Să începem cu partea hazlie. Trump pretinde că Meloni l-a implorat să-și facă o fotografie împreună. Unii râd, neînțelegând că o astfel de informație e deosebit de prețioasă întrucât ne arată declinul cognitiv al lui Trump. Probabil, dacă aș fi în clasa a șasea, aș putea să afirm că Bella Hadid m-a rugat s-o scot la o întâlnire. Dar chiar și în acele condiții aș spune-o cu teamă întrucât s-ar putea afla că ... după toată tărășenia am căzut din pat și m-am trezit. Cam asta e treaba cu Trump. El se află - atunci când e în formă maximă din punct de vedere mental - undeva pe la pubertate. Toată lumea cu capul pe umeri înțelege că afirmațiile precum cea cu Meloni arată fața adevărată a Occidentului.
Keir Starmer urmează să-și piardă fotoliul deoarece scandalurile legate de violurile în grup acoperite încep să iasă la suprafață. Merz și Macron - două nulități care și-au prăbușit economic țările - se află în mijlocul unui scandal ca efect al dorinței lor de a continua să profite de pe urma războiului din Ucraina. De fapt, povestea cu Ucraina poate fi sumarizată mult mai clar: Europa a sacrificat-o crezând că va da lovitura. De fiecare dată a escaladat mai sus, crezând că, după escaladare, va sosi „momentul”. Ultima năzdrăvănie este eliberarea către Ucraina a unor rachete cu rază lungă de acțiune. Și sunt convins că după asta va urma trezirea. Mai precis atunci când marile capitale europene se vor trezi moarte, vorba proastei de Turcan. Fără să-și dea seama, Europa își sapă groapa: din ce în ce mai adânc, de parcă n-ar vrea să mai poată găsi ieșirea!
E suficient să constatați că SUA au cheltuit cel puțin 200 miliarde de dolari în Iran pentru a avea privilegiul de a se retrage de acolo, achitând un bilet de ieșire cu 300 miliarde $. Și, pe lângă asta, daune permanente de peste 1 trilion(fostele baze militare americane din jurul Iranului). Dar chestiunea e chiar mai adâncă:
„Cred că în momentul de față ne aflăm pe o muchie de cuțit. Intrăm într-o perioadă deosebit de riscantă, preconizată între alegerile parlamentare parțiale din 2026 și alegerile prezidențiale din 2028. În același timp, situația monetară devine din ce în ce mai amenințătoare. Guvernul SUA cheltuiește în prezent 7 trilioane de dolari, în timp ce încasează doar aproximativ 5 trilioane de dolari, ceea ce înseamnă o cheltuială în exces de 40%. Deși guvernul are o cantitate uriașă de datorie de finanțat, cererea pentru această datorie este în scădere. Acest declin al cererii este alimentat de factorii standard de cerere și ofertă, precum și de temerile deținătorilor de titluri de stat cu privire la potențiale sancțiuni.”
Sunt vorbele legendarului Ray Dalio, citate de pe contul său de Substack. Între timp ce se întâmplă în lume? V-ați uitat doar în troaca occidentală, fără să vedeți esența. Hai să v-o arăt în doi timpi și trei mișcări.
La reuniunea G7 au fost invitate trei țări din Golf: Emiratele Arabe Unite, Qatar și Arabia Saudită. Ultima a ales să sară peste summitul degenerării. De ce? Pentru că trebuie să se repoziționeze în contextul în care Iranul și China construiesc acum un parteneriat solid. Ieșit cu fruntea sus din confruntare, Iranul este principala putere din zonă, cu care China dezvoltă un parteneriat amplu. Caracterul duplicitar al saudiților i-a făcut să piardă teribil din relevanță, iar acum fac tot posibilul să nu piardă trenul.
O să sar puțin în domeniul AI, pentru a înțelege un alt aspect. Anthropic a lansat modelele din seria Mythos, pe care le-au marketat ca revoluționare. Sunt mai bune decât modelele lor vechi, dar eu unul le încadrez la buzz-uri de marketing. Fable, modelul lansat în preview pentru cei cu subscripție, a făcut senzație. Doar că, imediat, Trump a semnat un ordin prin care a interzis accesul din străinătate la acest model. Vă amintește de ceva similar? Vă spun eu: interzicerea Nvidia de a vinde în China. Iar acum Nvidia plânge că a pierdut piața chineză. Și, cu toate că vrea să vândă, cu toate că a obținut OK-ul să exporte, chinezii nu mai cumpără.
