Sunt lucruri aparent banale, dar de o importanță covârșitoare deoarece reprezintă acele elemente care definesc o națiune. Ceea ce veți vedea mai jos s-a petrecut cu ocazia evenimentelor dedicate sărbătoririi a 150 de ani de la fondarea statului Italian. Întâmplarea a făcut ca, în urma unui cumul de întâmplări, să prind în direct acest incident de la Opera di Roma unde, un dirijor, o orchestră și un cor împreună cu întreaga sală au protestat în cel mai înălțător mod împotriva traiectoriei absolut greșite pe care fusese înscrisă țara. Amintesc în treacăt că la spectacol era prezent și Berlusconi, fapt care a conferit o greutate mult mai mare neobișnuitului discurs al lui Muti(justificat probabil și de sângele napolitan care ajunsese să-i fiarbă în vene).
Acum, la mai bine de nouă luni de la eveniment, am găsit acest fragment impresionant pe YouTube și, trebuie să recunosc, m-au încercat aceleași sentimente ca și atunci. Cred că ar trebui să privim cu atenție aceste răbufniri superbe ale personalității unei națiuni. Din nefericire noi nu avem nimic din acest spirit, nu avem ”Va, Pensiero”, nu avem acel ceva la care să vibrăm toți, la unison. Din punctul de vedere al simbolurilor, modelelor și idealurilor am încetat să mai fim o națiune și ne comportăm din ce în ce mai mult ca o adunătură. Este trist, dar, în același timp, dezarmant de adevărat. Urmăriți clipul de mai jos pentru a înțelege ce însemnă cu adevărat o națiune și meditați asupra a ceea ce am ajuns noi.
Nu, nu sunt de acord. Si noi ne-am manifesta la fel, patriotismul nu a murit, nu e desuet, nu avem insa cu cine, nu avem lideri pentru asa ceva.
RăspundețiȘtergereSa fim rezonabili, daca ne uitam in istoria Romaniei sau a oricarui alt stat, trec sute de ani pana sa apara un lider remarcabil, care sa faca ceva memorabil pentru tara lui. Eu ma resemnez ca traiesc intr-o perioada cu lideri (politici, intelectuali) lipsiti de valoare, caracter, mercenari; dar putea fi si mai rau pentru mine ca persoana, puteam prinde cele doua razboaie mondiale.
Patriotismul ar fi unicul lucru care ne-ar putea strange laolalta, dar pentru asta ar trebui un lider carismatic, pentru care dragostea de tara sa fie una din cele mai importante valori. Mai important decat castigul material, doborarea adversarilor personali sau de grup/gasca sau alte valori, interese.
Din pacate toti liderii actuali, politici, intelectualii-formatori de opinie, au cu totul alte interese si prioritati. Sau n-au inteligenta sa se rezume la ce ne leaga. Si aici ma gandesc la discursul unui Dan Puric sau al unui M. Neamtu care sigur, intr-un context similar ar avea "inteligenta" de-a ne desparti in doua: religiosi sau nu, sau peste un prag de varsta sau nu.
A fost un Paunescu patriot, au fost acele cenacluri remarcabile; ca om era cu siguranta greu de suportat si si-a facut multi dusmani printre confrati care ii dau si acum in cap si refuza sa accepte ca acele spectacole erau manifestari de patriotism, atat cat se putea sub dictatura si daca mai cantam si un "traiasca ceausescu" era la fel cu faptul ca mergeam si la orele de socialism stiintific si la examene, ca nu aveam incotro, ba luam si note mari, ca asta conta la media generala. Cu siguranta si discursul lui Vadim e patriot, dar asemeni lui Paunescu si el e denumit "patriotard" de aceiasi. Omul de rand ce sa mai creada despre patriotism, cand vede ce vehement e contestat cate unul din asta, de alti confrati?
Ramane cum am spus, noi, oamenii de rand, am fi patrioti, nu avem insa cu cine. N-avem lideri de caracter, iubitori de tara- prioritar si inteligenti, in acelasi timp.
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergere@Anonim, in urma carei ratiuni a mai continuat Paunescu sa aduca elogii fostului conducator suprem, post '89 ?
RăspundețiȘtergereCrestea flacara patriotismului in mine, cand iti citeam comentariul, pana am dat de Paunescu. La Vadim deja simteam ca nu mai avem nicio sansa, vorba ta...
