joi, 9 septembrie 2010

O surpriza placuta


Fără doar şi poate, marele merit al crizei actuale este acela că ne-a deschis ochii. Dacă până acum ne uitam direcţionaţi preponderent către economiile dezvoltate, căderea şi dezastrul produs de acestea ne-a obligat să privim lumea cu alţi ochi. Sau, mai bine zis, ne-a obligat pur şi simplu să facem cunoştinţă cu lumea. Şi aceasta pentru că zonele considerate până mai ieri sigure ne-au demonstrat un lucru valabil dintotdeauna: nimic nu este sigur, nimic nu este lipsit de risc. În acest fel am ajuns să ne căutăm altfel oportunităţile, să înţelegem complexitatea lumii şi să reuşim să privim lucrurile din mult mai multe unghiuri decât o făceam înainte.

Aşa se face că azi vom călători într-o zonă care se dovedeşte capabilă de a oferi continuu surprize. Un teritoriu tentant, misterios şi, în acelaşi timp, deschis. O lume în care muzica se îmbină armonios cu viaţa, cu natura, cu oamenii. Ajuns acolo poţi pretinde în acelaşi timp că trăieşti o poveste sau un coşmar, iar diferenţa dintre cele două ipostaze este separată de un fir imperceptibil. Fără să exagerez, pot spune că vei avea parte de cele două ipostaze indiferent că te afli într-o aglomeraţie urbană sau în mijlocul junglei. Peste tot vei avea parte de contraste, de surprize plăcute şi neplăcute, într-o înşiruire fantastică. Dar, pe final experienţa va fi fabuloasă. Şi, dacă până acum nu aţi recunoscut fotografia, vă voi spune că vorbim despre Brazilia.

Din punct de vedere economic datele de bază arată bine. Un PIB de 1.5 trilioane la finalul anului trecut cu o perspectivă de creştere în acest an de peste 7%. Ponderea agriculturii în PIB este de 6.1%, a industrirei de 25.4%, iar restul de 68.5% este rezervată serviciilor. Ca şi ocupare a forţei de muncă, 20% lucrează în agricultură, 14% în industrie şi 66% în servicii. La prima vedere structura pare dezechilibrată în agricultură, dar aceasta este cauzată de zonele sărace din nordul ţării. Fiind o ţară a contrastelor, vei putea observa atât plantaţii în care se lucrează tradiţional, cât şi ferme ultramoderne. Unul din investitorii care au deschis apetitul pentru agricultura braziliană este Jim Rogers care deţine câteva ferme acolo.

La sfârşitul anului trecut şomajul era de 8.1%, dar, de asemenea, această cifră este compromisă de zonele sărace. Existenţa acestor zone însă se poate constitui într-o "rezervă" de creştere pentru Brazilia, deoarece investiţiile necesare acolo sunt destul de mari. Dezvoltarea zonelor sărace nu trebuie văzută doar ca o investiţie necesară, ci mai mult, ca o oportunitate.

Surpriza plăcută pe care a făcut-o Brazilia în acest an ţine de o presiune neaşteptată a cererii atât externe cât şi interne. Astfel, în prima jumătate a anului s-a obţinut o creştere de 8.5%, ceea ce a îndreptat ochii tuturor către zonă. Trebuie menţionat că ratele de creştere se datorează în principal politicii isteţe de stimulare a investiţiilor. Spre exemplu ieri guvernul brazilian a anunţat că va mări fondurile disponibile pentru creditele de investiţie cu ... 90 mld reali, adică peste 50 mld dolari. Astfel, fondul total pus la bătaie de guvern a ajuns la 214 mld. reali(~  124 mld. $)! Banii sunt puşi la dispoziţie prin intermediul unei bănci de dezvoltare deţinută de stat. Creditele de investiţie sunt acordate la rate ale dobânzii sub cele normale, diferenţa fiind suportată de stat. Astfel, s-a ajuns la o euforie investiţională care, pentru această perioadă, este mai mult decât benefică.

Cu toate că mulţi privesc Brazilia prin prisma apartenenţei ei geografice la instabila zonă sud-americană, investitorii cunosc ţara la adevărata valoare. Cei care se lasă păcăliţi de percepţii superficiale n-au înţeles că avem de-a face cu o democraţie stabilă şi, cred eu, cu un viitor pilon important al economiei mondiale. Dacă luăm prin comparaţie China, ale cărei dezechilibre sunt bine cunoscute, vom constata cum Brazilia este o ţară care se dezvoltă pe principii solide, democratice, iar creşterile pe care le înregistrează sunt sustenabile. Cu toate că până acum nu s-a făcut vorbire despre un "model brazilian" este posibil ca în perioada următoare să auzim din ce în ce mai accentuat acest lucru(probabil mă vor critica mulţi pentru această afirmaţie prin prisma polarizării societăţii, dar sunt convins că lucrurile se vor rezolva).

Personal cred că actuala creştere nu este una nesustenabilă, ci una care marchează "decolarea" economiei braziliene. După zece ani de creştere cu o medie de 3.5%, actualul salt marchează trecerea într-o altă bandă de evoluţie. Dacă anul acesta se termină cu o creştere de peste 7%, probabil în 2011 creşterea se va pondera undeva la 6%, pentru ca în perioada viitoare să putem asista la o bandă de creştere situată între 4.5% şi 6%. Desigur, lucrurile nu sunt bătute în cuie. Principalul, factor de risc pentru Brazilia ar putea consta într-o contracţie a exporturilor pe fondul unei reveniri în forţă a crizei mondiale. Chiar şi aşa, trebuie să remarcăm că, pentru moment, Brazilia reprezintă o surpriză plăcută şi un exemplu de coerenţă.

36 de comentarii:

  1. Păi, nici un cuvânt despre "comunistul" de Lula? Cum a întinat el nobilele idealuri ale capitalismului? Nu se poate! E ceva în neregulă!
    Lăsând gluma, brazilienii au învăţat lecţia oferită de "acordurile" cu FMI şi gândesc cu capul lor, generează politici economice în acord cu realităţile lor, şi îşi urmăresc interesele, după chinezescul principiu: "nu contează culoarea pisicii, atâta vreme cât ea prinde şoareci". La noi tot ceea ce contează este culoarea pisicii. Sarcina prinderii şoarecilor e peste demnitatea noastră.

