marți, 15 mai 2012

Pregatindu-ne pentru marele reset

Încep prin a vă spune că, cel puțin pentru mine, ultimele săptămâni au avut un ritm absolut nebun. Practic n-am mai avut timp deloc, iar asta s-a văzut limpede pe blog. Motivul e unul pe care probabil l-ați intuit și ține de ceea ce urmează! Datele problemei s-au schimbat mai repede decât ne-am fi așteptat, lucrurile se precipită, iar reacțiile radicale pot veni oricând.

O să începem cu Grecia care trăiește o dramă venită pe fondul nehotărârii generalizate: pe de o parte cea internă și, de cealaltă parte, cea externă. Din punct de vedere intern, țara se află într-o abulie totală neștiind încotro să meargă. Rezultatul alegerilor de-acolo nu este un semnal de radicalizare a societății grecești, ci o dovadă a nehotărârii sau, mai bine spus, a disperării participantului la ruleta rusească. E normal să fii disperat și confuz atunci când știi că, la următorul declic, pe țeava rece care ți s-a pus la tâmplă poate ieși ucigătorul plumb. În aceste condiții e logic să te întrebi dacă mai are sens să asculți sfaturile prietenilor care te asigură că pistolul e gol sau, mai bine(știind că ai de-a face cu o adunătură de bandiți), să părăsești jocul. Din punct de vedere extern lucrurile stau la fel de prost deoarece partenerii Greciei s-au dovedit a fi un mix de ticăloșie, prostie și neputință. De la începutul acestei crize interesele prostești au fost cele care au făcut jocurile în luarea deciziilor. Mai țineți minte scandalul submarinelor modernizate de nemți? Un scandal care s-a repetat și în cazul Portugaliei dovedind cu vârf și îndesat reaua credință a nemților. Cocktailul a devenit exploziv atunci când acest mod barbar de a profita s-a amestecat cu neputința decidenților de a creiona o metodă viabilă de ieșire din criză. Așa se face că, pe zi ce trece, situația din Grecia se agravează oferind din ce în ce mai puține alternative la faliment. Chiar dacă deocamdată nu se va pune problema falimentului(cred că încă vom mai avea destule episoade din modernizata tragedie greacă), pe zi ce trece rămâne din ce în ce mai puțin spațiu de manevră. S-ar putea ca în scurt timp alternativa la faliment să nu mai existe. Atunci vom avea un moment zero în care mai marii Europei vor lua cunoștință la o manieră radicală cu monstrul rezultat din propria lor prostie.

Trecând peste Ocean, constatăm o schimbare de paradigmă în ceea ce privește băncile. Dacă ar fi să dăm crezare declarațiilor de vineri ale lui Gruenberg, ar însemna că noțiunea de too big to fail este de domeniul trecutului. Oficialul FDIC a lăsat să se înțeleagă că, în cazul problemelor, băncile mari vor fi lăsate să cadă. Dacă vă întrebați cum, răspunsul e simplu: după o schemă similară băncii punte de la noi. Cu alte cuvinte, instituția cu probleme va fi preluată de FDIC urmând să-și continue activitatea. Se speră că, în acest mod, impactul căderii unei instituții mari va fi minimizat. Ajunși aici cred că ar trebui să extindem cadrul și să ne întrebăm oare de ce nu s-a procedat așa de la bun început. Este puțin probabil ca autoritățile să nu fi știut care e amploarea dezastrului. Personal sunt tentat să cred că, în ciuda realităților, s-a crezut că lucrurile pot fi rezolvate clasic: prin buzz și extravaganță. Iată că nu s-a întâmplat așa, iar ceea ce a rezultat este un labirint complicat și imposibil de rezolvat.

Dacă vă imaginați că noua schimbare de paradigmă din domeniul bancar este un panaceu vă înșelați. Deja problemele nu mai pot fi rezolvate în acest mod deoarece, extinzând cadrul la nivelul țărilor, putem lesne constata că lucrurile sunt scăpate de sub control și lipsite de fundamente. În cazul naționalizării unor instituții cu probleme ce garanții pot fi oferite de către statul care naționalizează? Cine are încredere în stabilitatea unui Titanic proaspăt lovit de iceberg? Cred că este clar pentru toată lumea că suntem încă departe de găsirea unei soluții. Și, în aceste condiții, probabil se vor încerca rezolvări alternative urmând exemplele trecutului. În cazul în care soluțiile alternative se vor dovedi a fi falimentare, atunci nu va rămâne decât alternativa resetului, a marelui reset. Care nu știm în ce va consta, dar știm că e singura alternativă, singura modalitate rămasă pentru rezolvarea problemelor. O modalitate radicală, nedemocratică și, cu siguranță, ilegală. Dar care va fi acceptată de toată lumea mai ales în momentul în care spectrul unor dezastre va pândi de după colț. Sună rău? Posibil. Și mai rău e că, într-o asemenea situație, variantele optime de trecere vor ține mai degrabă de noroc și hazard decât de planificare și analiză. Aici e pericolul.