Nu stiu ce a facut Paunescu dupa '89, daca i-a adus sau nu elogii lui Ceausescu. daca a facut-o, probabil ca a inteles mai devreme ca altii anumite lucruri, ca bag de seama ca in prezent sunt din ce in ce mai mult care-i aduc elogii.
RăspundețiȘtergereDar nu era Ceausescu sau elogiile aduse de Paunescu lui, subiectul postarii autorului si a comentariului meu. Era PATRIOTISMUL.
Un om, personalitate sau nu, poate fi un mare patriot, chiar daca e un caracter infam, un porc, un ce vreti voi. Prin faptul ca ne-a facilitat acele intalniri patriotice si culturale, eu il consider un mare patriot. Vadim la fel, cu toate pacatele lui, nebun sau nu, circar sau nu, are macar un discurs patriotic. Problema e ca daca vrem sa-i dam in cap unuia, nu-i recunoastem niciun merit.
Nu mi-a venit altul in minte, decat astia. Cunosti tu unul mai bun? cum am spus, eu nu stiu sa existe unul si de caracter si inteligent si cu o imagine si reputatie buna si sa vezi ca-i pasa de Romania si de romani mai mult decat de interesele lui meschine.
@Dan,
RăspundețiȘtergereAr fi meritat sa postezi si o traducere (nu toata lumea intelege italiana a.i. sa prinda nuantele) precum si interviul din presa luat lui Muti relativ la aceasta intamplare.
Am vazut mai demult acest clip si am meditat si eu la semnificatia lui. Cred ca concluzia ta e corecta partial, totusi mai sunt niste detalii importante care cred ca trebuiau luate in calcul.
Iar asta se refera la cea ce face niste oameni sa se simta o natie; elemenetele lor comune.
Sa nu uitam ca Italia a dat omenirii cele mai importante si inaltatoare capodopere ale artei occidentale (care au devenit reper si in Orient). Iar acest lucru s-a intamplat in ciuda faptului ca natiunea lor a fost faramitata vreme de 1000 de ani; nu e putin lucru. Constiinta acestui fapt e un liant f. puternic, iar un asemenea eveniment a fost exact acel liant si a coagulat in acea sala probabil cele mai efervescente spirite si care rezoneaza in cel mai inalt grad in acest sens.
Dar hai sa ne uitam un pic si la ce se intampla pe strada in Italia. Au fost niste sondaje in perioada demiterii lui Berlusconi in care tinerii italieni isi exprimau dezamagirea fata de sistemul care a acaparat tara lor; "gerontocratie" era concluzia lor amara.
Sa comparam cu ce este la noi. Cine ne-a furat noua tara? Securistii si comunistii din esalonul 2, evident. Ei sunt acolo unde trebuie de 20 de ani si orice spirit reformator la orice nivel (nu vorbesc in politica la nivel inalt ci chiar la orice nivel; in administratii, in invatamant, sanatate, justitie, presa) este automat rejectat. Despre asta se plang oamenii (cei care gandesc). Ce poti face tu ca roman impotriva canaliilor care vorbesc aceisi limba ca si tine? Ce pot face tinerii italieni impotriva sistemului osificat care conduce Italia? Cine l-a adus pe Berlucsconi la putere si cine l-a dat jos?
Nu cred ca e atat de simplu sa tragi concluzii depsre patriotism si sa extrapolezi la nivelul unei natiuni pornind de la un exemplu punctual, oricat de inaltator ar fi el. Finlandezii ar fi un exemplu extraordinar, poate si polonezii, daca ma uit la istoria lor moderna. Italia in schimb nu mi se pare un exemplu atat de conludent privind istoria lor moderna. Oamenii din acea tara sunt minunati dupa parerea mea; absolut deliciosi. Oriunde merg in Europa, cand dau de italieni totul prinde viata. Dar de aici si pana la patriotismul care coaguleaza energiile unei natii, e cale lunga.
@Comentatorii anteriori,
Cititi-i pe Djuvara, Ogoranu, Cioran, Ticu Dumitrescu (lista e lunga) si apoi intrebati-va daca intre cei pomeniti de mine si Paunescu sau Vadim exista vreo asemanare. Veti vedea ca nu toti sunt patrioti...
