În urma articolului de ieri, mai mulți m-au criticat pentru că nu aș avea dreptate în ceea ce privește „încălzirea globală”. Aceasta, spun ei, se vede cel mai bine prin amploarea incendiilor de vegetație. Mă întreabă cineva de ce nu avem mărturii istorice ale unor incendii de vegetație așa cum sunt în prezent? Culmea, au dreptate, dar răspunsul nu stă în vreo încălzire globală ci în ... prostie. Da, ați citit bine: trăim în plină epocă a „Idiocracy”, iar după ce veți citi articolul, veți realiza care este adevărul îngrijorător.
Ca să ne înțelegem: fenomenul incendiilor de vegetație nu este unul nou. În Grecia acestea sunt frecvente din punct de vedere istoric. Faptul că nu sunt descrise în cronici ține cumva de banalizarea fenomenului. Homer, pentru a descrie furia și repeziciunea cu care ataca o armată, folosea imaginea unui incendiu împins de vânt, izbucnit într-o pădure montană adâncă. Dar, cu toate acestea, este cât se poate de corectă observația referitoare la violența incendiilor actuale.
Însă, înainte de a ne apuca să facem teorii fanteziste, ar trebui să ne întrebăm ce anume s-a schimbat. De ce acum incendiile sunt mai masive, în condițiile în care în trecut existau incendii cu aceeași frecvență, dar acestea nu erau atât de intense?
Răspunsul stă fix în prostie. În timp ce de-a lungul istoriei pădurea a fost exploatată cu cap, acum, sub presiunea modernității, totul s-a prăbușit. Modelul istoric de civilizație a fost unul rural, nu urban. În rural, pentru a supraviețui, aveai nevoie de animale și micro-agricultură. De asemenea, iarna trebuia să te încălzești, iar lemnul era cea mai facilă sursă de încălzire. Astfel aveam un mecanism de auto-reglare. Oile, vacile și caprele erau adevărate „mașini de tuns iarba”, care efectiv rădeau vegetația versanților. De partea cealaltă, omul lua crengile uscate pentru a le folosi la foc și, în acest fel, cantitatea de biomasă era redusă. Când izbucneau incendiile, acestea erau incendii de suprafață, care ardeau ceva uscăciuni, dar pomii, protejați de coaja groasă, nu ardeau.
Ce se întâmplă acum? Societatea modernă a golit ruralul și pentru a susține urbanul a industrializat creșterea animalelor. Astfel, în loc de mega-turme de oi și capre care pasc pe munți, avem vaci de lapte crescute în ferme închise, hrănite cu concentrate pentru a produce cât mai mult. Așa se acumulează o biomasă care, în trecut, nu exista! Lipsa micro-agriculturii o crește și mai mult! Ea se usucă sub influența soarelui, așa cum se usca de când lumea, doar că acum e mult mai multă. În plus, reducerea populației rurale, dar și normele tembele care văd peste tot „încălzire globală”, interzic arderea biomasei, astfel încât în păduri se acumulează o cantitate imensă de lemn uscat, ace de brad, frunze care stau în suspensie(peste crengi), fără șansa de a mai putrezi s.a.m.d. Inclusiv la noi s-a votat o lege care face imposibilă instalarea sobelor pe lemne.
Ei bine, ca și cum n-ar fi fost suficientă povestea asta, problemelor evidențiate li se adaugă un alt tembelism, anume „lupta activă împotriva incendiilor de vegetație”. Poate ați auzit inclusiv la noi despre interdicția de a da foc câmpului uscat. O operațiune care se făcea de secole și contribuia la arderea trestului de vegetație, a buruienilor și la îmbogățirea solului. Acum, nu doar că nu mai ai voie să dai foc câmpului, dar la cel mai mic incendiu de vegetație raportat, pompierii intervin în forță.
Ce se întâmplă? Păi ca efect al acestor elemente identificate, la sol se adună o cantitate imensă de biomasă, care e fix ca un chibrit care se freacă de catran deasupra unei canistre cu benzină. Când apare scânteia, vine explozia!
În trecut, incendiile curățau hectare întregi fără să afecteze pădurile. Acum avem vegetație uscată depusă care are înălțime de peste un metru. În pădurile neumblate de nimeni sunt cantități imense de ace de pin, crengi și frunze uscate care s-au acumulat de zeci de ani de „luptă eficientă împotriva incendiilor”.
Aici nu e vorba doar de ticăloșia celor care pun intenționat foc, pentru a elibera versanții bine expuși pentru solare sau eoliene, ci și de fenomene meteorologice normale, care aprind vegetația de milenii. Când ai asemenea bombe la sol, e logic să ai de-a face cu incendii cum n-a mai văzut istoria. Acestea își creează propriul micro-climat, adică vânturi extreme de căldură și foc, alimentate de biomasa în exces. Iar avioanele de stingere a incendiilor fac mai mult paradă întrucât apa aruncată peste un astfel de incendiu se evaporă înainte de a atinge solul.
Și uite-așa ajungem la elementul de bază: biomasa aia excedentară trebuie consumată cumva. Ori prin intermediul animalelor și a focului controlat din sobele oamenilor, ori ca incendiu. Asta n-au înțeles cretinii! În plus, incendiile trebuiau lăsate să curețe excesul de biomasă, prin focul de suprafață, care se stingea rapid, fără a afecta copacii viguroși.
Ideea e că acum, întoarcerea la varianta „lasă libere incendiile” nu poate fi aplicată deoarece e vorba de o cantitate imensă de biomasă acumulată timp de zeci de ani de reglementări tefelistice ale „naturii libere”. Proștii urbanizați n-au habar despre modul în care omul și natura au conviețuit timp de milenii. Și nici nu realizează că cele mai mari catastrofe au fost produse de dezvoltarea din ultimul secol, nu de traiul tradițional al omului.
Practic, prostia ridicată la nivelul de politică oficială a societății, nu face nimic altceva decât să ne expună unor pericole din ce în ce mai mari. Ca efect al tranziției, România cunoaște două dezastre. În prima fază a cunoscut dezastrul exploatării la scară, prin chelirea pădurilor și generarea de fenomene extreme(alunecări de teren, inundații s.a.m.d.), iar în decurs de 10-20 de ani, va avea de suferit ca efect al politicilor tefelistice actuale. Vom avea și noi propriile mega-incendii generate de acumulările masive de biomasă. Lupta împotriva ciobanilor - desfășurată la scară neomarxiștii proști și imbecili - va avea conduce la acumularea de biomasă excedentară pe versanți, cu efectele pe care le vedem acum în alte țări. Ce să te aștepți de la cei care o au ca icoană pe o analfabeta nespălată și tupeistă, care conduce destinele „mediului” în România?
Concluzia e simplă: pământul produce biomasă. Dacă în loc să o ardem organizat, așa cum s-a întâmplat toată istoria, alegem să o lăsăm pe teren - pentru iluziile verzi ale unor proști - natura își va găsi cu ușurință metoda să o transforme în ceea ce trebuie, adică în cenușă.
