Arhipeleagul Gulag de lângă noi

Vă rog să mă credeți că am o stare de-a dreptul proastă. Azi noapte am stat și-am derulat „în buclă” un cont de Facebook. Nu, nu este unul dintre acelea cu multe povești. Aici e vorba de șapte postări. ȘAPTE. Doar atât. Însă sunt suficiente pentru a te face să te cutremuri.

Povestea lungă pe scurt(cum ar spune englezul): o avocată a stat la pușcărie timp de trei ani pentru niște infracțiuni. Nimic special, doar că, în final, s-a dovedit că infracțiunile erau inexistente, iar la revizuire, pentru fiecare dintre ele, s-a stabilit că „fapta nu există”. În total calvarul a durat 12 ani! Cine-i dă anii ăștia înapoi, cine-i mai redă demnitatea terfelită de niște nimeni ai sistemului?

În sine, o astfel de experiență este una groaznică. Să te simți aruncat în pușcărie gratuit de niște javre, iată umilința supremă. Simți că sistemul are puterea să te zdrobească așa cum zdrobești un gândac. În astfel de situații, tot ceea ce-ți imaginai tu despre lume se prăbușește. Abia atunci constați că ceea ce scrie în Constituție, ceea ce scrie în legi și regulamente sunt simple cuvinte, fără nicio valoare în fața tiraniei unui sistem absolut ilegitim, instaurat treptat în România. Însă nu este totul! Povestea e chiar mai groaznică de-atât!

Mihaela Lupu este numele avocatei. Nu știu dacă ați auzit de cazul domniei sale, dar este unul șablon pentru justiția coldisto-koveșistă. Oare de câte ori nu ați auzit ceea ce se relatează mai jos.

Am avut parte în 2014 de o urmărire penală de 18 zile, întrucât nu am dorit să formulez și să semnez niște denunțuri împotriva a trei magistrați de la Curtea de Apel Constanța, doi magistrați de la de la Înalta Curte, precum și câțiva colegi avocați din Constanța și București. Posibil ca acei colegi avocați să fie chiar în sală la ora actuală. Nu am făcut-o pentru că nu cunosc, nu am cunoscut și nu am cunoștință ca magistrații indicați, precum și colegii avocați să fi săvârșit fapte pe care le voia procurorul de la Constanța.

De 12 ani de zile, Mihaela Lupu trăiește un coșmar. A avut parte de abuzuri repetate. Imaginați-vă că pe dosarul său a intrat inclusiv baragladina de Koveși, care a făcut recurs în casație, cerând mărirea pedepsei la 5 ani(cât fusese condamnarea inițială). Vă puteți da seama cât de aberantă era cererea doar dacă vă voi spune că a fost respinsă de însuși ... Ionuț Matei, sluga docilă al sistemului. 

Dacă citiți ceea ce scrie Mihaela Lupu realizați că nu știți nimic despre modul bestial în care acționează sistemul. În 2018, pentru a-i închide gura, i s-a pus un diagnostic de cancer în fază terminală. Iar pentru că exista „diagnosticul” a fost trimisă cu forța la Rahova să i se facă chimioterapie. A scăpat de chimioterapie doar după ce a pus mâna pe un cuțit de ginecologie și le-a spus celor de-acolo că 'ori voi mă omorâți, ori eu mă omor; oricum mor'. Și-așa a fost „lăsată în pace”. 

A fost transferată la Târgșor împreună cu bietul judecător Stan Mustață, altă victimă emblematică a sistemului torționar autohton. Vă reamintesc că Stan Mustață a fost omorât cu sânge rece în infernalul sistem penitenciar croit după modelul bolșevic.  

Ați putea crede că după astfel de abuzuri torționarii s-au potolit. Aiurea! Întrucât avocata a făcut plângeri penale, iar un procuror(Adina Petrescu) a avut curajul să investigheze faptele abominabile ale sistemului, celor două li s-au făcut șapte dosare de trafic de droguri. Dosare, în final, clasate(evident!). 

Imaginați-vă că femeia aceasta a fost ținută în zăpadă, doar în sutien și chiloți timp de nouă ore. „Ca să se potolească!”. 

