Era destul de previzibilă creşterea cursului. Mai mult, avansasem aceasta ipoteză cu ceva timp în urmă. Marea întrebare care se pune este cauza acestei deprecieri: să fie moţiunea, Vântu, Grupul Bilderberg, Trilaterala sau altă forţă ocultă? Şi, dacă s-a mers la vale, oare cât va mai continua.
La prima întrebare răspunsul cred că e simplu: motivul pentru care leul se depreciază este bunul simţ. Dacă luăm în considerare câţiva parametri (acceptaţi şi de BNR) vom constata ca euro încă se tranzacţionează la un discount bunicel. Astfel, cursul logic ar trebui să fie undeva la 4.4 RON/EUR. Aceasta dacă luăm în consideraţie inflaţia care a explodat şi faptul că dobânda de intervenţie a rămas pe loc. În mod normal, BNR este prinsă între ciocan şi nicovală deoarece nu are la dispoziţie decât două variante(sau un mix al acestora): măreşte dobânda de intervenţie pentru a acoperi diferenţa de performanţă faţă de euro sau acceptă devalorizarea. Prima variantă poate avea efecte perverse din cauză că ar reaprinde spirala majorării dobânzilor. În ceea ce priveşte devalorizarea, există un hop: valoarea de 4.375 pe care BNR o consideră un factor extrem de risc pentru bănci(dacă nu mă înşel această valoare apare în raportul asupra stabilităţii financiare din 2008). Tradus, aceasta înseamnă că BNR va continua să apere reduta cursului şi, cel mai probabil, nivelul maxim pe care-l va permite va fi probabil pe undeva pe la 4.35. Aceasta va obliga însă şi o mărire a dobânzii de intervenţie, prima dată cu cel puţin 0.5%.
În afara variantelor expuse ar mai fi una: BNR să permită o devalorizare "acceptabilă" a cursului şi aştepte creşterea inflaţiei din zona euro, forţând în continuare un curs ireal. Asta ar însemna jertfirea în continuare a unor bani pe altarul "stabilităţii". Care stabilitate n-a adus până acum nimic bun(cel puţin eu aşa cred) şi este posibil să ne conducă spre o situaţie fără ieşire. Desigur, BNR poate susţine că în lipsa stabilităţii cursului(asigurată până acum) am fi avut parte de scenarii catastrofale. În istorie e greu de vorbit cu dacă şi parcă. Deocamdată realitatea este singura certitudine. Şi realitatea nu arată deloc bine.
P.S. Susţin în continuare că un curs normal în condiţiile actuale ar trebui să fie de peste 5 RON. Acesta ne-ar permite o echilibrare rapidă a economiei prin impulsionarea puternică a exporturilor şi prin creşterea cererii pentru produsele de pe piaţa internă.
daca e de bun simt ca euro /ron sa fie 5 lei atunci cat trebuie sa fie euro/usd? Ce inseamna bun simt la tine?
RăspundețiȘtergereO nebunie este ceea ce zici la fel de mare ca si cursul de bu simt?
Evolutia cursului nu mi se pare fundamental diferita de cea de anul trecut, in afara de spike-ul de la sfarsitul lui Iunie, cand s-a apropiat de 4.4. La sfarsitul lui Octombrie 2009, cursul a ajuns la 4.31, dupa care a inceput sa scada, atingand un minim de 4.07 la sfarsitul lui Martie. In ultimii 2 ani cursul a fluctuat intre 4.1 si 4.3, iar variatiile au fost mai mult ciclice. Nu cred ca aceasta crestere reprezinta ceva deosebit in acest context.