20 de comentarii:

  1. Răspunsuri
    1. Nu inteleg de ce ar exulta. N-am impartasit si nu voi impartasi niciodata viziunea lui fatalistico-SF...

      Ștergere
    2. Ar exulta el, da'l retin... lingourile.

      Ștergere
    3. "teama fara rost si experientele utile" era un articol al lui Flavian de acum vreo doi ani. nu vad nici un pasaj SF sau fatalist. din contra.

      Ștergere
  2. sa cada euro pana ajunge 1leu=1 euro. o sa fie mai nasol ca in 97-99? mi se rupe. la tara,3 barabule,o gaina,un purcel,apa din put,subzistenta.poate ca romania(lumea) are nevoie de asa ceva.

    RăspundețiȘtergere
  3. Marele reset zici? Putem sa ii spunem asa suna mai permisiv si lasa unora posibilitatea sa isi imagineze ce vor ! Oficializarea Greciei ca fiind falimentara nu va rezolva problema nici a Greciei nici a restului zonei euro . Din pacate nu se apleaca mai nimeni pe fondul acestei crize din contra se scalda in forme aberante .

    RăspundețiȘtergere
  4. Marele reset e inevitabil, momentul e incert dar nu indepartat.

    RăspundețiȘtergere
  5. Răspunsuri
    1. Cum pui tu punctul pe I doar cu un singur cuvintel !

      Ștergere
    2. mda, apocalipticii vad razboaie peste tot

      Ștergere
    3. nu sunt apocaliptic, stimabile. daca eram, ziceam apocalipsa direct. dar mai am niste vin de baut si niste domnite de iubit...of, inimioara me...

      Ștergere
    4. @conf
      "Apocalipsa" (si derivatele) e un termen ales nepotrivit. Apocalipsa = revelatie (in greaca).

      Ștergere
  6. ”Razboi” cred ca face parte din solutiile alternative. Vorbim in articolul viitor despre asta. :-)

    RăspundețiȘtergere
  7. Anonim15 mai 2012, 08:45:

    Nu esti depoarte de adevar. Anumite centre de studiu vestice vad spre exemplu a noastra subzistenta rurala ca mod de existenta sustenabila...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. E nesustenabila. Vin Chinezii peste noi si ne crapa capul. Trebuie altceva.

      Ștergere
  8. "...Care nu stim în ce va consta, dar stim ca e singura alternativa, singura modalitate ramasa pentru rezolvarea problemelor. O modalitate radicala, nedemocratica si, cu siguranta, ilegala. "
    Stiu ca ai mentionat cel putin de doua ori pana acum, ca statele in acest moment sunt slabe, lucru cu care eu sunt de acord. Din moment ce statele sunt de slabe (azi mai slabe decat ieri, ieri mai slabe decat alaltaieri), au capacitatea de a impune pe termen lung astfel de constrangeri? Deja majoritatea lor sunt corupte in diverse grade (azi mai corupte ca ieri, ieri mai corupte ca alaltaieri). Ma astept ca pe masura ce boala avanseaza, coruptia sa avanseze, iar statul sa se degradeze. Asta duce mai degraba spre haos si tribalizarea relatiilor sociale si economice. Politicul va deveni de importanta minora. Desigur e un scenariu, dar pe termen lung mi se pare mai plauzibil decat un stat politienesc, totalitar, etc. Eu mizez mai degraba pe haos, atat ca urmare a argumentelor mai sus mentionate cat si ca urmare a diverselor studii despre istoria civilizatiilor umane.
    Pt. individ nicio varianta nu e buna pe termen scurt. Pe termen lung insa haosul duce la o noua ordine, mai inalta (tot istoric vorbind).

    RăspundețiȘtergere
  9. La submarinele alea cred ca putem adauga cu succes tonele de eoliene care au ajuns sa produca cat Cernavoda, si asta doar in Romania. Cat din celebrul export al Germaniei sunt vartelnitzele astea pe care le vand in toata Europa pe bani europeni (adica tot banii nostri..)?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cel putin aia fac ceva util cu banii europeni, spre deosebire de romani

      Ștergere
  10. De ce am eu senzaţia că Germania, cel puţin, ar fi foarte fericită cu o lovitură de stat militară în Grecia, urmată de vreo zece ani de "nou regim al coloneilor". Uite aşa s-ar rezolva problema "stabilităţii" politice, Grecia şi-ar îndeplini întocmai şi la timp angajamentele, va deveni o auto-servire, din care creditorii vor lua pe nimic ce le place, şi va fi un exemplu pentru toţi.
    Războiul nu va funcţiona pe post de "resetare". Nu mai suntem în situaţia în care mai rămâne ceva de reconstruit. Pragul nuclear e deja jos, şi nimeni nu va ezita să folosească arme nucleare.
    Cred că "resetarea" se referă mai degrabă la limitarea drastică a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, un soi de neo-totalitarism, în care Marx e înlocuit de Friedman şi von Mises. Mă rog, cam pe aici.

    RăspundețiȘtergere
  11. Pongo:
    Ce sa faca Chinezii cu noi? Crezi ca ei nu au dstuii saraci?

    RăspundețiȘtergere