E greu sa fii patriot in sensul in care vad eu patriotismul. Patriotismul de care vorbesti tu e un fel de dragoste cu interes. Unii au vrut doar dragoste si au murit ori au fost schingiuti in inchisorile comuniste si si-au pus in acelasi pericol si familiile, iar altii, ca Paunescu, ca membrii de partid sau ca cei care vroiau sa-si mareasca media generala cu nota mare la defilare au iubit tara atata timp cat n-au avut de suferit.
RăspundețiȘtergereEu n-as putea spune despre mine ca sunt patriot, nu traiesc si nici n-am trait intr-un anume context care sa-mi puna patriotismul la incercare. In '89 aveam doar sapte ani. Daca la acest moment in Romania ar fi un regim totalitar, opresiv si daca as auzi ca unii dispar pur si simplu sau ca trec prin acele torturi (gen Fenomenul Pitesti) nu stiu cat patriotism as mai avea in mine. Cred ca mi-ar lipsi curajul de indura sa-mi smulga cineva clestele niste unghii si mi-as drege glasul sa cant pentru numele conducatorului, eventual sa mai scriu si niste versuri. Desigur, in particular as injura si as blestema regimul, m-as resemna si m-as numi patriot platonic.
Ce-ar insemna sa fii patriot azi? Hai, noi astia mici si neinsemnati care ne uitam la televizor, sa punem dragostea de tara mai presus decat interesul personal. Avem noi curajul sa trantim de pamant cu uleiul primit in campanie electorala? Avem noi curajul sa incetam sa mai dam spagi, sa ne riscam afacerea si sa trantim de pamant cu inspectorul de la finante? Azi, cand nu mai traim sub dictatura, ce scuza mai avem sa nu fim patrioti? Tocmai acum, cand ne e cel mai usor sa dovedim acest sentiment? Prezentul ne arata ca noi punem interesul personal mai presus decat dragostea de tara. Asta ii raspunde si lui Dan, am ajuns in acel moment in care istoria ne lasa sa dovedim ceva, noi ca natiune si nu putem. Suntem ca intotdeauna, impotenti, mioritici, stam cuminti in casele noastre cu pacatele noastre.
Da, stam cuminti in casele noastre si ne uitam la televizor.
RăspundețiȘtergereAr fi mai bine sa-l scoatem din case si sa citim istorie.
Astfel am avea mai multe sanse sa intelegem ce-i patriotismul, la ce foloseste si cui, cine sunt patriotii si ale cui sunt crucile.
Deasemenea, avem mai multe sanse sa intelegem prin ce trecem si incotro ne indreptam.
"Tocmai acum, cand ne e cel mai usor sa dovedim acest sentiment? Prezentul ne arata ca noi punem interesul personal mai presus decat dragostea de tara."
RăspundețiȘtergereIn afara instinctelor (reflexelor necontrolate) nimic nu deasupra intereselor personale. E adevarat ca unii vad (sau sunt convins si vada) patriotismul ca o mare virtute si atunci acest patriotism urca mai sus pe scara intereselor personale, dar sa nu ne amagim: in final fiecare dintre noi e mai important pentru sine decat altii. Ca dovada faptul ca atat de multi cer celorlalti sa fie patrioti carora le spun asa: Nu vrei sa fii mai bine tu patriot intai? Nu vrei sa omori un parlamentar sau un ministru corupt ca sa-mi arati esti dispus sa-ti risti integritatea fizica si confortul personal pentru natia asta? Ah... lasa-ma sa ghicesc... tu iti imaginezi ca vei convinge inca 50.000 sa devina patrioti ca tine, va veti intalni in Piata Victoriei si-i veti schimba pe astia care ne conduc acum... folosind doar pancarte si portavoci. Patriotismul de tip fast-food pe care il vedeti la Paunescu si Vadim, asta e idealul? Scrisul de poezii si articole "acide", petitiile online si intalnirile pe facebook o sa restabileasca ordinea si-o sa faca dreptate in tara asta? Sa fim seriosi.
Constientizarea va schimba lucrurile. Daca majoritatea constientizeaza ca nu este normal ca anumite lucruri sa se intample, atunci acele lucruri nu se vor mai intampla. Din pacate cei cu portavoci sunt o minoritate in timp ce majoritatea "sta in casa si se uita la tv" sau se complace in blazare.