Acum, pe Facebook, a început să-și publice flash-urile pe care și le amintește și care, probabil, nu-i dau pace. Să înduri ceea ce a îndurat Mihaela Lupu e absolut de neimaginat! Să fii umilit într-un asemenea hal, să ai parte zilnic de abuzuri fizice și psihice, este greu de înțeles de către animalul din fotoliu dopat cu TV și hrană sintetică. Mă cutremură relatările doamnei avocat Lupu! Efectiv parcă citesc despre Kolîma sau Arhipeleagul Gulag. Poate că ar trebui să ne vină odată mintea la cap și să înțelegem că REALITATEA ESTE CEA DESCRISĂ DE DOAMNA AVOCAT!

Trăim în negura anilor 50! Am fost treptat târâți în acest coșmar. Copiii personajelor care făceau legea atunci sunt cei care dictează legea de azi. S-a reinstituit poliția gândirii. Sunt liste de „cărți interzise”, exact ca-n „Fahrenheit 451” sau în filmul Equilibrium. Cu unica deosebire că Prozium nu este(încă) un drog injectabil. Este întreaga mass media alături de grupurile de presiune create în jurul ideologiilor sosite de la centru. 

Deschideți bine ochii deoarece mie deja îmi este cât se poate de clar ce urmează. Teroarea coboară treptat până în momentul în care inevitabilul se va produce. Lăsând garda din ce în ce mai jos, ignorând liniile roții pe care le vedem la tot pasul nu facem altceva decât să ne încătușăm de bună voie. 

Mă plec în fața suferințelor doamnei avocat, dar în același timp, simt un fior rece atunci când îi citesc relatările. Într-adevăr domnia sa a reușit să zădărnicească sistemul, dar este doar echivalentul devierii așezării unei cărămizi. Asta în condițiile în care sistemul e o infernală antrepriză de construcții având ca plan edificarea pușcăriei noastre. A unei pușcării totale, atât fizice cât și digitale, una din care să nu mai poți ieși niciodată. 

N-ar trebui să-i uităm nicio clipă pe torționarii care au instaurat teroarea din falsa pandemie și, mai ales, n-ar trebui să uităm nicio clipă cât de ușor s-a instalat întreaga demență. Cum e posibil să nu ai voie să ieși din casă? Cum e posibil să transformi o simplă răceală într-o farsă în care scoți armata pe străzi? Cum e posibil să-ți treacă prin cap SĂ ÎNCERCI LEGIFERAREA VACCINĂRII OBLIGATORII??? 

Închei aici. E absolut terifiant ceea ce se petrece. Am reintrat în bolșevism. Politicienii sunt la fel de proști, ticăloși și la fel de parașutați precum cei din anii 50. Cu deosebirea că, în timp ce ăia de-atunci veneau pe tancurile cenușii din Rusia, ăștia de-acum vin călare pe curcubeie multicolore, direct de la Bruxelles.  Iar perversitatea și tirania instituită de cei de azi este mai mare decât cea din anii 50. Motivul e unul absolut surprinzător: în timp ce în acele vremuri ocupația sovietică îi făcea pe oameni solidari cu suferințele celor din pușcării, acum oamenii sunt parte a sistemului infernal care te aruncă în Arhipeleag. Tragic!

Oare va trebui să mai așteptăm alți 50 de ani pentru a-i vedea condamnați pe torționarii de azi? Sau ticăloșii de azi vor scăpa pentru totdeauna? Răspunsul probabil puțin contează întrucât nouă au reușit să ne mănânce viața. Ce folos că l-au acuzat pe Nicolsky, în timp ce-i făceau pârtie către evadare?

Reîncepe sezonul războaielor

„Omul păcii”, Donald Trump, a reușit ca în câteva zile să repornească la maxim cazanul conflictelor pe care, în realitate, SUA nu le vrea stinse. Ba, mai mult, așa cum veți constata, linia pe care se merge este una cât se poate de aliniată cu strategia de până acum, ceea ce ne arată limpede că tot ceea ce a spus Trump a fost doar un circ ieftin.

