces care nu anunță nimic - dar având ca subiect scopul urmărit - se desfășoară într-o anonimitate similară celorlalte procese. Se ajunge în ultimul stadiu, se ridică excepții de neconstituționalitate și, într-un final, se dă dreptate celui care acționează în direcția susținută de „curentul mediatic dominant”. Asta face ca necunoscutul proces să devină supra-mediatizat, ziarele să urle cu litere de-o șchioapă că s-a făcut dreptate s.a.m.d. Astfel se deschide larg calea către faza a treia, anume inițiativa legislativă.

Forțele politice progresiste încep să se constituie în grupuri de presiune. O explozie de „civism” li se alătură. Apar manifestații „spontane” alături de lideri veniți de nicăieri. Ies în față „intelectuali” cu viziuni radicale. Și, până la urmă, se legiferează cu surle și trâmbițe. Asta în ciuda faptului că majoritatea covârșitoare a oamenilor este împotrivă. 

Ceea ce v-am descris aici s-a întâmplat în cazul vaccinării obligatorii. Faza 1 a început când nici nu se punea problema de pandemie. Ieșirile la rampă ale antivacciniștilor erau taxate ca afronturi directe la civilizația „câștigată cu greu”. Au apărut voci care susțineau că vaccinarea trebuie să devină obligatorie. Îmi amintesc chiar cum, într-o înregistrare video, un personaj dubios(Buhnici) de prin curtea progresiștilor afiliați televiziunilor PRO, spunea ca prin întâmplare că „ăștia care nu vor să se vaccineze sau să se chip-eze să plece și să ne lase pe noi să trăim în societatea pe care ne-o dorim”. Ipochimenul a dus discuția chiar mai departe, introducând și chip-area! Frumos nu?

Venirea COVID-ului le-a ridicat mingea la fileu. Pe măsură ce se „creiona” un vaccin, așa-zișii lideri de opinie cereau cu și mai mare insistență vaccinarea obligatorie. La un moment dat problema a părut tranșată atunci când un insider - Rafila - a spus că „nu poate fi vorba despre o obligativitate a vaccinării întrucât serurile nu au trecut proba timpului”. Cei care avuseseră temeri - justificate, desigur - au răsuflat ușurați. Doar că planul continua să se desfășoare. Brusc, lui Rafila i s-au găsit rădăcini bolșevice. Apoi a candidat din  partea PSD - partid pus la zid ca reprezentând răul absolut. Și, pe măsură ce vaccinurile treceau ca prin brânză prin stadiile obligatorii de testare, zumzetul mediatic în ceea ce privește obligativitatea vaccinării devenea de nesuportat. Nu știu dacă ați remarcat cum, la o anumită televiziune „sistemică”, aproape toți realizatorii cât și invitații apar îmbotnițați și urlă isteric cu privire la vaccinarea obligatorie. E logic să se întâmple așa, doar totul face parte din plan!

Iată că ieri s-a intrat în forță în faza a doua: victoria în justiție. Este vorba de respingerea unei acțiuni formulate de familii din Cehia împotriva vaccinării obligatorii a copiilor. Curtea de la Strasbourg a decis că vaccinarea obligatorie este în linie cu „interesul superior al copiilor” și că „ar putea fi privită ca fiind necesară într-o societate democratică”. În ciuda tembelismelor ventilate în media, decizia CEDO - așa tâmpită cum e - se leagă de o chestiune secundară, adică aceea a dreptului părintelui de a decide pentru copilul său. De aceea este invocat „interesul superior”. Dacă judecăm logic, decizia CEDO se pronunță strict asupra capacității părinților de a decide asupra vaccinării copiilor. Decizia este justificată de o portiță din articolul 6 al Convenției Oviedo - „Protecția persoanelor lipsite de capacitatea de a consimți”, mai precis de paragraful 5 în care se spune că „Autorizația prevăzută în paragrafele 2 și 3 poate fi în orice moment retrasă în interesul persoanei vizate”. 

Așadar, ceea ce statutează CEDO se referă la persoanele lipsite de capacitatea de a consimți și de aceea este adus ca justificare „interesul superior al copiilor”. La ei se referă și vaccinarea obligatorie despre care jigodiile de la CEDO spun că nu încalcă statul democratic.  Se pune însă problema dacă vaccinarea unui adult poate fi obligatorie. Articolul 5 al aceleiași convenții nu lasă absolut nicio portiță:

O intervenție în domeniul sănătății nu se poate efectua decât după ce persoana vizată și-a dat consimțământul liber și în cunoștință de cauză.