RăspundețiȘtergereSpre o mai buna intelegere iata cuvintele unui mare OM, care intamplator a fost si un mare patriot roman:
"In lupta, in munti, am fost doar raniti, dar omorati niciunul. Ucisi am fost doar cand am fost vanduti. O spun cu durere: vanzarea de frate e o boala nationala, de care, daca nu vom reusi sa ne vindecam, ne va ucide pe toti. Nu ne-am facut iluzii ca ni se vor alatura multi oameni. Unii n-au venit de frica. Si ei trebuie intelesi. Pe altii nu-i intereseaza decat propriul interes. Regimurile se schimba, profitorii nu. Ramane apoi marea masa a trudnicilor, a caror viata se reduce la munca si hrana, intr-un ciclu etern si ale caror constiinte nu se ridica mai sus de blidul de mancare dinaintea nasului. Cu ei face stapanirea ce vrea. In primul rand, sa gandesca in locul lor.
"
Ion Gavrila Ogoranu
@Logosfera: da, si eu sunt de acord ca sistemul actual nu poate fi ... imbunatatit/schimbat prin vorbe. E nevoie de sange, iar asta e foarte, foarte dificil de acceptat de catre omul obisnuit.
RăspundețiȘtergere@Laurentiu,
RăspundețiȘtergereRevolutia bolsevica s-a facut cu mult sange si a avut la baza urmatoarele ingrediente:
- saracie extrema si statutul de suboameni la care erau constransi taranii rusi (majoritatea covarsitoare a populatiei la inc. sec. XX)
- un lider absolut diabolic - Lenin - care a inteles sa fructifice frustrarile populatiei; le-a promis ca daca ii omoara pe "exploatatori" (mare parte poate chiar erau) ei, saracii, vor trai in paradisul proletar, in care toti vor fi egali.
Si a curs sange la revolutie, si a curs si dupa. O mare de sange si munti de cadavre. Si in ziua de azi inca mai curge, mai putin, dar Rusia inca are parte de o populatie indobitocita, mult mai mult decat in Romania. Asa ca spune-mi tu, la ce folos sa curga sange daca omul nu constientizeaza esenta problemelor lui? Iar daca le constientizeaza, de ce sa mai curga sange?
Sa fie oare o simpla coincidenta ca Finlanda, care are cel mai performant sistem de invatamant din lume, are totodata coruptie 0? Sau ca aceasta tarisoara, o mana de oameni, au respins imensa Armata Rosie?
@Gelu. Raspunsul la intrebarea de ce sa curga sange daca omul nu constientizeaza esenta problemelor? se afla in citatul pe care l-ai afisat mai sus, si pt care iti multumesc mult. Nu cunosc aceasta parte a istoriei, decat din "auzite"...
RăspundețiȘtergereSangele e un declansator pt trezirea constiintelor. Cum spunea eroul din munti, trudnicii nu sunt importanti. Atata timp cat conteaza numai hrana si adapostul - esti "resursa umana" si atat.
Lupta reala se da intre acei ce aleg sa traiasca dupa sisteme de valori incompatibile. Dar sangele curge numai cand intervin tradatorii.
daca esti la un meci de fotbal si in momentul in care se intoneaza imnul de stat al Romaniei simti furnicaturi pe piele inseamna ca esti patriot.
RăspundețiȘtergeredaca vizitezi atelierul lui Brancusi in Paris si simti ca ti se umple inima ca un roman de-al tau are locul lui in inima Frantei, esti patriot.
daca vizitezi parcul olimpic in Montreal si cand vezi numele Nadiei pe placa medaliatilor cu aur ti se umple iar inima, esti patriot.
ce putem face, noi, patriotii?
copiii nostri sau elevii nostri vor face ceea ce vad ca facem noi.
pentru ca viitorul sa aiba o sansa, noi trebuie sa facem bine.
...bine pe cere-l putem face incepand cu lucruri simple:
RăspundețiȘtergere- aruncand gunoiul la cos
- asezand sculele in ordine in sertar
- fiind punctuali
- cosindu-ne iarba din fata curtii
si curatindu-ne santul din fata casei
- incetand sa indoim colturile cartilor
- mergand la dentist
- facandu-ne pantofii
- facand mai mult sau mai bine decat ne cere seful
- intinzandu-ne cat ne tine plapuma
- gandind inainte de a vorbi
- ascultandu-l pe cel de linga noi
...etc
Apoi, uitandu-ne in urma noastra, vom simti cum ni se furnica pielea si cum ni se umple inima.
