Blatul redeventelor

Aşa cum intuiam pe la jumătatea anului, blatul redevenţelor continuă. Invocând lipsa timpului necesar derulării unor studii de impact, Ponta va conserva actualul regim al redevenţelor încă un an. Este de-a dreptul halucinant să invoci în ultima clipă lipsa timpului, în condiţiile în care se ştie despre această situaţie încă de acum zece ani. În zece ani n-a fost timp pentru elaborarea unor studii de doi bani?

Jocul de-a "uite redevenţa - nu e redevenţa" este unul specific imaturei noastre clase politice. Gata să cadă pe spate la intervenţiile oricărui nimeni din afara ţării, politicianul român dă dovadă în continuare de o ticăloşie şi o prostie ieşite din comun. Cum e posibil ca după ani de zile în care s-au încasat taxe modice să nu fie pregătit un pachet de legi care să facă ordine în tot ceea ce înseamnă exploatarea resurselor naturale?

Hotărârea în sine consider că este mult mai perversă decât pare. Dincolo de conservarea încă un an a încasărilor modice, se urmăreşte obişnuirea "memoriei colective" cu un preţ mai mic al petrolului, astfel încât redevenţele să poată fi menţinute la minim. În condiţiile în care petrolul va continua să se tranzacţioneze la preţuri de sub 100$, isteţul care va fi atunci la butoane, ar putea propune o valoare fixă care ar părea "avantajoasă" în condiţiile unor preţuri mici. Însă nu trebuie să uităm că trendul general al cotaţiilor petrolului este unul crescător, fapt care ar putea arunca în derizoriu valoarea fixă atunci când preţul va creşte(doar o simţim pe pielea noastră de atâta vreme).

O altă idee falsă este cea a aplicării redevenţei medii europene. Ideea comparării nivelului redevenţelor din România cu cele din UE este una aparţinând "espertei" Vass. Nu înţeleg ce relevanţă are în această ecuaţie nivelul redevenţelor din Malta(0 pentru orice) în condiţiile în care Malta exploatează doar sarea din Mediterana. Sau de ce aş lua în considerare nivelul redevenţelor din ţările nordice în condiţiile în care acolo veniturile din exploatările petroliere se întorc prin intermediul unui alt mecanism. 

Şi, pentru a întregi ecuaţia, să vedem ce propune proaspătul nostru preşedinte. Citez din programul electoral:

"Cred că este necesar să implicăm mai mult comunităţile locale în acest proces de creştere a independenţei energetice a ţării noastre. Din acest motiv, cred că este necesară modificarea legislaţiei, pentru ca o parte din redevenţele către bugetul central să fie reorientate către comunităţile locale şi chiar către proprietarii terenurilor, aşa cum se întâmplă în SUA. În acest fel, cetăţenii, comunităţile locale vor beneficia de prosperitate şi vor simţi că sunt parteneri ai statului în acest proces."

Dincolo de faptul că zicerea denotă unei necunoaşteri crase a Constituţiei(s-a văzut şi în dezbaterea directă cât de varză e tovarăşul neamţ la acest capitol), propunerea de "americanizare" a României e una extrem de perversă. Tradus ar însemna să-i mituim pe fraierii ăia de la Pungeşti(sau din alte părţi) cu ceva bani ca să nu mai facă scandal şi să-i lase pe binefăcătorii americani să otrăvească pământul. Curat murdar, monşer!

În concluzie, cred că avem de-a face cu un mega-blat. În realitate politicienii mioritici nu au nicio apăsare. Dorinţa lor e să facă în aşa fel încât să păstreze redevenţele la niveluri cât mai anemice astfel încât să le facă pe plac stăpânilor.  Iar dacă din chestia asta mai iese şi-un contract de colaborare cu vreo soţie, cumătră sau mai ştim noi ce altceva se numeşte că politica mioritică e pe mâini bune. Să nu uităm totuşi că, în condiţiile apartenenţei la UE, exploatarea resurselor proprii nu ne este deloc favorabilă. Dar, desigur, noi cu drag executăm poruncile primite.