Evoluția bursei americane, demnă de celebrele „montagnes russes”, pare o poveste despre dimensiunea irațională a ființei. Însă nu e nici pe departe așa, treburile fiind, în realitate, mai grave de-atât! În timp ce toată lumea așteaptă spargerea bulei AI, „datele pieței” contrazic pesimiștii, aruncându-le în schimb coroane de laur optimiștilor(adică tâmpiților). Chiar dacă pot părea dur, îmi voi justifica opiniile dure în cele ce urmează, pe baza datelor financiare recent publicate.
Cei mai mari cinci furnizori de cloud(Amazon, Alphabet, Microsoft, Meta și Oracle) au investit masiv în infrastructură în ultimele 12 luni. Mai precis 691 miliarde de dolari. Ca să înțelegeți este de 4.5 ori mai mult decât în aceeași perioadă din 2022. Cash flow-ul a crescut în aceeași perioadă de doar 2.5 ori. Investițiile mănâncă acum 95.5% din numerarul generat față de doar 45% până în 2024. Free Cash Flow-ul acestui grup de companii a căzut la doar 32.7 mld. $. Este pentru prima dată în istorie când fluxul de numerar merge integral către cheltuieli de capital.
Cele cinci companii s-au împrumutat în primele 9 luni ale anului cu 229 mld. dolari, față de doar 9 mld. dolari în aceeași perioadă a anului trecut. Nu mai există răscumpărări de acțiuni, iar unele dintre companii au început să emită acțiuni noi. Astfel încât rămân întrebările de bază: vor aduce aceste investiții veniturile așteptate? și, mai ales, cât de repede va trebui înlocuit echipamentul cumpărat acum?
Până în 2023 cheltuielile de capital ale grupului menționat se ridicau la 12–13% din venituri, în 2024 au urcat la 14,5%, iar accelerarea a venit în 2025 când s-a ajuns la 22,1%. În T3 2026 raportul a atins 36%, de aproape trei ori nivelul istoric!
Tabelul atașat vă arată limpede situația astfel încât să puteți constata rapid că Amazon e campionul absolut, în timp ce Oracle e cel care dă ritmul nebuniei, multiplicându-și investițiile de 15 ori. E drept, a pornit de la o bază mică, dar chiar și așa cifra e de-a dreptul impresionantă.
Ca să înțelegeți ceva mai bine ce-i cu acest free cash flow(FCF) și de ce e deranjantă scăderea sa, voi face o analogie cu salariul. Free cash flow-ul e ceea ce-ți rămâne din salariu după ce-ți plătești toate cheltuielile(chirie, întreținere, mâncare, rate&dobânzi etc). Dacă ceea ce îți rămâne e pozitiv, poți cheltui sau economisi, iar dacă e negativ trebuie să te împrumuți. Și-acum să vedem situația în cazul „fantasticilor” americani.
Între 2023 și 2025 FCF-ul a stat constant între 200 și 235 mld. $ pe an, în timp ce acum s-a ajuns la o valoare rahitică, de doar 32 mld. $! Într-adevăr, trebuie să ne uităm și în detaliu. Microsoft, cu cei 60 mld. $ ai săi și Meta cu 28,6 mld. $, încă generează confortabil numerar. Alphabet(Google) însă s-a prăbușit cu 73%, la 19,7 mld. $, iar Amazon și Oracle deja sunt pe minus.
Mai fac o paranteză în ceea ce privește Alphabet: FCF-ul său a fost influențat de plata unei amenzi de 5.2 mld. $ către UE și de stocurile mai mari de TPU-uri. Însă păstrează aceeași tendință.
SpaceX nu a fost luată în calcul deoarece are un profil diferit și nu are un istoric pe care să ne bazăm. Dar dacă includem în calcul și această companie, investițiile totale ajung la 746 mld. dolari, iar OCF-ul la 739,5 mld. dolari. Astfel, rezultatul combinat devine negativ, mai precis −6,5 mld. dolari.
Găurile se acoperă din două surse principale: datorii și acționari. În ceea ce privește datoriile, cele cinci companii au atras net 229,3 mld. dolari, în condițiile în care în aceeași perioadă din 2024 rambursaseră net 30,6 mld. Desigur, situația nu e uniformă: Amazon (112,3 mld. $) și Alphabet (76,3 mld. $) fac prăpăd, în timp ce Microsoft continuă să-și reducă din datorie. De la 65 mld. $ la sfârșitul anului trecut, datoria pe termen lung a Amazon a ajuns la 173.13 mld. $!!! Este, practic o triplare!
În ceea ce privește acționarii, situația e, la rândul său, interesantă: dacă în urmă cu un an companiile menționate efectuau răscumpărări nete ale propriilor acțiuni în valoare de 98,4 mld. $, îmbogățindu-și practic acționarii, acum înregistrăm o emisiune netă de acțiuni în valoare de 38,4 mld. $. În termeni tehnici, putem spune că din acest punct de vedere „acul s-a dat peste cap”.