Această persoană primește în prealabil informații adecvate în privința scopului și naturii  intervenției, precum și în privința consecințelor și riscurilor.

Persoana vizată poate în orice moment să îşi retragă în mod liber consimţământul.”(sublinierile îmi aparțin)

Se poate constata liber că decizia CEDO se referă efectiv la minori, însă trebuie să remarcăm ambiguitatea cu „vaccinarea obligatorie” lăsată de jigodiile care au luat decizia. Ea servește unui singur scop, anume trecerii în stadiul 3. Urmează ca, în curând, unul sau mai multe state din UE să introducă legi cu privire la vaccinarea obligatorie sau să discrimineze oamenii care refuză să se vaccineze. Din punct de vedere legal n-au acoperire, dar ca să ajungi la legalitate trebuie iar să contești la CEDO și nimeni nu-ți garantează că dreptatea ți se va da abia după ce vei fi fost vaccinat cu forța, iar despăgubirile pe care le vei primi vor fi unele formale. Însă nu trebuie să vă iluzionați. În ciuda faptului că articolul 2 al convenției menționate statutează că „interesul şi binele fiinţei umane trebuie să primeze asupra interesului unic al societăţii sau al ştiinţei”, e posibil ca vreun tefeleu cu studiile făcute pe genunchi să decidă că „se poate și așa”, adică intervenind cu bocancii în ființa umană.  

Cu toate că logica ne spune ceva, nu trebuie să excludem din ecuație nebunia timpurilor în care trăim. Poate că e necesar să-l recitiți pe Kafka, de data aceasta cu ochii prezentului. Vă va înfiora, vă asigur!

Poate că a venit timpul să înțelegem că nu avem unde fugi de furia vremurilor. Lumea a devenit un loc mult prea mic în care să te mai poți „pierde” și astfel să te ascunzi. Nu sunt fatalist, asta e realitatea. Singurul ascunziș pe care-l mai avem la dispoziție este sufletul nostru. Însă, pentru a funcționa, e nevoie mai mult ca oricând să vi-l păstrați curat. Orice maculare a sa,cât de mică, îl face vulnerabil. Din păcate „Minunata lume nouă” și „1984” și-au dat mâna acum: proștii au parte de binefacerile Minunatei lumi noi, în timp ce asupra celor care au tupeul să gândească se revarsă teroarea lui 1984. Asta e lumea care se construiește sub ochii noștri!

joi, 8 aprilie 2021

Despre noua normalitate


P
e măsură ce revoluția culturală evolua pe mapamond - adică începând de prin anii 60 - behaviorismul câștiga în popularitate. Pe scurt, behavioriștii își recunoșteau limitele în ceea ce privește înțelegerea psihicului uman, dar nu renunțau la modelul primitiv al acestuia - asemănarea cu un calculator bazat pe un set  redus de reguli părea cea mai bună aproximare. Acolo unde anumiți cercetători caută să găsească mecanismele interne, behavioristul spune ceva de genul: „am o cutie despre care nu știu nimic, dar știu că dacă îi aplic stimulul A obțin răspunsul B, dacă îi aplic stimulul X obțin răspunsul Y” s.a.m.d. Așa se ajunge la speculanții contemporani precum Dan Ariely care teoretizează modul în care poți lua fulgii de pe un client bazându-te fix pe avariția sa. 

miercuri, 7 aprilie 2021

Tulburarea Orientului


6
martie 2021, Najaf. Într-un apartament modest situat în apropierea mormântului legendarului imam Ali, a ajuns strălucitoarea delegație a Vaticanului, condusă de Papa Francisc în persoană. Ce oare putea justifica o asemenea „descălecare” într-un spațiu modest, mult prea îndepărtat - atât din punct de vedere al distanței, dar și al standardelor - de Vatican? Numele Al-Sistani nu spune mare lucru marii majorități a celor de pe Bătrânul Continent. Și-atunci, de ce s-a abătut Papa, acest vârf religios al globalismului, tocmai în acea „fundătură”? 

marți, 6 aprilie 2021

Invazia proștilor


E
ra previzibilă prosteala care urma să vină în urma ascensiunii forțelor „dă dreapta” la putere. Încă din vremea cu „proasta de Veorica” le spuneam „isteților” care ventilau bancurile puerile răspândite de media securistă că prostia așa-zisei opoziții de atunci e mai mică doar în comparație cu ticăloșia pe care o au, nicidecum cu ăia pe care-i fac ei proști. Aiurea, nu se poate mai rău de-atât! - îmi răspundeau ei. 