În ciuda criticilor pe care Trump i le-a adresat lui Zelensky, în spatele scenei, armata și serviciile secrete americane au acționat exact la fel ca la debutul conflictului, urmând strategia inițială fără nicio deviație. Rușii și-au luat-o de nenumărate ori, lăsându-se păcăliți de cântecul de sirenă al Occidentului. Au crezut că vor scăpa facil de pelagra ucraineană, dar, așa cum se vede, și-au complicat situația. 

În ultima perioadă, par a se fi trezit. În Ucraina se desfășoare, deja de două săptămâni, atacuri la scară asupra infrastructurii militare. Exploziile din orașele ucrainene arată limpede dimensiunea criminală a regimului de la Kiev, care a ales să depoziteze în interiorul orașelor cantități imense de muniție. Astfel, o singură dronă ieftină rusească are capacitatea de face prăpăd când țintește o astfel de facilitate. 

După ce au distrus infrastructura de producție și pe cea de aprovizionare, rușii au trecut acum la eliminarea instalațiilor militare complexe. De exemplu, în regiunea Nikolaiev, aviața rusă a dat o lovitură devastatoare asupra insulei artificiale Kozachyi, care găzduiește atât un centru britanic de antrenare a grupurilor de operațiuni speciale ucrainene(a se citi teroriste), cât și o facilitate de supraveghere a Mării Negre, de unde se planificau toate operațiunile Ucrainei. N-ați auzit și nici nu veți auzi vorbindu-se despre asta. Este vorba de un mega-complex sovietic, aflat în subteranul insulei. 

De asemenea, au fost atacate principalele puncte de război electronic ale Ucrainei, care „orbeau” radarele rusești. În zona Odessa s-au bombardat punctele esențiale de încărcare/descărcare utilizate pentru aprovizionarea cu arme a Ucrainei. 

Poate ați auzit despre reuniunea NATO din Turcia, unde lui Zelensky i s-a promis licența de producție a muniției Patriot. Culmea, povestea asta se leagă de un alt război reînceput de Trump, anume cel din Iran.

Unii încă mai cred că armistițiul semnat în Golf era unul menit păcii. Aiurea! Întreg circul a avut un singur scop: scoaterea Israelului din ecuație și rămânerea doar a SUA și a statelor arabe din Golf, care vor ieși urât de tot din afacerea asta. Semn că prostia e mare! 

Reîncingerea atmosferei a avut un vinovat principal, anume SUA, care nu au respectat termenii armistițiului. Conform acordului, traversarea Strâmtorii urma să se facă strict sub coordonarea Iranului sau a Omanului. Astfel, știind bine ce fac, americanii au împins mai multe petroliere pentru a nu respecta tratatul, ignorând autoritățile iraniene. Așa s-a ajuns ca Marina Iranului(aia pe care-a distrus-o Trump în mai multe rânduri) să tragă asupra navelor comerciale care au încălcat regulamentele. Motiv numai bun pentru americani să atace, chipurile, pentru a-i liniști pe iranieni și, treptat, să se reia bombardamentele la scară. 

Doar că și de data aceasta americanii au rămas din nou surprinși de forța de foc a Iranului. În Kuweit au fost paradite bazele Arifijan și Ali Al Salem (bază aeriană), iar în Bahrain Isa Air Base și Juffair(sediul Flotei a Cincea a SUA). O altă bază militară din Kuweit, a avut parte de un atac surpriză iranian chiar înainte de a lansa rachetele împotriva Iranului, semn că serviciile de informații iraniene funcționează la intensitate maximă. Iranienii au distrus cu Fath 110 și Arash 2, distrugând sistemele HIMARS și ATACMS.

Și a mai fost un atac devastator asupra centrului de coordonare a dronelor americane din Iordania. Și-abia aici e dauna majoră pentru SUA deoarece pare că au rămas cam în fundul gol în Golf. Înainte de această lovitură se vorbea despre pierderi de peste 1 miliard de dolari doar din drone ciuruite de iranieni. Cu mișcarea asta, americanii par rămași în fundul gol. 

Răzbunarea americană a venit sub forma unor bombardamente atât în zona coastei cât și în adâncime. Doar că acestea nu i-au păcălit pe iranieni. În afara bombardării elementelor de infrastructură militară americană din zonă, iranienii au efectuat în această dimineață un atac devastator asupra unei rafinării din Portul Haifa. Ca de fiecare dată, Iron Dome-ul a rămas un simplu observator, racheta iraniană intrând ca-n brânză.