    RăspundețiȘtergere
  2. "Creditele de investiţie sunt acordate la rate ale dobânzii sub cele normale, diferenţa fiind suportată de stat. Astfel, s-a ajuns la o euforie investiţională care, pentru această perioadă, este mai mult decât benefică."

    Am mai vazut asta undeva, sau poate o fi doar deja-vu, cine stie.

    A economia está rugindo...

    RăspundețiȘtergere
  3. Constantin Gheorghe: Cum traim in post-istorie, chestiile gen "ala e comunist pentru ca nu stiu ce ajutor a dat" sau "ala e liberal pentru ca a dat un sut in fund angajatilor" sunt deja puerile. Oamenii destepti, asa cum bine ai afirmat, ofera solutii potrivite. Poti lua o masura "de stanga" daca asta reporneste economia, la fel cum foarte bine poti liberaliza un domeniu daca simti ca asta inseamna un plus pentru societate.

    Alex Nicolin: In Brazilia e nevoie de investitii. Mi se pare mult mai OK ca statul sa impulsioneze investitiile prin subventionarea unor dobanzi decat sa-si faca propriile structuri ineficiente care sa arunce banii pe prostii. Parerea mea, vorba lu' nea Vaca! :-))

    RăspundețiȘtergere
  4. Brazilia.. investitori.. adevarata valoare.. bani.. resurse..

    Dar oameni ?

    He's alone in the Brazilian Amazon, but for how long?

    But how long can his isolation last? I get Facebook updates telling me what people half a world away are eating for breakfast. Corporations and governments are pushing deeper and farther than ever in search of bankable resources. How can it be that no one has flushed this man out already? In 2010, can anyone realistically live off the grid?

    Stiu, e un "salbatic" si e "necivilizat" si ar trebui sa ne fie mila de el saracul...

    RăspundețiȘtergere
  5. Nu te supăra, dar aşa se gândeşte în România. Nu poţi să nu vezi că o gândire economică profund pervertită a provocat un dezastru social de proporţii, şi acum e doar începutul suferinţei pentru noi.
    Sigur că diferenţa de dobândă, acoperită din fonduri publice, poate fi uşor acoperită de taxele şi impozitele plătite de investitori şi de angajaţii lor. Dar trebuie să iei decizii, nu să reciţi aberaţii ideologice pe post de motivaţie a impotenţei intelectuale. Despre asta ar trebui să vorbim în România, nu despre "măsuri de stânga" sau "măsuri de dreapta". În economie sunt doar politici bune şi politici proaste. Punct!

    RăspundețiȘtergere
  6. @Dan

    Recunosc, solutia imprumuturilor la dobanda subventionata este ceva mai OK decat "investitiile publice" directe, insa in viitor poate duce la umflarea in mod nesustenabil a unor zone ale economiei, mai ales ca e vorba de ~$50B. Dobanda e defapt un indicator de baza al pietei - iar daca o subventionezi investitorii vor ajunge la un moment unde nu vor percepe niste semnale critice si vor continua un model de afaceri pe care altfel l-ar fi schimbat.

    Unele dintre aceste investitii "suplimentare", mai ales cele legate de infrastructura, vor avea efecte greu de cuantificat asupra zonelor care trebuie "amenajate".In plus, Brazilia e cunoscuta ca o tara unde coruptia este destul de larg raspandita, iar fondurile respective ar putea fi oferite pe alte criterii decat cele economice, legate de fezabilitatea investitiilor.

    Iata de ce nu sunt de acord cu acordarea de imprumuturi cu dobanzi subventionate, prin bancile detinute de stat.

    P.S. Ce procent din banii respectivi apreciezi ca se vor duce, direct sau indirect, in imobiliare?

    RăspundețiȘtergere
  7. Cat de "sustenabila" poate fi o crestere ce distruge o mare parte din padurea ecuatoriala afectand grav echilibrul ecologic planetar ? cat despre "raiul" adus de crestere a se consulta cifrele privind criminalitatea care a explodat, confruntarile directe in strada intre o politie coplesita si bande inarmate fiind frecvente. daca adaugam si o discreepanta mare intre regiuni si intre cei ce se "bucura" de cresterea economica vedem doar o altfel de China care epuizeaza resurse si populatie pentru a obtine cresteri pe seama alimentarii consumului irational din statele dezvoltate. Nu este deloc solid si sustenabil ceea ce se intampla cu economia Braziliei.

    RăspundețiȘtergere
  8. Păi, hai să nu mai facem nimic! Şi dacă nu intervenea statul pentru stimularea investiţiilor, nu se mai cafteau ăia cu poliţia? Sau tocmai lipsa de alternativă, sărăcia, au dus la creşterea criminalităţii? Nu lipsa de bani pentru a face o altfel de agricultură îi împinge pe oameni să distrugă pădurea(că şi în Indonezia dau foc pădurii, pentru a obţine noi terenuri pentru cultivat)?
    Bine, în Brazilia e câh, în China e câh, în SUA e câh(că şi ăştia vor să înfiinţeze o bancă pentru finanţarea proiectelor de infrastructuri). Dar bine cum e? Fiecare soluţie naşte noi probleme. Dar pentru asta avem creier, să le rezolvăm.