RăspundețiȘtergereBNR a controlat intotdeauna cursul, pastrandu-l de obicei la un nivel inferior valorii pe care ar fi stabilit-o piata, cu o singura exceptie - perioada 2006-2008, cand valoarea a fost probabil superioara. In toamna lui 2008 nu s-a facut decat o ajustare la un palier superior, dar cursul a ramas relativ stabil, pe intervale. Principalulele dezavantaje al acestei stabilitati artificiale au fost ascunderea riscului valutar si cresterea preturilor catre nivele similare celor din statele EU, care au contribuit din plin la amplificarea aspecteleor crizei. Practic politica monetara a BNR, care a constat in practicarea de dobanzi ridicate la RON pentru stavilirea inflatiei, dar si corelarea masei monetare cu rezerva valutara (asta inseamna defapt stabilizarea cursului) au contribuit la importul de credit si mai ales de inflatie din zona Euro.
Creditul ieftin, ca orice artefact al politicii monetare, nu poate duce decat la distorsiuni economice grave pe termen lung, prin favorizarea investitiilor cu sanse reduse de succes. Daca acest credit mai este denominat si intr-o moneda pe care debitorii nu o folosesc in tranzactiile zilnice atunci situatia este si mai precara, pentru ca pe langa riscul investitiei propriu-zise (care era oricum extrem de ridicat) ei mai trebuie sa suporte si riscul valutar, generat de fluctuatiile, in multe cazuri imprevizibile, cauzate in principal de interventia Bancii Centrale. Departe de eliminarea riscului, acestea il ascund si il sporesc pe termen lung.
Dupa aprecierile mele, o "flotare" controlata catre un nou palier ar avea efecte pozitive pentru economie. Cel mai probabil, fara interventia BNR, cursul RON/EUR ar fluctua in jur de 4.7-4.8 dar valori de 4.5 sau 5.1 s-ar intalni destul de frecvent. Palierul actual este nerealist si se poate mentine doar prin cheltuirea rezervei BNR, sustinuta la randul sau din imprumutul FMI. In mod clar, o astfel de solutie nu este de dorit.
"daca e de bun simt ca euro /ron sa fie 5 lei atunci cat trebuie sa fie euro/usd?"
RăspundețiȘtergere0.8 :)
"Ce inseamna bun simt la tine?"
credit cu buletinu', grad de indatorare de 95%... creste... creste... numa' bun simt.
@Aristotel
RăspundețiȘtergereAnonimul indignat cu urechi mari si samare incarcate de datorii - pata de culoare a blogurilor: Hi-ha, Hi-ha, Hi-ha :)
Dane, acuma sorry de off top dar citeam recent acest material si ma intrebam daca oare spread-ul care pare atat de atractiv nu va fi unul catalizator la un fuckup daca eventual BNR-ul renunta la sustinere cursului ?
RăspundețiȘtergerePrietene -alex nicolita banel - incep prin a face o mica corectie vis a vis de nivelul meu de indatorare care este zero (nu cum crezi tu ca am urechile incarcate de datorii. Voi continua sa sublinez faptul ca este o absolut a balmajeala sa spui ca eur/usd real ar fi 0.8 la fel si eur/ron 4.8 lei.
RăspundețiȘtergereSe vede de la o posta ca sunteti "mari jucatori pe forex" daca aveti curajul asta sa te arunci in declaratii de tipul cat este corect , bu simt etc.
Demonstrati-va singuri ca sunteti mari cunoscatori ai economiei pe forex.
Si inca o corectie pentru alex nicolita banel "Take for me what I am and not for what I'm not !" .
RăspundețiȘtergereDaca tot e blogul tau macar scrie corect primele 3 cuvinte.
dar cum aproape nimeni nu citeste blogul tau pp ca nu te intereseaza.
RăspundețiȘtergereIntrebarea mea e alta, ce produce tara asta , sau mai frumos spus, ce economie avem, de mentinem la nesfarsit un curs de genu asta?
RăspundețiȘtergereNu sunt un fan al cursului de 5 ron pe un euro , dar mai devreme sau mai tarziu la toti astia care vi se pare ca e mult s-ar putea ca 5 ron sa fie ceva de vis. Romania incet dar sigur , se destrama atat politic cat si economic. Stiu ca unii or sa spuna iar profetii , si nu vor sa accepte rahatul nici macar cand il au la usa! Oricum nu va creste acuma la valori care unora li se par a fi prea mari, inca ne mai da bani unii, inca mai avem ce vinde, dupa ramane de vazut de unde si cu ce.....