Acum putem lega evenimentele între ele. Americanii, sărăciți de dronele lor ultra-scumpe, sunt disperați să achiziționeze platforme ieftine și fiabile, precum cele ale iranienilor. Au încercat să facă un „fork” de Shahed, dar nu le-a reușit. Așa că l-au trimis pe limbricul Lindsey Graham(vezi foto) să pună la punct un import de platformă tehnologică ucraineană contra licenței de proiectile Patriot. Vizita ticălosului la Kiev pare a fi fost una pentru a pune la punct acest troc.

De altfel, sunt unii - printre care și subsemnatul -  care merg chiar mai departe cu speculațiile, anume că se speră ca industria ucraineană să ofere o cadență de producție a proiectilelor Patriot suficient de mare,  încât SUA să se poată aproviziona de la ei(printr-un proxy al complexului militaro-industrial, desigur). Așa ar putea fi și aprovizionarea OK, dar ar merge și bănuțul către coruptul complex militar american.

Acum, dacă tragem linie, totul pare de-a dreptul prostesc. Cum să accelerezi războiul într-o țară pe care vrei să o folosești pentru producția ta armament? E absolut halucinant. Doar că, pentru imbecilii care conduc lumea, astfel de chestiuni nu reprezintă în niciun caz contradicții. Pentru că sunt atât de proști încât privesc elementele absolut separat, ca și cum situația din Ucraina, unde rușii atacă în masă ar fi total ruptă de situația producătorilor ucraineni de armament. Care producători, ce să vezi, produc tot acolo unde bombardează rușii. Și unde, probabil, și-a găsit sfârșitul inclusiv nemernicul Lindsey Graham.

Înșelăciunea

Există o capcană în care suntem împinși să cădem constant. O capcană care ne mănâncă inutil timpul și care, dacă ne prinde, ne conduce inevitabil la depresie. Eu îi spun falsa țintă și este, probabil, cea mai mizerabilă capcană a lumii moderne. E cunoscută din cele mai vechi timpuri, doar că democrația a sublimat-o într-un asemenea hal încât în ziua de azi a devenit banal să pici în ea. 

Coincidențe?

Ieri, pe seară. M-am oprit din drumul meu ca să mănânc pe undeva. Firele de întuneric începuseră să se prelingă ușor prin lumină, făcând lumea puțin mai neclară, dar, în același timp, împroșcând-o cu mister. Mergeam pe străzile orașului aceluia și, sincer să fiu, nu știam de ce-o fac. Nu mai aveam mult până acasă, dar am preferat să mă opresc acolo. Uneori pașii mă poartă aiurea, dar eu îi las să-și facă de cap.

Cum ești modelat?

De fiecare dată când se anunță o vreme ceva mai călduță, căruța cu proști de la INMH se răstoarnă în platourile TV explicând cum e cu „încălzirea globală”. Dacă plouă, e jale: Arafat dă cu coduri roșii de parcă s-ar rupe norii. Iar în final totul se dovedește a fi fost o binecuvântată ploaie răcoritoare de vară. Dar prostul se îngrijorează, în timp ce unii se tăvălesc pe jos.

Ucraina update. Rusia intră în război

Cu toate că nu doream să revin, o să fac o scurtă actualizare a articolului de duminică întrucât au apărut numeroase informații suplimentare esențiale. De asemenea, atacurile Rusiei nu s-au oprit, arătând cât se poate de clar că suntem într-o nouă etapă a conflictului, de data aceasta una radicală.

Ce semnificația eu ultimele dezvoltări din Ucraina?

Operațiunea din Ucraina a intrat într-o nouă etapă. Ultima în granițele actuale! Ceea ce vedem acum este cimentarea unei așezări definitive a forțelor Rusiei în vederea asigurării unei centuri de siguranță extinse. „Cu cât mai multe crime sunt săvârșite împotriva populației noastre civile, cu atât mai mare va trebui să fie zona de siguranță pe care Federația Rusă trebuie să și-o asigure în teritoriul inamic” - a spus Putin, preluând de facto operațiunile militare împotriva Ucrainei. Iar „centura” este posibil să nu se refere strict la Ucraina!