    RăspundețiȘtergere
  9. soluția? producție "on demand" nu de-a valma ... penalizarea supraproducției ... cât consumi atât produci ...

    penalizarea și controlul reclamelor tembelizoare care induc comportamente sociale consumiste și aberante doar doar se mai vinde un pic peste concurență ...

    soluția crizei de acum nu stă într-o nouă creștere economică, și mai mare, ci dimpotrivă în combaterea ei ... stagflație și deflație ... creștere economică numai atât cât e nevoie pentru creșterea naturală a populației ...

    consumul și producția limitate la cât poate fi reciclat ... 100%! costul reciclării băgat din start pe gât producătorilor ca să le sară cheful de produs fără cap si coadă, fără limite ...

    altfel, cu lumea a treia pe același trend consumist și model de dezvoltare ca și vechea lume, china + india + brazilia ne îndreptăm în și mai mare viteză spre o catastrofă globală ....

    capitalismul așa cum sa dezvoltat în lumea veche, europa + sua, nu a dovedit decât un singur lucru ... faptul că producem tot mai mult, tot mai ineficient, cu o risipă tot mai mare de resurse, atât umane cât și materiale/naturale ... ceva normal din moment ce singurul criteriu e profitul ... cât timp poți externaliza costurile sociale, poluarea și exploatarea extensivă a resurselor e ceva logic să te concentrezi pe un profit cât mai mare ...

    însă globalizarea face lumea tot mai mică, lumea a treia ne ajunge din urmă la consumism și risipă și la un moment dat nu va mai fi loc unde să externalizăm costurile creșterii economice ... va fi prea mare înghesuiala, ne vom călca unii pe alții în picioare, în cauciucurile bmw-urilor și aripile avioanelor, vom purta măști de gaze trendy și vom respira aburi de extasy, normal, totul plătit cu ora .... și în momentul ăla civilizația așa cum o știm noi va face ... BUM! ..... POC! .... PFFFFFF!

    cât despre brazilia ... numai de bine ... eu credeam că exterminarea unor întregi populații băștinașe, native, pentru a face loc progresului și economiei de piață e o poveste a secolului IX ... cu indieni și cowboy ... m-am înșelat ... aceași poveste se întâmplă acum în delta amazonului, repetată la indigo, cu rezultate la fel de previzibile ... și de democratice ... ca și acum 200 de ani ...

    normal, cu turme de intelectuali rasați din întreaga lume cocoțați la balcon, aplaudând plini de fericire și umanism pașii mari și tot mai fermi ai braziliei pe drumul progresului ...

    RăspundețiȘtergere
  10. totedati: Productie "on demand"? Penalizarea supraproductiei? consumul si productia limitata la cat poate fi reciclat? Mama ce v-as mai pune eu p-astia care repetati in disperare sloganuri ecoloiste sa traiti exact asa cum proclamati.
    Chestiile astea sunt idealisme ieftine. Vrei crestere sustenabila? OK, atunci ai nevoie de progres, nu de intoarcere in epoca de piatra. Iar progresul, printre altele, inseamna infrastructura, industrie, cercetare s.a.m.d. Daca esti un descreierat care considera ca e momentul sa mitraliem jumatate din populatie pentru ca suntem prea multi, probabil ca ceea ce propui tu poate fi considerata o solutie. Eu fac parte dintre cei care cred cu tarie ca trebuie gasite solutii pentru provocarile istoriei. Doar de-aia suntem dotati cu inteligenta...

    RăspundețiȘtergere
  11. "soluția? producție "on demand" nu de-a valma ... penalizarea supraproducției ... cât consumi atât produci ..."

    Pentru astea nu trebuie sa impui nicio regula artificiala, pentru ca pe piata, oferta vine intotdeauna ca raspuns la cerere. Supraproductia e penalizata prin imposibilitatea vanzarii bunurilor, deci a recuperarii costurilor de productie. Supraproductia apare atunci cand se induc, de catre stat sau alt agresor, stimuli care produc distorsiuni ale cererii si ofertei pe piata: inflatia, creditul ieftinit artificial, oferirea de garantii, salvarea unor intreprinderi falimentare, subventiile sau taxarea excesiva/discriminatorie si, in czul extrem, interzicerea schimburilor libere si planificarea directa a economiei care elimina complet mecanismele firesti de echilibrare a pietei.

    Supraproductia/supraconsumul unui bun sau serviciu are intotdeauna ca efect scaderea productiei/consumului pentru alte bunuri si servicii. Aceasta scadere poate avea loc in prezent sau in viitor datorita caracterului limitat si finit al resurselor folosite pentru productia acestor bunuri. Cateva exemple de supraproductie si cauzele lor: automobile [programul "rabla", creditul ieftin, bail-out-ul industriei auto];
    produse agricole [subventii];
    imobiliare [creditul ieftin, inflatia, oferirea de garantii];
    In czul economiilor planificate, suprproductia poate imbraca forme tragi-comice, cum ar fi productia de utilaje grele care produce o penurie de bunuri alimentare. Tocmai de aceea, modelul economiei planificate nu poate functiona in lipsa unui aparat represiv bine pus la punct.

    Protectia mediului este o consecinta directa a respectarii dreptului la proprietate al tuturor indivizilor din societate, inclusiv daca proprietarii respectivi fac parte dintr-un trib "primitiv" iar proprietatea lor nu este altceva decat padurea care-i hraneste si adaposteste. Nu dreptul la proprietate distruge mediul, ci tocmai agresiunea impotriva acestuia. In aceste conditii e oare de mirare ca tocmai tarile unde dreptul la proprietate este incalcat frecvent sau nu e recunoscut deloc, au cele mai mari probleme cu poluarea?

    RăspundețiȘtergere
  12. Suprapopularea nu este altceva decat "supraproductia" de fiinte umane. Daca vrei sa printampini un asemenea fenomen este nu numai zadarnic sa tratezi efectele, ci de-a dreptul abominabil. EU isi permite sa arunce produsele agricole in exces in mare, dar poti face asta cu fiintele umane? Ca orice act de productie, si cel de reproducere apare ca urmare a unei cereri, care are atat o componenta instinctiva si afectiva, dar si una obiectiva, legata de cererea de forta de munca. Astfel in societatatile preindustriale, agrare, unde productivitatea muncii este scazuta, numarul de lucratori, si implicit, natalitatea, trebuie sa fie ridicata (mortalitatea infantila este si ea foarte ridicata). Dimpotriva, cu cat societatea e mai dezvoltata din punct de vedere tehnologic cu atat productivitatea muncii creste datorita surplusului de capital detinut de fiecare individ, iar numarul de lucratori necesari pentru a asigura nu numai supravietuirea, dar si bunastarea este mai mic. Iata deci ca revenirea la o societate preindustriala, pe care o propovaduieste ecologismul cu atata ardoare, nu numai ca nu ar rezolva problema suprapopularii, ci, dimpotriva, ar accentua-o. Deasemenea, subventionarea reproducerii este un stimul pervers, pentru ca are efect mai ales asupra celor care isi pot permite cel mai putin cresterea in conditii bune a unui copil.

