Aș vrea să clarific o chestiune asupra căreia vreau să revin din când în când. Știu, voi contrazis de unii sau de alții, dar am dreptate! Să începem cu începutul: mai e puțin și se fac doi ani de la anularea alegerilor. Alegerile au fost anulate arbitrar, stupid, fără niciun motiv palpabil. Dacă la atâta timp după anularea alegerilor probele nu au apărut, timp în care în justiție se conduce un circ securistic în care Georgescu este acuzat de tentativă de lovitură de stat, DUPĂ ANULAREA ALEGERILOR, asta nu poate să ne arate decât prostia sforăitoare a celor care au instrumentat acțiunea. Și, în același timp, disperarea lor.
Cu toate că pare un episod care a trecut, anularea alegerilor are consecințe. Iar acestea sunt palpabile. Să vă explic. Dacă alegerile au fost anulate fără motiv, atunci tot ceea ce s-a petrecut după este complet ilegal. Oricine din conducerea țării, indiferent de calea pe care a ajuns, este ilegitim. Președintele, premierul(numit de președinte), miniștrii, secretarii de stat, dar și tot ce înseamnă numiri în justiție, TOTUL este lovit de nulitate absolută.
Chestiunile acestea sunt logice, în ciuda faptului că aparatul corupt al statului român va reacționa spunând că „au fost alte alegeri recunoscute”. Nu, nu e așa! Chestiunea de recunoaștere e un subiect care ține de statutul României de țară aflată sub ocupație. Cine a recunoscut alegerile? Corupții de la Bruxelles împreună cu javrele ticăloase de la Washington? E absolut irelevant! Chiar și dacă am face abstracție și am merge pe „linia lor de gândire”, alegerile respective au fost viciate prin interzicerea participării lui Călin Georgescu prin proceduri arbitrare(vezi „votul” Autorității Electorale și „recursul” CCR). Deci chiar și dacă am merge pe „argumentul” lor, tot am ajunge într-o fundătură. Însă nu avem cum să ajungem acolo întrucât cauzalitatea ne împinge direct la alegerile anulate. Iar dacă acel proces, așa cum înțelege tot omul normal, a fost unul arbitrar, asta înseamnă că tot ce s-a întâmplat după este lovit de nulitate.
Iată, spus pe șleau, ceea ce ei nu vor să aflați: tot ceea ce s-a întâmplat după anulare este absolut nul, ilegitim, ilegal! Nimic din statul român nu mai are relevanță. Nici măcar legile în vigoare nu mai sunt funcționale deoarece nu mai ai garanți ai aplicării lor. Este micul mare secret pe care ilegitimii de la putere nu vor să-l aflați. Statutul lor este unul care se încadrează la Articolul 258 din Codul Penal - uzurparea de calități oficiale. Toți cei care se joacă de-a statul român acum sunt pușcăriabili! Iar cei care-au produs acest buboi, adică Președinția de sub Klaus Iohannis, CSAT și, mai ales, CCR, intră sub incidența articolelor 385(Împiedicarea exercitării votului), 386(Coruperea alegătorilor), 387(Fraudă la vot) și 391(Falsificarea documentelor și evidențelor electorale). Textele Codului Penal sunt clare, iar vinovăția lor e simplu de dovedit.
Există însă o problemă, pe care o vor semnala mulți, anume că „nu se poate face nimic deoarece ei sunt puternici”. Ei au toată puterea în mâini, ce putem face noi? Vă grăbiți și spuneți hop înainte de a sări. Ei își știu bine vinovăția, știu că au pistolul la tâmplă și de aceea acum acționează ca un monolit. Dar acționează cu frică! Știu că-s vinovați, că au lăsat urme grosolane care-i inculpă. Cum să prezinte SRI-ul drept probe ale deciziei CSAT rapoarte produse DUPĂ ședința CSAT??? E o prostie în stare pură!
Psihologia criminalului e cunoscută: avem de-o parte psihopații, care nu simt nicio remușcare și pentru care esențială e ascunderea urmelor, iar de partea cealaltă „amatorii”, care chiar dacă nu sunt prinși, dezvoltă o un soi de atac de panică, plus remușcări morale. Din prima, înțelegeți că monolitul care a anulat alegerile nu-i tocmai un monolit, ci e compus din tipuri eterogene de oameni, care nu acționează și nu „simt” uniform. Aici e primul element al fracturii, în structura care nu-i deloc unitară. La cât de mare e buba, o mică fractură în sistem înseamnă dezastru, o dărâmare a întregii construcții false.
Ați văzut acum, cu ocazia deciziei CCR, cum au sărit șobolanii media, în frunte cu zgâlțâitul CTP, să acuze CCR că a anulat arbitrar alegerile. E o fractură externă a sistemului, cea din rândul mâncătorilor săi de rahat, al pomanagiilor care trăiesc atât din intern cât, mai ales, din extern. Chiar dacă zgomotoasă, această fractură este una minoră. Decisivă va fi însă fractura internă, care sunt sigur că va apărea. Iar toată narațiunea falsă - transformată într-un soi de „mitologie” a implicării rușilor în alegeri - va cădea zgomotos.
Când poate apărea fractura internă? Când se ceartă șefii între ei sau când unul dintre cei care acum se ține cu dinții de scaun va cădea. Înlocuitorului, care nu are nicio treabă cu tărășenia, îi va fi mult mai simplu să scoată ticăloșia la lumină pentru a-și cimenta poziția și pentru a scăpa de inutilii incomozi din jurul său. Așa merg lucrurile.
Însă, chiar dacă nu va fi vorba de nicio fractură, tot nu trebuie uitat că PROCESUL ELECTORAL DIN 2024 A FOST ANULAT FĂRĂ A EXISTA NICIUN FEL DE PROBĂ! Și, chiar dacă voi fi acuzat că mă repet, ABSOLUT TOT DIN CEEA CE A VENIT DUPĂ PE LINIE PREZIDENȚIALĂ E LOVIT DE NULITATE ABSOLUTĂ.
Tot ceea ce a făcut Plăvanul după anulare e nul! Tot ceea ce a făcut jigodia Bolojan după ce a plecat Plăvanul e nul. Tot ceea ce a făcut Nicu Psihicu este lovit de nulitate absolută. Gândiți-vă doar că România s-a împrumutat suplimentar cam cu 25% din cât era împrumutată la data anulării prezidențialelor. Toate acele sume sunt lovite de nulitate, iar cei care au semnat trebuie să plătească. Da, e un preț imens, dar el trebuie imputat! Imaginați-vă că absolut nimic din ce înseamnă SAFE nu e legal. E lovit de nulitate absolută întrucât contractele au fost semnate de un premier ilegitim, pus în funcție de un președinte instalat prin fraudă, printr-o hoție absolută.
Absolut nimic din țara asta nu mai e legitim. Poate părea exagerat, dar vă rog să înțelegeți: DIN MOMENTUL ANULĂRII ALEGERILOR, ROMÂNIA TRĂIEȘTE ÎN LOGICA UNEI LOVITURI DE STAT. ABSOLUT NIMIC NU MAI E LEGAL, TOTUL E FRAUDĂ!
Nu vă dați de-o parte, priviți în față realitatea dură: România nu mai e țară, iar tot ceea ce plătiți către stat e un abuz. Pentru că statul legitim român nu mai există.






