luni, 27 iulie 2009

Toxicitatea mioritica

Dacă vineri am hălăduit prin sofisticata toxicitate americană, pentru începutul acestei săptămâni m-am gândit că e util un scurt remember al mecanismelor care au acţionat pe piaţa autohtonă, a elementelor care ne-au împins atât de brutal în criză şi, poate cel mai util dintre toate, a reacţiei autorităţilor în momentele critice ale crizei. Iar pentru final un scurt rezumat al momentului actual.

Destul de rudimentară pentru a cunoaşte dezvoltarea unor produse sofisticate, piaţa autohtonă a reuşit totuşi imitarea(cred că este termenul cel mai potrivit) crizei americane prin intermediul finanţării externe. Văzând în subsidiarele autohtone adevărate mine de aur(mai ţineţi minte ratele de profit ale băncilor locale?), băncile mamă au inundat efectiv piaţa locală cu linii de finanţare generoase, punând presiune pe managementul local pentru creşterea creditării. Aceasta a avut ca efect relaxarea nejustificată a condiţiilor de creditare(cu ajutorul regulamentelor suspect de laxe ale BNR) şi, în final, explozia consumului. S-a spus greşit că ne-am confruntam cu o bulă speculativă numai pe piaţa imobiliară. De fapt întreaga Românie era supraevaluată, iar frenezia creditării nu s-a manifestat numai la persoanele fizice, ci şi(mai ales) la cele juridice. Nu de puţine ori, firmele autohtone au făcut investitiţii aberante bazându-se pe planuri de afaceri abracadabrante, au rostogolit credite de la o bancă la alta, performând, de cele mai multe ori, numai la capitolul inconştienţă. Era logic faptul că acest mix ucigător nu putea rezista. Sfârşitul de an ne-a prins cum nu se poate mai prost: deficite enorme, o monedă nejustificat de apreciată în raport cu euro şi un aparat de stat extrem de ineficient şi de costisitor. Colac peste pupăză, băncile ameninţau cu repatrierea fondurilor împrumutate.

Începând cu ianuarie 2009, pe piaţa financiară autohtonă s-a înregistrat o creştere susţinută a restanţelor, fapt care a evidenţiat toxicitatea creditelor acordate fără nicio bază logică. Sub presiunea unor pierderi fabuloase, bancherii au încercat să găsească soluţii de prelungire a agoniei: perioade de graţie, amânări la plată şi restructurări. Acestea însă sunt numai soluţii temporare care ar putea funcţiona numai în cazul unei revigorări rapide a climatului economic(V shape). Ca şi în cazul băncilor americane, activele toxice autohtone sunt încă în contabilitatea băncilor şi aşteaptă o modalitate de rezolvare. Deosebirea este dată de faptul că, în timp ce la ei se cam ştie care este dimensiunea găurii, la noi, pentru moment, nu se poate face o estimare a situaţiei din cauza încercărilor disperate de optimizare a cheltuielilor cu provizioanele. Probabil în 2-3 luni vom avea un tablou ceva mai exact al situaţiei reale.

În mod normal, după alegerile de anul trecut ar fi trebuit să se treacă rapid la reforme usturătoare: reducerea drastică a aparatului bugetar, optimizarea serviciilor de colectare, dezvoltarea unor politici economice coerente şi investiţii masive în infrastructură. Nu s-a făcut nimic din cauza celor două sesiuni de alegeri din acest an. În locul reformei s-a preferat jocul de imagine şi perpetuarea unor dezechilibre, iar în locul investiţiilor menţinerea greoiului aparat bugetar pe linia de plutire. Toate acestea sunt exemple clare ale unei inconştienţe guvernamentale care face face legea din 89 până în prezent(poate cu excepţia perioadei în care Isărescu a fost premier). Singurele corecţii făcute până acum au fost cele din mediul privat(şi aici incomplet), sub presiunea realităţii economice. În rest, situaţia e neschimbată, iar efectul constatat până acum este o foame maladivă de bani a statului.

