Vă spun cât se poate de franc faptul că articolul de față nu ar fi văzut lumina zilei dacă nu era vorba de sursa pe care o să v-o dezvălui ceva mai jos. Oricine mi-ar fi dat aceste informații le-aș fi crezut prea de tot pentru a putea fi considerate normale.
OK, despre ce e vorba? Despre „marea contraofensivă” a Ucrainei, acea acțiune mult prea marketată care, în final, s-a dovedit a fi un fâs fără pereche. Absolut totul a părut a fi făcut de Netflix. Am rămas surprins de diferența teribilă dintre datele primite de pe teren și ceea ce se scria în media. Nu mai vorbesc câte înjurături mi-am luat de la idioții utili care-mi „dădeau în cap” cu sursele lor de încredere. De multe ori m-am întrebat dacă nu cumva am luat-o eu razna. Doar știam că e ceva pe teren, dar din partea cealaltă veneau informații absolut contrare. O asemenea mistificare a realității n-am mai văzut decât la COVID.
OK, să intrăm însă abrupt în subiect. Prima realitate: cine a conceput planul ofensivei? Ucrainenii? Ucrainenii cu suport occidental? Cine e totuși autorul întregii acțiuni. Ei bine, acum avem răspunsul: SUA și Anglia. Da, ați citit bine. Absolut tot planul de atac al ucrainenilor a fost întocmit de englezi și americani! Partea interesantă e că, de-a lungul timpului, ucrainenii au modificat cu de la sine putere deoarece erau în pericol de a și-o fura rău de tot de la ruși. Astfel încât au lăsat baltă ceea ce le dăduseră americanii și au suplimentat forțele din est. De unde știu asta? Păi v-am spus, dintr-o SURSĂ SIGURĂ.
Care-i sursa? Fix Washington Post. Pare incredibil? E o serie de două articole dedicate contraofensivei ucrainene pe care le citești aproape ca pe un roman de capă și spadă(vezi aici episodul 1 și aici episodul 2). E imposibil de crezut pentru toți spălații pe creier că așa ceva apare în presa occidentală. Însă dezvăluirea referitoare la planificarea operațiunii este cea mai mică deoarece esența constă în cum a fost planificată contraofensiva.
Ei bine, aici e jale. Întreaga operațiune a fost planificată cu ajutorul unor jocuri electronice militare. Ceee? Da, da, ați citit bine! Contraofensiva a fost planificată pe PlayStation sau, mă rog, pe echivalentul militar al consolei de la Sony! WaPo spune aceasta în urma consultării a peste 30 de specialiști din sistem, adică oameni care știu exact despre ce e vorba. Și, ca să fie treaba treabă, vă voi mai spune că a mai fost implicată o armă secretă de o importanță capitală: Excel-ul! Vă vine sau nu să credeți, idioții au folosit Excel și jocuri electronice pentru a planifica secerarea ucrainenilor. Este absolut incredibil! Iată pasajul incriminator:
„The planners ran the exercises using specialized war-gaming software and Excel spreadsheets — and, sometimes, simply by moving pieces around on a map. The simulations included smaller component exercises that each focused on a particular element of the fight — offensive operations or logistics. The conclusions were then fed back into the evolving campaign plan.”
Fără doar și poate nu ne mai miră deloc eșecul usturător suferit de AFU. Stau să mă gândesc că, cel mai probabil, „manipulatorii de ședință” au prezentat rezultatele într-un mod hiperbolizat astfel încât absolut toată lumea a crezut că rușii vor fi șterși de pe fața pământului. Absolut nimeni nu s-a gândit că, cel mai probabil, mașina de război a Rusiei a fost subestimată și că atunci când e vorba de apărarea patriei rușii sunt imbatabili.
Ceea ce s-a întâmplat pe teren i-a luat prin surprindere pe toți. Armata Ucrainei s-a lovit de ruși precum un automobil de un zid din fier-beton. Efectiv toate planurile lor s-au dovedit a fi superficiale, iar ucrainenii au înecat țevile mitralierelor rusești în timp ce vehiculele militare occidentale s-au dovedit a fi ținte banale pentru dronele FPV introduse în armata rusă.
Există un merit al întregii confruntări, unul pe care nu și l-ar fi dorit Occidentul, anume întărirea armatei ruse. După ce și-a făcut antrenamentul cu armata Ucrainei sprijinită de întreg Occidentul, armata rusă este acum o forță redutabilă care a dovedit o extraordinară capacitate de repliere. Dacă la început totul părea făcut pe genunchi, acum situația arată radical diferit. Rusia utilizează drone revoluționare, are o capacitate de producție a obuzelor de artilerie mai mare decât cea a arestului lumii la un loc, și-a modernizat tancurile și este capabilă să vină cu soluții militare excepționale.
Desigur, râdem de războiul de joystick planificat de americani și englezi, dar uităm că această planificare nebunească a avut ca rezultat câteva sute de mii de victime din rândul ucrainenilor. Culmea, acum este o răceală între reprezentanții militari ai Ucrainei și cei occidentali pe tema ratării contraofensivei. De menționat e că Zelenskyi a mers pe mâna occidentală, ordonând continuu atacarea rușilor în ciuda rezultatelor dezastruoase din teren. S-a ajuns în situația penibilă de a fixa targeturi de înaintare zilnică, operațiune care a avut ca efect sporirea numărului de morți, iar întrebarea e „CINE PLĂTEȘTE?”.
Fiți siguri că nici englezii și nici americanii n-o vor face. O va face un țap ispășitor care va fi sacrificat pentru a sprijini narativul „noi am fi câștigat, dar ucraineii au fost trădați de corupție”. Clasic!