Ion Gavrila Ogoranu scria ca vanzarea de frate ar fi o boala nationala, nu sunt de acord, numele Iuda nu e romanesc. Realist, nu suntem nici mai buni nici mai rai ca alte natii, pentru fiecare defect major am putea gasi un popor care sa ne intreaca. Poate doar la ponegrire de sine sa conducem detasat. Si aici, o mare vina o au formatorii de opinie, intelectualii natiei: nu ai voie sa vorbesti urat despre propriul popor, sau nu ai voie sa treci nepasator peste aceste manifestari. A fi patriot inseamna sa vorbesti frumos despre tara si poporul tau, sa le iubesti, sa-ti indrumi conationali, poate sa-i dojenesti. Din punctul meu de vedere, in primul rand acesti oameni influenti nu sunt patrioti. Nu ma intereseaza si nu dau doi bani pe mesaje anonime pe net care vorbesc urat despre romani, ca si cum ar veni tot de la romani, e dreptul meu sa cred ca in spatele lor nu e mitica sau petrica sau e un mitica si petrica mercenar care umple toate forumurile cu mesaje ca si cand ar veni de la o masa mare de romani scarbiti de propria lor tara si de propriul popor.
RăspundețiȘtergeredane,un scurt comentariu despre operatiunea BCE de astazi,te rog!
RăspundețiȘtergereceea ce ne-ai aratat tu nu este natiunea italiana ci cateva procente din ea,cea care merge la opera.noi nu avem nici acele cateva procente.ele au fost ucise in anii "50 de niste criminali ai caror copii ii vedem seara pe la tv,unii chiar au televiziuni si sunt coloana a 5-a rusa in Romania.
@Ioana@micile-vacante
RăspundețiȘtergereNu stiu ce a facut Paunescu dupa '89, daca i-a adus sau nu elogii lui Ceausescu. daca a facut-o, probabil ca a inteles mai devreme ca altii anumite lucruri, ca bag de seama ca in prezent sunt din ce in ce mai mult care-i aduc elogii.
da, Paunescu i-a adus elogii lui ceausescu tot timpul
faptul ca din ce in ce mai multi il elogiaza pe ceausescu nu inseamana ca si au dreptate. vedeti mai intai cine il elogiaza. in general fosti securisti, activisti, straungari, tarani, oameni care nu sunt in stare sa vada mai departe de propriul frigider (de n ori am auzit asta cu care foame dom'le? ca frigiderul meu era mereu plin)
i se aduc elogii pentru ca oamenii uita repede, pentru ca nu a fost judecat, pentru ca tara este condusa de cine e condusa (oameni care sunt exclusiv creatia lui ceausescu, oameni din esaloanele 2, 3, 4, ...etc ale puterii)
Dar nu era Ceausescu sau elogiile aduse de Paunescu lui, subiectul postarii autorului si a comentariului meu. Era PATRIOTISMUL.
Un om, personalitate sau nu, poate fi un mare patriot, chiar daca e un caracter infam, un porc, un ce vreti voi. Prin faptul ca ne-a facilitat acele intalniri patriotice si culturale, eu il consider un mare patriot. Vadim la fel, cu toate pacatele lui, nebun sau nu, circar sau nu, are macar un discurs patriotic. Problema e ca daca vrem sa-i dam in cap unuia, nu-i recunoastem niciun merit.
va contraziceti singura: un om infam e cam greu sa fie patriot. patriot e cel care pune patria si poporul mai presus de sine. infamul este cel care se pune pe sine mai presus de orice, indiferent de consecinte.
intalniri patriotice si culturale? culturale poate. patriotice in nici un caz. "patriotismul" era de fapt pe linia comunist-nationalista adoptata de ceausescu (parte a cultului personalitatii: vezi frescele cu el inconjurat de domnitori). paunescu invoca mereu conducatorul iubit si genial, partidul, comunismul, romania (dar doar ca norocoasa depozitara a celor mai inainte enumerate)
cenaclul flacara a fost de fapt o idee geniala a securitatii, supapa prin care cei mai periculosi oameni (prin prisma securitatii) adica studentii, puteau sa mai uite de frustrarile si lipsurile cotidiene
vadim, discurs patriotic??????? in ce dimensiune traiti???? vadim are doar un discurs populist-vulgar. e grav daca la anii dvs nu sunteti in stare sa faceti deosebirea dintre cele doua...
genul asta de gandire, plina de clisee, jumatati de adevaruri si confuzii, nu face decat sa perpetueze minciuna, uitarea si sa fac loc altor dictaturi... pacat...