Nu cred că este un secret pentru nimeni faptul că în acest moment stăm extrem de prost. Foamea de bani a produs un impozit aberant care a avut ca rezultate închiderea unui număr mare de firme, economia neagră a explodat, iar şomajul urmează să fie "vedeta" toamnei. Menţinerea cursului de schimb ne costă aproximativ 450 mil. EUR pe lună, factură pe care nu ştiu cât timp o vom mai putea plăti. Adevărata bombă însă este alta. Aşa cum bine ştiţi, ţintele fixate cu FMI-ul au fost depăşite, iar reformele promise s-au dovedit a fi simple vorbe-n vânt. În aceste condiţii, blocarea acordului ar fi cea mai grea lovitură pe care am putea-o primi. Un KO devastator atât pentru economie cât, mai ales, pentru populaţie. Poate că această perspectivă pare exagerată, dar judecând prin prisma episodului Letonia, cred că trebuie să ne punem această problemă. Mai ales acum, când ţintele urmărite în primăvară de lobbiştii acordului au fost atinse.

8 comentarii:

  1. Seria continua, felicitari!
    "S-a spus greşit că ne-am confruntam cu o bulă speculativă numai pe piaţa imobiliară. De fapt întreaga Românie era supraevaluată..."

    planuri de afaceri abracadabrante :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Fals, bancile cresc ca un cozonac la care s-a pus prea multa drojdie pe BVB. Ce criza? E doar o impresie :))

    RăspundețiȘtergere
  3. Si eu am sperat ca o sa vedem restructurari in aparatul bugetar, asa cum s-a promis. Incep sa cred ca nu-i posibil asa ceva pt. ca nimeni nu vrea sa-si asume pretul politic de platit pt. asa ceva. Nimeni nu vrea sa fie urmatorul PNT. Fara asta ne tot invirtim in jurul cozii.
    Evident economia si societatea sufera din cauza pretului politic platit. Insa exista solutie? Tare am impresia ca nu.

    RăspundețiȘtergere
  4. B: Cred ca bag maine ceva si despre bvb. Nu de alta, dar ma capiaza soarele asta si nu-mi raman prea multe variante de petrecere a zilei. Cum m-am mutat in alta zona, nu mai am nici pitzipoance :-))
    Toronto: O sa vezi restructurari cu siguranta, dar dupa alegeri. Realitatile economice nu prea mai lasa alte posibilitati. Nota de plata deja nu mai poate fi platita.

    RăspundețiȘtergere
  5. Care alegeri, alea prezidentiale? Eu unul nu cred ca de dragul lui Base cheltuie BNR / Isarescu jumate de miliard pe luna. Sau Boc nu da din bugetari afara. Ramine de vazut insa eu tot as paria pe o bere rece ca asta n-o sa se intimple cu actualul guvern (si nici urmatorul) absolut deloc. Nu e doar capul lui Base acolo ci intreg partidul, pt. cei care iau astfel de masuri nepopulare. Mai degraba cred ca vor suferi toti, decit sa se aleaga griul de neghina. Insa atentie ca iar intram la politica :)

    RăspundețiȘtergere
  6. felicitari Dane, sa te tina talentul si rabdarea!
    prin mai parca circula o strire ca fondul de salarii nu acoperea nov-dec pentru bugetari. mediul politic romanesc e nul iar sindicatele profita. restructurarea aparatului de stat e sinucidere electorala insa sunt convins ca se va intampla nu pentru ca si-o va asuma cineva ci pt ca nu mai mai exista alta optiune.
    ma gandesc ca dupa alegeri (prezidentiale, ce-i drept), asa cum am primit atatea explicatii tembele, se va da vina pe contextul economic.

    RăspundețiȘtergere
  7. Criza vine, criza trece! Ce e mai interesant e ca noi nu invatam niciodata din greseli. Dupa anii '90, plini de lipsuri, a venit perioada de crestere si nu ne-am gandit ca ne putem intoarce la ceva mai rau.
    Eu cred ca situatia nu va fi asa de grava, pentru ca acum suntem mult mai puternic integrati si nimeni nu are interesul sa piarda o piata de 20 mil locuitori si in acealsi timp UE nu are interesul unei tari slabe in familie. Vom primi exact cat trebuie pentru a ne mentine, nu fara eforturi.

    RăspundețiȘtergere
  8. Eu unul nu as miza deloc pe vreo politica oarecum coerenta din partea UE ... de fapt la ce probleme se itesc si pe-acolo ... :(

    P.S. : Si eu sunt toropit rau de tot de caldura dupa ziua de ieri asa ca azi cred ca o sa stau in camera de hotel la butonat. :))

    RăspundețiȘtergere