    Dar bunastarea societatii depinde in mod crucial nu doar de resursele naturale, ci mai ales de felul in care acestea sunt alocate, si implicit de cadrul institutional. Dupa cum am spus, orice "masluire" a stimulilor pietei duce la risipa de resurse prin supraproductia unor anumite bunuri si servicii, datorita vicierii calculului economic care se efectueaza tomai pe baza preturilor formate pe piata prin actiunea acestor stmuli. Cu cat piata va fi mai libera, cu atat resursele vor fi alocate mai eficient, deci risipa va scadea. In aceste conditii, societatea se va dezvolta mai rapid, lucru care va duce la un moment dat la plafonarea si la scaderea lenta a populatiei datorita limitarii voluntare a numarului de descendenti, ca urmare a scaderii cererii de forta de munca. Eficienta presupune si recuperarea tuturor resurselor refolosibile din bunurile care si-au incheiat ciclul de viata, cu un consum minim de enegie. O societate in care se impun reguli arbitrare, care incalca dreptul la proprietate al indivizilor apeland la stimulii enumerati anterior sau/si la viloenta fizica, nu numai ca nu se va dezvolta, ci va regresa, praabusindu-se in final. Catatastrofa Malthusiana este unul dintre sfarsiturile posibile.

    Iata deci ca ecologismul propavaduit de diversi teribilisti, naivi sau ticalosi nu este altceva decat o ideologie nihilista, care nu are nimic de-a face cu protejarea mediului inconjurator sau cu respectul fata de fiinta umana, ci cu ura fata de proprii semeni, aparuta ca urmare a frustrarilor personale. Dimpotiva ecologismul este, in formele sale extreme, o ideologie care propovaduieste genocidul, demna continuatoare a comunismului si nazismului. Dealtfel, multi dintre fostii adepti ai acestor ideologii au devenit recent "ecologisti".

    RăspundețiȘtergere
  13. Suprapopularea nu este altceva decat "supraproductia" de fiinte umane. Daca vrei sa printampini un asemenea fenomen este nu numai zadarnic sa tratezi efectele, ci de-a dreptul abominabil. EU isi permite sa arunce produsele agricole in exces in mare, dar poti face asta cu fiintele umane? Ca orice act de productie, si cel de reproducere apare ca urmare a unei cereri, care are atat o componenta instinctiva si afectiva, dar si una obiectiva, legata de cererea de forta de munca. Astfel in societatatile preindustriale, agrare, unde productivitatea muncii este scazuta, numarul de lucratori, si implicit, natalitatea, trebuie sa fie ridicata (mortalitatea infantila este si ea foarte ridicata). Dimpotriva, cu cat societatea e mai dezvoltata din punct de vedere tehnologic cu atat productivitatea muncii creste datorita surplusului de capital detinut de fiecare individ, iar numarul de lucratori necesari pentru a asigura nu numai supravietuirea, dar si bunastarea este mai mic. Iata deci ca revenirea la o societate preindustriala, pe care o propovaduieste ecologismul cu atata ardoare, nu numai ca nu ar rezolva problema suprapopularii, ci, dimpotriva, ar accentua-o. Deasemenea, subventionarea reproducerii este un stimul pervers, pentru ca are efect mai ales asupra celor care isi pot permite cel mai putin cresterea in conditii bune a unui copil.

    Dar bunastarea societatii depinde in mod crucial nu doar de resursele naturale, ci mai ales de felul in care acestea sunt alocate, si implicit de cadrul institutional. Dupa cum am spus, orice "masluire" a stimulilor pietei duce la risipa de resurse prin supraproductia unor anumite bunuri si servicii, datorita vicierii calculului economic care se efectueaza tomai pe baza preturilor formate pe piata prin actiunea acestor stmuli. Cu cat piata va fi mai libera, cu atat resursele vor fi alocate mai eficient, deci risipa va scadea. In aceste conditii, societatea se va dezvolta mai rapid, lucru care va duce la un moment dat la plafonarea si la scaderea lenta a populatiei datorita limitarii voluntare a numarului de descendenti, ca urmare a scaderii cererii de forta de munca. Eficienta presupune si recuperarea tuturor resurselor refolosibile din bunurile care si-au incheiat ciclul de viata, cu un consum minim de enegie. O societate in care se impun reguli arbitrare, care incalca dreptul la proprietate al indivizilor apeland la stimulii enumerati anterior sau/si la viloenta fizica, nu numai ca nu se va dezvolta, ci va regresa, praabusindu-se in final. Catatastrofa Malthusiana este unul dintre sfarsiturile posibile.

    Iata deci ca ecologismul propavaduit de diversi teribilisti, naivi sau ticalosi nu este altceva decat o ideologie nihilista, care nu are nimic de-a face cu protejarea mediului inconjurator sau cu respectul fata de fiinta umana, ci cu ura fata de proprii semeni, aparuta ca urmare a frustrarilor personale. Dimpotiva ecologismul este, in formele sale extreme, o ideologie care propovaduieste genocidul, demna continuatoare a comunismului si nazismului. Dealtfel, multi dintre fostii adepti ai acestor ideologii au devenit recent "ecologisti".