Eu tot vorbesc de vreun an despre finantarea deficitului prin curs:
RăspundețiȘtergerehttp://financiar-imobiliar.guvernarea.ro/forum/viewtopic.php?t=414&start=70
Un calcul elementar arata ca la sfarsitul lui 2009 un curs de 5.0 ar fi finantat aproape complet deficitul
La sfarsitul lui 2010 va fi nevoie de 6 probabil, plus serviciul viitor al datoriei publice.
E absolut irational sa ai norocul sa NU te afli in zona euro in timpul cris=zei acesteia si nu folosesti capacitatea de absorbtie a socurilor financiare de catre moneda nationala.
Ce rost are sa te imprumuti in euro pe care sa-i vinzi cand poti pur si simplu sa tiparesti leii necesari? Pare rudimentar si absurd dar este strict rational.
Pana la urma, spirala finantarii din imprumuturi sub restrictiile FMI tot la la o criza de lichiditati trebuie sa duca, fiindca economia inca se mai contracta. Asa ca tot la finantarea prin curs se va ajunge.
Si pana la urma se exagereaza si cu grija pentru "sanatatea sistemului bancar". Altii mai cu pretentii au depasit criza dupa catebva frumoase si rasunatoare falimente.
Cursul ii protejeaza intradevar pe clientii bancilor si pana la urma bancile. Dar daca preferam mentinerea la infinit in stare de functiune a tuturor balariilor din sistemul bancar nu facem altceva decat sa amanam un deznodamant implacabil.
Pare cinic si imoral dar nu e decat o lege economica. Nu a iesit nimeni din criza creditelor subprime (care persista la noi in paralel cu contractia economica) far victime, adica fara falimente bancare si personale.
Remarcati va rog refrenul care insoteste de la un timp fiecare miscare sociala:
"n-avem bani pentru ratele la banca".
Avem deci o criza ignorata si acoperita a sistemului bancar, care nu e deloc asa de sanatos cum ne linisteste BNR.
eu nu snt f pregatita in econmie finantiara ,dar vin cu o veste buna,nu stiu ce ne pregateste,dar am fost informati ca incepind cu 2011,toti care lucram in italia,acum 4eu nu stiu daca toti care snt afara,in alte state ale CE,deci spuneam,vom plati aici in italia,taxa pe propietatile detinute in romania,informativa si voi si informatine despre ce se vb in propozitie,ca n-o sa mai ramina nimic ,,urmasilor urmasilor nostri,,
RăspundețiȘtergereAnonim, stai asa ca mai aveti o surpriza - un TVA comunitar :-)))
RăspundețiȘtergere@
RăspundețiȘtergereLarry Livingstone
Ideea "uniunii fiscale" este mai veche si dupa parerea mea justificata.
Dar se refera strict la zona euro.
Ideea uniunii fiscale este la fel de aberanta ca si cea de un plasament de bonduri pan-europene in absenta unei trezorerii unice, am mai scris undeva chestia asta...
RăspundețiȘtergereBine ar fi să ajungem să consumăm produse româneşti. Doar că nu mai producem cine ştie ce, pentru că am distrus aparatul productv, şi nimeni nu are acum bani de investit, chiar dacă ar exista cerere solvabilă.
RăspundețiȘtergerePână nu ne întoarcem la politici industriale, fie că ne place sau nu ideea, nu vom reconstrui aparatul productiv. Nimeni nu mămâncă planetare şi nu se îmbracă în segmenţi de etanşare, cam ce produce acum cu sârg industria românească. Cu riscul înjurăturilor de rigoare, plătim tâmpenia de a crede că piaţa liberă ne va rezolva problemele, că noi nu trebuie decât să urmăm mâna invizibilă. Nu, tot ce-am obţinut, economic vorbind, este un monstru, fără cap şi fără coadă, incoerent, ineficient, care alocă resurse aiurea şi cel mai adesea le risipeşte, şi în care nici riscul, nici performanţa nu sunt recompensate. Ci doar apartenenţa la gaşca aflată la putere. Iar de partea aia a economiei româneşti, globalizată prin intermediul multinaţionalelor, e cazul să uităm. Nu avem niciun merit, şi nici nu ne ajută prea mult, pentru că nu se pupă cu partea autohtonă a economiei. Aşa că cine să sprijine actualul curs valutar? Banii luaţi de la FMI? De ce? Şi cu ce anume plătim?