luni, 5 aprilie 2021

Prinși din nou pe picior greșit


Î
n urmă cu un an vorbeam despre al treilea val de electrificare. Articolul(vedeți aici) pornea de la planurile mondialiste cu privire la energia verde și identifica viitoarele tendințe în domeniul electrificării. Între timp a venit pandemia și a amânat puțin ceea ce identificam atunci. Timpul însă nu are răbdare și, odată cu „vaccinizarea” în masă, revine în actualitate „planul electric”.

duminică, 4 aprilie 2021

Evul întunecat


Viața destul de dezordonată pe care o duc mă obligă să-mi găsesc liniștea abia seara, înainte de culcare, când mă trag sub lampadar pentru a-mi continua lectura începută cu o seară înainte. Brusc lumea devine a mea și, dacă am privilegiul să fiu lăsat în pace, obțin acea liniște necesară unui somn pe cinste. Nu cred că există plăcere mai mare decât aceea de a te lăsa purtat, pentru câteva ore, de experiențele unor înaintași măreți. Iată un privilegiu - probabil singurul - pe care evoluția societății noastre ni-l pune pe tavă.

sâmbătă, 3 aprilie 2021

Conflictul din Ucraina și actorii săi


La granița de est a Ucrainei încep să se intensifice tensiunile. Totul a început cu o provocare din partea politicienilor ucrainieni. Sunt ferm convins că nu știți mai nimic din zonă deoarece vidul informațional se potrivește ca o mănușă cu manipularea ordinară care se practică acum în lume. Așadar, să începem cu contextul. 

vineri, 2 aprilie 2021

Progresism vs normalitate


Î
n Texas s-a oprit toată mascarada restricțiilor, repornindu-se economia. Practic, administrația republicană a hotărât să se comporte exact ca atunci când virusul n-ar exista. Sau, mai bine spus, ca atunci când virusul ar fi ceea ce este, anume un virus din categoria celor gripali. Urmarea a contrazis absolut tot ceea ce proroceau cei din secta „Martorii lu' COVID”: numărul de infectări a scăzut la nivele de neimaginat! Rezultatul i-a convins și pe ceilalți republicani care se află la butoane să relaxeze condițiile în statele pe care le controlează. Iar trendul e peste tot la fel.

joi, 1 aprilie 2021

România retardată


N
u-ți trebuie mari instincte pentru a constata că o parte importantă a țării suferă de un retard sever. E necesar doar să privești doar la politicienii cocoțați în funcțiile de decizie. Indiferent cum ai da-o, oamenii respectivi ajung la vârf în urma unui proces electoral. Că participă sau  că nu prea participă oamenii la alegeri, până la urmă tot se strânge o halcă mare din populație care votează, iar rezultatele sunt semnificative din punct de vedere statistic Și, dacă veți argumenta că peisajul de la vârful puterii arată atât de sumbru din cauză că n-ai din cine alege, vă voi reaminti că și cocoțarea la vârful partidelor a acelor personaje sinistre se face tot printr-un proces democratic, anume prin alegeri organizate la nivel de partid. 

miercuri, 31 martie 2021

Jigodia „no. 1” și sensul protestelor


I
eri s-a întâmplat un fenomen ciudat. Odată ajunsă lumea la Cotroceni, s-a stat cât s-a stat acolo și o mână nevăzută a mânat oamenii înapoi către Piața Victoriei. A fost o mișcare absolut fără sens. În afara faptului că mersul pe distanțe atât de mari are rolul de a împrăștia mulțimea, principalul punct de putere al acestei țări este Cotroceniul. 

marți, 30 martie 2021

Jos masca(rada)!


A
trecut mai bine de un an de când teroarea unor demenți s-a revărsat asupra noastră. Un an în care autoritățile de pe planetă n-au făcut altceva decât să pună în aplicare, punct cu punct, un scenariu documentat de Fundația Rockefeller încă din 2012. Și, în ciuda faptului că totul se face pe față, omenii încă nu reacționează. 

luni, 29 martie 2021

Se împart apele


N
ici nu s-a terminat bine vizita lui Lavrov în China că asistăm la un asalt în forță al diplomației chineze. Ministrul Wang Yi desfășoară o misiune în Orientul Mijlociu care cuprinde Arabia Saudită, Turcia, Iran, Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Oman.  Misiunile sale sunt clare, toate discuțiile mergând către inițiativa „Belt and Road” sau Noul Drum al Mătăsii. 

duminică, 28 martie 2021

Canal Telegram


Vă invit să vă abonați la canalul meu oficial de Telegram! Începând de azi mă găsiți și la adresa t.me/DanDiaconu. E cel mai rapid și optim mod de a intra în legătură directă. Vă aștept!