    RăspundețiȘtergere
  14. Suprapopularea nu este altceva decat "supraproductia" de fiinte umane. Daca vrei sa printampini un asemenea fenomen este nu numai zadarnic sa tratezi efectele, ci de-a dreptul abominabil. EU isi permite sa arunce produsele agricole in exces in mare, dar poti face asta cu fiintele umane? Ca orice act de productie, si cel de reproducere apare ca urmare a unei cereri, care are atat o componenta instinctiva si afectiva, dar si una obiectiva, legata de cererea de forta de munca. Astfel in societatatile preindustriale, agrare, unde productivitatea muncii este scazuta, numarul de lucratori, si implicit, natalitatea, trebuie sa fie ridicata (mortalitatea infantila este si ea foarte ridicata). Dimpotriva, cu cat societatea e mai dezvoltata din punct de vedere tehnologic cu atat productivitatea muncii creste datorita surplusului de capital detinut de fiecare individ, iar numarul de lucratori necesari pentru a asigura nu numai supravietuirea, dar si bunastarea este mai mic. Iata deci ca revenirea la o societate preindustriala, pe care o propovaduieste ecologismul cu atata ardoare, nu numai ca nu ar rezolva problema suprapopularii, ci, dimpotriva, ar accentua-o. Deasemenea, subventionarea reproducerii este un stimul pervers, pentru ca are efect mai ales asupra celor care isi pot permite cel mai putin cresterea in conditii bune a unui copil.

    Dar bunastarea societatii depinde in mod crucial nu doar de resursele naturale, ci mai ales de felul in care acestea sunt alocate, si implicit de cadrul institutional. Dupa cum am spus, orice "masluire" a stimulilor pietei duce la risipa de resurse prin supraproductia unor anumite bunuri si servicii, datorita vicierii calculului economic care se efectueaza tomai pe baza preturilor formate pe piata prin actiunea acestor stmuli. Cu cat piata va fi mai libera, cu atat resursele vor fi alocate mai eficient, deci risipa va scadea. In aceste conditii, societatea se va dezvolta mai rapid, lucru care va duce la un moment dat la plafonarea si la scaderea lenta a populatiei datorita limitarii voluntare a numarului de descendenti, ca urmare a scaderii cererii de forta de munca. Eficienta presupune si recuperarea tuturor resurselor refolosibile din bunurile care si-au incheiat ciclul de viata, cu un consum minim de enegie. O societate in care se impun reguli arbitrare, care incalca dreptul la proprietate al indivizilor apeland la stimulii enumerati anterior sau/si la viloenta fizica, nu numai ca nu se va dezvolta, ci va regresa, praabusindu-se in final. Catatastrofa Malthusiana este unul dintre sfarsiturile posibile.

    Iata deci ca ecologismul propavaduit de diversi teribilisti, naivi sau ticalosi nu este altceva decat o ideologie nihilista, care nu are nimic de-a face cu protejarea mediului inconjurator sau cu respectul fata de fiinta umana, ci cu ura fata de proprii semeni, aparuta ca urmare a frustrarilor personale. Dimpotiva ecologismul este, in formele sale extreme, o ideologie care propovaduieste genocidul, demna continuatoare a comunismului si nazismului. Dealtfel, multi dintre fostii adepti ai acestor ideologii au devenit recent "ecologisti".

    RăspundețiȘtergere
  15. Suprapopularea nu este altceva decat "supraproductia" de fiinte umane. Daca vrei sa printampini un asemenea fenomen este nu numai zadarnic sa tratezi efectele, ci de-a dreptul abominabil. EU isi permite sa arunce produsele agricole in exces in mare, dar poti face asta cu fiintele umane? Ca orice act de productie, si cel de reproducere apare ca urmare a unei cereri, care are atat o componenta instinctiva si afectiva, dar si una obiectiva, legata de cererea de forta de munca. Astfel in societatatile preindustriale, agrare, unde productivitatea muncii este scazuta, numarul de lucratori, si implicit, natalitatea, trebuie sa fie ridicata (mortalitatea infantila este si ea foarte ridicata). Dimpotriva, cu cat societatea e mai dezvoltata din punct de vedere tehnologic cu atat productivitatea muncii creste datorita surplusului de capital detinut de fiecare individ, iar numarul de lucratori necesari pentru a asigura nu numai supravietuirea, dar si bunastarea este mai mic. Iata deci ca revenirea la o societate preindustriala, pe care o propovaduieste ecologismul cu atata ardoare, nu numai ca nu ar rezolva problema suprapopularii, ci, dimpotriva, ar accentua-o. Deasemenea, subventionarea reproducerii este un stimul pervers, pentru ca are efect mai ales asupra celor care isi pot permite cel mai putin cresterea in conditii bune a unui copil.

    Dar bunastarea societatii depinde in mod crucial nu doar de resursele naturale, ci mai ales de felul in care acestea sunt alocate, si implicit de cadrul institutional. Dupa cum am spus, orice "masluire" a stimulilor pietei duce la risipa de resurse prin supraproductia unor anumite bunuri si servicii, datorita vicierii calculului economic care se efectueaza tomai pe baza preturilor formate pe piata prin actiunea acestor stmuli. Cu cat piata va fi mai libera, cu atat resursele vor fi alocate mai eficient, deci risipa va scadea. In aceste conditii, societatea se va dezvolta mai rapid, lucru care va duce la un moment dat la plafonarea si la scaderea lenta a populatiei datorita limitarii voluntare a numarului de descendenti, ca urmare a scaderii cererii de forta de munca. Eficienta presupune si recuperarea tuturor resurselor refolosibile din bunurile care si-au incheiat ciclul de viata, cu un consum minim de enegie. O societate in care se impun reguli arbitrare, care incalca dreptul la proprietate al indivizilor apeland la stimulii enumerati anterior sau/si la viloenta fizica, nu numai ca nu se va dezvolta, ci va regresa, praabusindu-se in final. Catatastrofa Malthusiana este unul dintre sfarsiturile posibile.

    Iata deci ca ecologismul propavaduit de diversi teribilisti, naivi sau ticalosi nu este altceva decat o ideologie nihilista, care nu are nimic de-a face cu protejarea mediului inconjurator sau cu respectul fata de fiinta umana, ci cu ura fata de proprii semeni, aparuta ca urmare a frustrarilor personale. Dimpotiva ecologismul este, in formele sale extreme, o ideologie care propovaduieste genocidul, demna continuatoare a comunismului si nazismului. Dealtfel, multi dintre fostii adepti ai acestor ideologii au devenit recent "ecologisti".