Devine irelevant volumul datoriei externe în PIB, care poate fi oricât de mic, dacă nu ai capacitatea productivă necesară pentru a genera venituri, şi a o plăti.
@Constantin
RăspundețiȘtergere"Bine ar fi să ajungem să consumăm produse româneşti. Doar că nu mai producem cine ştie ce, pentru că am distrus aparatul productv, şi nimeni nu are acum bani de investit, chiar dacă ar exista cerere solvabilă
E cu desavarsire irelevanta provenienta produselor, agricole sau de alta natura, pe care le consumi. Important este sa produci ceva incat sa poti castiga suficient cat sa iti permita sa consumi. Cursul RON/EUR mentinut artificial ridicat practic sustine importul de produse din EU, care sunt subventionate la randul lor de guvernele locale. Situatia e complet distorsionata pentru ca:
a) ne imprumutam practic pentru a putea consuma din import;
b) altii ne platesc sa consumam de la ei, subventionand propria productie agricola;
Curat piata libera! Mai multe despre cauzele reale ale dezastrului din agricultura aici.
"Până nu ne întoarcem la politici industriale, fie că ne place sau nu ideea, nu vom reconstrui aparatul productiv. Nimeni nu mămâncă planetare şi nu se îmbracă în segmenţi de etanşare, cam ce produce acum cu sârg industria românească."
Oare afirmatia nu se contrazice cumva in termeni, sau politica industriala inseamna defapt reducerea productiei industriale in favoarea celei agricole? Industria, serviciile si agricultura functioneaza impreuna, firesc, intr-o economie de piata, iar raporturile sunt reglate de cerere si oferta. A favoriza cresterea unor anumite sectoare pe seama altora nu poate decat duce la distorsiuni profunde, cu consecinte grave in pe termen lung.
"Nu, tot ce-am obţinut, economic vorbind, este un monstru, fără cap şi fără coadă, incoerent, ineficient, care alocă resurse aiurea şi cel mai adesea le risipeşte, şi în care nici riscul, nici performanţa nu sunt recompensate. Ci doar apartenenţa la gaşca aflată la putere."
La asta duce in mod inevitabil interventionismul statal in functionarea economiei. Gastile si grupurile de interese sunt apanajul puterii politice peste tot in lume, iar influenta lor este direct proportionala cu cea a politicienilor. Acest fenomen nu poate fi eliminat decat prin limitarea puterii politicienilor deci a statului.
"Iar de partea aia a economiei româneşti, globalizată prin intermediul multinaţionalelor, e cazul să uităm. Nu avem niciun merit, şi nici nu ne ajută prea mult, pentru că nu se pupă cu partea autohtonă a economiei."
Pana la urma provenienta capitalului nu are nici cea mai mica importanta, atata timp cat asigura dezvoltarea. Daca Deng Xiaoping ar fi avut astfel de greturi, acum chinezii ar fi ramas tot unde i-a dus "Marele salt Inainte".
"Devine irelevant volumul datoriei externe în PIB, care poate fi oricât de mic, dacă nu ai capacitatea productivă necesară pentru a genera venituri, şi a o plăti."
Aici trebuie diferentiata datoria publica de datoria privata. Atata timp cat statul nu produce nimic, ci doar impoziteaza, datoria publica va fi platita tot din banii companiilor private, chiar daca a fost contractata de politicieni pentru a finanta diverse fantasmagorii socialisto-populiste. E ca si cum ar bea unul toata noaptea iar apoi ar veni la tine cu pistolul sa-i platesti consumatia.