Cu modelele AI, cu toate că povestea e similară, deznodământul e mult mai rapid. GLM-5.2 e un model pe care firma chinezească Z.AI l-a lansat în regim open source și care este practic similar ca performanță modelelor Anthropic. GLM-5.2 a reușit să surclaseze Claude Fable 5, obținând un scor ELO de 1360 față de 1350 (Fable 5). Sunt teste în care Fable câștigă. Însă câștigătorul moral e clar modelul chinezesc!
Poate vă întrebați ce legătură este între tehnologie și geopolitică. Este. În ciuda sancțiunilor, în ciuda rămânerii încă în urmă a tehnologiei hardware chineze, modelele sale AI sunt similare celor mai bune modele americane și asta la o fracțiune de cost! AI-ul de azi este similar fenomenului industrial din trecut. Când industria americană scala, fenomenul era echivalentul „opensource-ului” de azi. Dacă aveai bani, mergeai în America și-ți luai echipamente industriale(sau agricole). Nu-ți trebuiau avize, autorizații sau mai știu eu ce. „Secretele” n-aveau cum să existe la niște mașinării cu mecanismul la vedere. De ce câștigau americanii? Era efectul dinamismului: „cumpără pentru că oricum mâine creativitatea noastră debordantă ne va permite să optimizăm sau să inventăm ceva mai bun”. Capitalul trebuia să se rotească: luai mașinării, creșteai productivitatea, scalai, după care aveai nevoie de alte mașinării mai performante pentru a continua să scalezi.
În timpul acesta, pe Bătrânul Continent, în Anglia, vestitele țesătorii se închideau în sine. Aveau „secrete de producție”, păstrate din tată-n fiu. Stofele lor de o calitate impecabilă erau mult peste ceea ce oferea America. Doar că aici e secretul: AMERICA PRODUCEA IEFTIN! Așa cum, în zorii revoluției industriale făcuse și Anglia, inundând piețele cu textilele sale ieftine. Inclusiv acum marile țesătorii englezești produc vestitele lor materiale, cu toate că la capitolul finețe italienii sunt liderii de necontestat. Doar că acum Anglia nu există pe piața volumetrică. Și nici Italia! Acolo China, India și Turcia sunt liderii. Restul? Undeva pe la coadă. Da, există, dar ca nișă. Banul e rulat de volume.
Dacă mergi în Londra, pe St. James's Street la numărul 9, te vei lovi de celebrul John Lobb, cel care face pantofi din 1849. Pe Savile Row vei găsi atelierul Henry Maxwell care, din 1750, face pantofi la comandă. Sunt istorii fabuloase și același mod de operare ca la inaugurare. Dar ele sunt doar dinozauri conservați. Știu, te simți impecabil într-o pereche de pantofi făcuți pe comandă. Nimic nu se compară cu sentimentul pe care-l ai atunci când mergi și cizmarul îți scoate calapodul personalizat. Dar lumea se încalță cu pantofi sport. E mizerabil, nici eu nu suport femeile cu rochii și „adidași”(Doamne, e horror să ofensezi în asemenea hal un picior făcut pentru stiletto!). Dar asta e realitatea. Relicvele rămase prin Londra au fost prima dată călcate în picioare de producția de masă americană, iar acum de „invazia asiatică”.
La fel e și cu AI-ul, cu mașinile electrice, cu roboții și cu restul tehnologiilor. Asia e cheia. Ei nu au secrete comerciale pentru că au vigoare. SUA e pierdută în spațiu, cu un președinte suferind și el, ca și precedentul, de demență senilă. Europa e mai imbecilă ca niciodată, dinamitându-și sursa de energie, Rusia, într-un război pe care-l întreține și care-o va costa un nou deceniu postbelic.
Ca să înțelegeți exact la ce mă refer - în special cei tineri care au impresia că magazinele pline sunt o normalitate - după Al Doilea Război Mondial a devenit celebru un slogan al Ministrului Economiei din Germania acelor vremuri, Ludwig Erhard: „Ein Huhn in jedem Topf am Sonntag”, care s-ar traduce cu „Duminica, un pui în fiecare oală”. Asta înseamnă deceniului postbelic, băgați bine la cap!
Priviți lumea așa cum e. Ramoliții se întâlnesc prin cluburi care nu mai iteresază pe nimeni: G7, Bilderberg, Comisia Trilaterală s.a.m.d. Pe cine interesează în condițiile în care greutatea atârnă la ceea ce se discută în „Marea Sală a Poporului”? Nu cumva de-acolo s-a întors Trump cu basca-n mână și a făcut pacea rușinoasă cu Iranul?
Treziți-vă! Noua lume există! Căutați-vă destinul în ea întrucât în vechea lume nu puteți găsi decât frustrate și moarte.