    RăspundețiȘtergere
  16. Suprapopularea nu este altceva decat "supraproductia" de fiinte umane. Daca vrei sa printampini un asemenea fenomen este nu numai zadarnic sa tratezi efectele, ci de-a dreptul abominabil. EU isi permite sa arunce produsele agricole in exces in mare, dar poti face asta cu fiintele umane? Ca orice act de productie, si cel de reproducere apare ca urmare a unei cereri, care are atat o componenta instinctiva si afectiva, dar si una obiectiva, legata de cererea de forta de munca. Astfel in societatatile preindustriale, agrare, unde productivitatea muncii este scazuta, numarul de lucratori, si implicit, natalitatea, trebuie sa fie ridicata (mortalitatea infantila este si ea foarte ridicata). Dimpotriva, cu cat societatea e mai dezvoltata din punct de vedere tehnologic cu atat productivitatea muncii creste datorita surplusului de capital detinut de fiecare individ, iar numarul de lucratori necesari pentru a asigura nu numai supravietuirea, dar si bunastarea este mai mic. Iata deci ca revenirea la o societate preindustriala, pe care o propovaduieste ecologismul cu atata ardoare, nu numai ca nu ar rezolva problema suprapopularii, ci, dimpotriva, ar accentua-o. Deasemenea, subventionarea reproducerii este un stimul pervers, pentru ca are efect mai ales asupra celor care isi pot permite cel mai putin cresterea in conditii bune a unui copil.

    Dar bunastarea societatii depinde in mod crucial nu doar de resursele naturale, ci mai ales de felul in care acestea sunt alocate, si implicit de cadrul institutional. Dupa cum am spus, orice "masluire" a stimulilor pietei duce la risipa de resurse prin supraproductia unor anumite bunuri si servicii, datorita vicierii calculului economic care se efectueaza tomai pe baza preturilor formate pe piata prin actiunea acestor stmuli. Cu cat piata va fi mai libera, cu atat resursele vor fi alocate mai eficient, deci risipa va scadea. In aceste conditii, societatea se va dezvolta mai rapid, lucru care va duce la un moment dat la plafonarea si la scaderea lenta a populatiei datorita limitarii voluntare a numarului de descendenti, ca urmare a scaderii cererii de forta de munca. Eficienta presupune si recuperarea tuturor resurselor refolosibile din bunurile care si-au incheiat ciclul de viata, cu un consum minim de enegie. O societate in care se impun reguli arbitrare, care incalca dreptul la proprietate al indivizilor apeland la stimulii enumerati anterior sau/si la viloenta fizica, nu numai ca nu se va dezvolta, ci va regresa, praabusindu-se in final. Catatastrofa Malthusiana este unul dintre sfarsiturile posibile.

    Iata deci ca ecologismul propavaduit de diversi teribilisti, naivi sau ticalosi nu este altceva decat o ideologie nihilista, care nu are nimic de-a face cu protejarea mediului inconjurator sau cu respectul fata de fiinta umana, ci cu ura fata de proprii semeni, aparuta ca urmare a frustrarilor personale. Dimpotiva ecologismul este, in formele sale extreme, o ideologie care propovaduieste genocidul, demna continuatoare a comunismului si nazismului. Dealtfel, multi dintre fostii adepti ai acestor ideologii au devenit recent "ecologisti".

    RăspundețiȘtergere
  17. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  18. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  19. brazil biznisman9 septembrie 2010, 23:20

    dle Dan, cred ca ati scris articolul cel mult in baza unor impresii de calatorie cu scop turistic si a unor statistici.

    daca veti avea ocazia sa treceti dincolo de aparente vezi observa cateva lucruri interesante despre Brazilia:

    1. in Brazilia nu este criza precum in restul lumii pentru ca este o economie inchisa, cu taxe vamale la nivele mai mult decat prohibitive pentru orice vine din import si nu este materie prima. ca sa aveti o idee: intre 60 si 150% la autoturisme de import, bunuri de larg consum, alimente, imbracaminte etc. aceasta politica aberanta a dus la niste anomalii care nu sunt evidente decat pentru cineva care vine din alt mediu.

    2. in Brazilia nivelul ratelor dobanzilor la credite este absolut aberant, ajunge la peste 100% pe an. si asta dureaza de ani de zile, desi moneda lor si economia sunt stabile. din acest motiv guvernul subventioneaza creditele de investitii, pentru ca altfel sunt complet neavantajoase!

    3. fiscalitatea braziliana este cel putin la fel de haotica ca si in Romania. sute de taxe, zeci de declaratii. "democratia stabila braziliana" se bazeaza la fel de mult pe spaga ca la noi.

    4. exista un contrast enorm intre clasele sociale. nu toata lumea participa la realizarea cresterii PIB-ului, iar siguranta personala este o problema serioasa pentru oricine nu are culoarea pielii bastinasilor. criminalitatea este la un nivel record in lume, fiind si cea mai mare piata de desfacere pentru autovehicule blindate.

    5. motorul economiei este statul Sao Paolo, care realizeaza 70% din PIB Braziliei pe doar 5% din suprafata si cu doar 10% din populatia tarii. restul zonelor sunt sarace cum n-am vazut in Romania nici in cel mai indepartat catun din munti.

    6. apartamentele din zgarie-norii din Sao Paolo de exemplu se fac si acum cu spatiu rezervat pentru servitoare. pe vremuri erau sclavi care faceau treaba asta, acum sunt platiti.

    secretul guvernarii braziliene este dictatura socialista cu aer de democratie solida si carnavalul care da bine la turisti.

    pot sa va mai spun ca si din Brazilia se vede ca Romania o duce foarte bine de cand e in UE, viata e mai roza. se pare ca pana la urma e o problema de distanta, cu cat esti mai departe cu atat se vad mai mici problemele, pana dispar :)

    numai bine!