Dar ceea ce vine suplimentar e ceea ce nu se vede în bilanțuri. Și-abia de-aici începem adevărata poveste. Pe lângă datoriile clasice, companiile folosesc tot mai mult leasingul și structuri separate, oarecum obscure pentru piață(mai precis pentru cei care nu știu cum să privească situațiile financiare):
- La Meta, de exemplu, investițiile din T3 au fost de 33,9 mld. $, dar acestea ajung la 34,9 mld. $ prin adăugarea leasingurilor financiare.
- Tot Meta a folosit în octombrie 2025 un SPV(vehicul cu scop special) de circa 27 mld. $, pe lângă o emisiune de obligațiuni de 30 mld. $.
- Amazon a raportat o facilitate garantată de finanțare prin furnizori de până la aproximativ 80 mld. $, utilizabilă între T1 2027 și T3 2028.
Punând toate acestea pe hârtie, ne facem o altă idee asupra lichidității companiilor incluse în grup. Pe hârtie, grupul are încă numerar net. Dar cifra trebuie citită cu mare atenție deoarece cele 265,1 mld. $ în numerar și titluri ale Alphabet includ 90,4 mld. $ participații în acțiuni, adică active volatile, nu lichiditate. Fără acestea, cele cinci companii sunt pe minus!
Fluxurile de numerar studiate ne arată banii care au ieșit din companii și faptul că profiturile nu reflectă încă aceste investiții. Și de-aici vine chichița: un server, un chip AI, o memorie RAM, o unitate de stocare, toate acestea nu sunt trecute pe cheltuială din primul an! Prețul său e împărțit pe durata de viață estimată. Contabil se numește amortizare și constituie cea mai mare controversă a momentului în lumea AI. Cu toate că am mai pomenit-o, o repet pentru a fi înțeleasă la adevărata valoare.
În urmă cu câțiva ani, serverele se amortizau în 3-4 ani. În ultima vreme și într-un mod de-a dreptul scandalos, aproape toate companiile cele vestite ale AI-ului american au început să calculeze utilizând o durată de amortizare de ... 6 ani. De ce e scandalos? Pentru că toată lumea observă că un chip care acum e campion, peste câteva luni e depășit, iar după un an mai poate fi folosit marginal pentru inferență. Nu poți spune că cei din interiorul industriei nu știu ceea ce știe orice puști cu ochii umflați de jocuri!
Într-adevăr, ca să întregim imaginea, vom spune că începând din 2026 a început să crească prețul de închiriere inclusiv la chip-urile vechi, motiv suficient pentru cei din industrie pentru a arăta cu degetul. Cauza însă este penuria, nu faptul că acele chip-uri ar mai avea vreo valoare în condiții normale de piață.
Ca orice potlogărie, nici asta nu are picioare lungi pentru că valul amortizărilor li se sparge în cap inițiatorilor întrucât investițiile depășesc cu mult amortizarea curentă. În perioada martie 2025 - martie 2026, Microsoft, Alphabet, Amazon și Meta au cumpărat echipamente de 433,9 mld. $, față de o amortizare raportată de circa 149 mld. $, deci de aproape trei ori mai mult. La Alphabet, amortizarea a crescut cu 43% în primul semestru din 2026, iar la Oracle cu 129% în trimestrul 3.
Teoretic, cifrele publicate de cei din industrie încă pot fi apărate de diverse chițibușuri contabile și de PR. Întrebarea de o sută de puncte este însă una banală: vor crește veniturile acestor companii mai repede decât amortizarea și nevoia de înlocuire? Jocul pe care-l vedem acum este cumva același pe care-l știm de foarte mult timp, unul în care scalarea înghite „micile” excese ale trecutului. Doar că acele mici excese devin din ce în ce mai gigantice și asta nu raportat la nivelul omului de rând, ci la nivelul industriei. Inclusiv insiderii au greutăți în a înțelege cifrele și toți sfârșesc intrând în horă „pentru că așa face toată lumea”.
În mod normal, piața ar fi avut suficiente motive de corecție. Și asta nu acum, ci de câteva ori în ultimii ani. Doar că mereu s-a considerat că „acum nu e momentul”, întinzându-se și mai mult nebunia. Doar că, o vorbă de care nimeni nu mai ține cont în zilele noastre spune că trebuie să ai grijă de unde cazi deoarece, dacă e prea de sus, îți rupi gâtul. În SUA așa-zisa piață e legată de așa-zisqa economie, așa-zisul buget și așa-zisul imperiu. Toate scârțâie și se susțin cu greutate una pe celaltă în disperarea de a menține structura intactă. Însă, din tot mecanismul hurducăit al imperiului, singurul element care mai funcționează este propaganda. Și ea din ce în ce mai irelevantă.