    RăspundețiȘtergere
  20. Sincer, eu n-am inteles euforia legata de Brazilia.
    De fapt, stie careva pe cineva capabil si interesat sa-si bage banii acolo in afaceri lucrative ?
    In concluzie, povestea asta frumoasa e un exercitiu intelectual ?

    In plus, doar pe monetar, sa vorbim de randamente. Germania ofera 2,37%, la polul opus e India (spre 5%). Cat ofera Brazilia? Daca e mai mult e mai riscant.

    RăspundețiȘtergere
  21. brazil biznisman:
    La pct.1 nu inteleg ce e in neregula. Taxe vamale mari= protectia economiei interne. Nu ti se pare mai OK sa-ti produci ceea ce ai nevoie in tara? Spre deosebire de noi care subventionam prin curs productia germana cred ca e mult mai intelept ceea ce fac ei.
    2,3, 4 si 6 sunt dileme specifice zonei care se vor rezolva in timp.
    Pct. 5 arata cred eu clar care e forta Braziliei si, mai ales care sunt perspectivele.

    P.S. Ai vreun business acolo? Daca da, da-mi un mail, ca poate iese o colaborare. :-))

    RăspundețiȘtergere
  22. Protectionismul fiscal nu a fost niciodata o solutie de dezvoltare pe termen lung. Lipsite de concurenta reala din partea produselor de import, companiile locale nu sunt stimulate sa isi dezvolte un model de afacere eficient si competitiv, ci mai degraba sa se cartelizeze si sa intretina legaturi excesiv de stranse cu mediul politic, in vederea pastrarii privilegiilor.

    Cei care au de suferit cel mai mult sunt consumatorii, care sunt fortati sa cumpere produse la preturi mai mari decat in conditiile unei piete libere. In acelasi timp, companiile locale nu pot importa la preturi avantajoase utilaje de inalta tehnologie din tarile capabile sa le produca, si astfel dezvoltarea economica este incetinita. Protectionismul are si consecinte politice, si poate produce reactii similare din partea altor state.

    Indiferent daca taxele vamale sunt mari asupra tuturor categoriilor de produse, sau afecteaza doar anumite categorii "privilegiate", distorsiunile economice produse sunt grave, si au consecinte pe termen lung. Consumul autohton de produse straine in defavoarea celor romanesti are drept cauza primara nu eliminarea taxelor vamale, ci conditiile pe care impiedica economia locala sa fie competitiva: cadru institutional ineficient, legi care nu apara dreptul la proprietate (dar apara hotii), fiscalitate excesiva si complexa, distorsionarea pietii muncii, oferirea de stimuli gresiti (garantii si contracte de stat). O mare contributie in adancirea deficitului comercial a avut-o si BNR, care practicand o politica de consiliu monetar a favorizat consumul de produse straine (in special din EU) pe credit. Multe din aceste produsele de import, in special cele agricole, sunt deasemenea subventionate de guvernele din tarile producatoare. Practic, subventia se plateste chiar din banii nostri pentru ca Romania plateste mai mult la EU decat incaseaza datorita incapacitatii de a absorbi fondurile europene.

    RăspundețiȘtergere
  23. @totedati,
    chiar daca nu ma pricep la economie, teoriile economice prezentate de tine ca solutie la problemele ecologice, suna un pic ciudat...problemele ecologice in schimb, de acord, sunt reale.

    @dan@trenduri, alex nicolin,
    de vreo 2 ani stau si ma minunez ce-au specialistii in economie (scuze, n-am gasit alta rima :)) cu ecologistii. acum inteleg.
    ca unii dintre ecologisti emit teorii economice nerealiste ca raspuns la problemele de mediu...de acord. dar problemele ridicate de ei sunt reale.
    am senzatia ca ecologistii pe care i-ati vazut voi nu sunt aceiasi cu cei pe care i-am vazut eu. :)
    as vrea sa dau 2 exemple de "ecologisti", exemple care sper sa tempereze aversiunea fata de aceasta categorie de oameni; cred ca ar trebui ascultati mai atent si cu un simt critic ceva mai nuantat:
    - cunosc un om care a renuntat la meseria lui (bazata pe studii multe si grele, si potential vorbind extrem de banoasa) pt. a se dedica apararii naturii. pentru a-si duce zilele a devenit printre altele si jurnalist de mediu. se pricepe la scris. solutiile propuse de acest om sunt simple. studii de caz punctuale, propuneri de reglementari bazate pe experienta unor tari mai avansate in domeniul protectiei mediului. a discutat cu multe din marimile tarii din pacate fara rezultate notabile (decat cel mult ca si-a atras dusmanii, din prea mare dragoste pt. "rau si ram" cum spune el).
    - john perkins, care nu face decat sa confirme problemele amintite de totedati. iar john perkins este un fost economist de calibru, care a lucrat in prima linie a ocultelor financiare mondiale si actualmente propune solutii de dezvoltare durabila reale si cu rezultate. in opinia mea el a reeditat istoria lui saul care a devenit apostolul pavel. www.johnperkins.org. in josul paginii de start sunt 2 inregistrari a cate 2 minute unde omul spune cateva lucruri interesante.

    RăspundețiȘtergere
  24. Alex Nicolin: Opiniile similare cu cea dezvoltata de tine in ultimul comentariu au avut ca efect dezastrul din agricultura noastra. Si stii de ce? Pentru ca e mai "ieftin" sa importi. Ei bine, ieftineala asta e al dracu' de scumpa, dar noi ne incapatanam sa nu intelegem. Deocamdata ne-a costat vreo 30 mld, urmeaza sa mai luam vreo 13 mld anul viitor si, probabil, peste doi ani sa mai papam inca vreo 20 de "cisterne". Cand ne vom trezi din visarea noastra cu libera concurenta s-ar putea sa fim cam supraindatorati si exclusi de la masa bogatilor.
    Teoriile astea libertariene dau foarte bine pe hartie si extrem de prost in practica. Ca si comunismul de altfel!

    RăspundețiȘtergere
  25. @dan@trenduri,
    progresul despre care vorbesti, ca si solutie pt. dezvoltarea durabila, este, din pacate, ceva extrem de relativ, o arma cu doua taisuri. cand calea progresului este deschisa de actionarii corporatiilor, da-mi voie sa ma indoiesc ca discutam despre dezvoltare durabila; sunt in schimb destul de sigur ca se va aplica onorabilul principiu "maximizarea profitului", care scuza astazi prea multe lucruri reprobabile. exemplu dat chiar de catre tine in "pretul sanatatii", spune multe.

    intelesul pt. cuvantul progres pt. un locuitor al colinelor din rio de janeiro, e total diferit de cel al locuitorilor junglelor, fie ele amazoniene sau africane. am un amic, tipul aveturierului perfect. are un job care-i permite sa cutreiere cele mai ascunse coclauri din lumea asta. acum 2 ani, a avut niste proiecte pe coasta de vest a africii. si-a luat si vreo 2 saptamani de cotrobait prin jungla din gabon, si a ajuns intr-un sat izolat. concluzia, pe scurt: este primul alb adoptat de acel trib (a devenit fiul adoptiv al batranului, al inteleptului satului; da-da, exact ca in romanele si filmele cu exploratori, mi-a aratat poze) si motivatia acestui fapt este f. interesanta. ce i-a spus batranul, intr-o franceza greoaie: "toti albii care au venit pana acum aici, vor padurile noastre. sunt rai si nu avem incredere in ei. tu esti altfel, ne intelegi, si atunci poti sa faci parte din tribul nostru." cu alte cuvinte, nu avem nevoie de "progresul vostru" (aka "maximizarea profitului") pt. ca el ne distruge casa, obiceiurile, familia, tribul si felul nostru de a fi. iar despre acest tip de progres si infrastructura poti citi pe larg in cartea lui john perkins (confesiunile unui asasin economic), cam ce face si ce rezultate are prin junglele amazoniene. am vazut de curand si vreo 2 documentare produse de bbc pe aceeasi tema. oamenii de acolo sunt realmente pe picior de razboi. o fac atat cu arma in mana cat si in justitie (sprijiniti de oameni de genul lui john perkins; chevron se judeca acum cu triburile din ecuador, si se pare ca chevron pierde, motiv pt. care acum contraataca mediatic), si bine fac. deci bastinasii astia nu sunt cei care mitraliaza, sunt intai mitraliati, si dupa ani de distrugeri, cand rabdarea lor ajunge la limita, reactioneaza. si o fac bine, si le urez succes.

    mai vorbesti de infrastructura. un exemplu si din romania (din multele din tara asta). DN66A, (drumul lui basescu), o idiotenie monumentala, care strabate doua parcuri nationale, care dupa cum vedem, exista doar pe hartie: retezat si domogled. e un drum care macelareste ultimul sanctuar de natura virgina din europa, la sud de cercul polar . nu e din carti! cunosc muntii aia foarte bine (ma refer la godeanu), e o perla, un unicat, iar comparativ, alpii sunt doar o gluma proasta, niste tablouri cu natura moarta. si in timp ce se arunca bani pe acest drum avand ca scop, "dezvoltarea infrastructurii" pt. a se "valorifica potentialul turistic al zonei" (!), drumul alternativ dinspre baia de arama, deja existent, e plin de cratere. e vorba de un drum care trece prin sate, unde traiesc oameni. pe colo se merge cu o medie de 20km/h, pe un drum national asfaltat. cu alte cuvinte tocam bani pt. a distruge, in vreme ce nevoile reale ale oamenilor sunt ignorate; dar dezvoltam infrastructura. deci daca e vorba despre o astfel de infrastructura, nu, multumesc!

    RăspundețiȘtergere
  26. @alex nicolin,
    solutiile date de catre tine, chiar daca sunt doar teorii, eu le consider pertinente, in principiu.
    in schimb, nu sunt de acord ca proprietatea privata este un panaceu al problemelor de mediu. mergi te rog pe valea dambovitei, intre piatra craiului si iezer, sa vezi ce s-a facut acolo dupa restituirea padurilor. sau daca nu poti, incearca un GoogleEarth. E o pata maro, uriasa intre acesti 2 munti. Crezi ca stimabilii si responsabilii proprietari au plantat ceva in urma?!?! as! Totul arata ca dupa un cataclism; sute de km patrati defrisati. am fost acolo, te apuca jalea sa vezi asa ceva. si au "rezolvat" totul in doar vreo 5-6 ani. camioanele cu remorca coborau in cadenta de unul la 8-10 minute, actele completate pe genunchi in cazul unui control. au aprobare pt. 1 camion si scot 100. suntem proprietari si maximizam profitul! ceva similar s-a intamplat pe valea trotusului unde, prin OG s-au interzis taierile si s-au confiscat ciocanele de marcat ale ocoalelor din zona. proprietari? iresponsabili, nebuni, criminali! pana la urma pamantul este cel care ne hraneste iar noi ne batem joc de el intr-un mod iresponsabil.

    RăspundețiȘtergere
  27. gelu: N-am o atitudine anti-eco. De altfel, pe acest blog nu de putine ori am scris despre chestii spinoase, gen Rosia Montana. Problema este ca in asa-zisa miscare ecologista sunt tot felul de militanti visatori care propun chestii atat de idioate incat te lasa fara replica. Cred cu sinceritate ca pentru a ne rezolva problemele de mediu trebuie sa ne dezvoltam, nu sa stagnam sau sa ne intoarcem la stadiul de facut caca in spatele casei. E OK sa protestezi impotriva unei exploatari toxice, impotriva experimentelor nucleare, dar sa ajungi sa-mi spui ca ar trebui sa trag mai rar apa la WC deja e prea mult!

    RăspundețiȘtergere
  28. @dan,
    e ok, sunt de acord 100% cu ce ai spus acum.
    scuze daca am fost un pic cam vehement.

    RăspundețiȘtergere
  29. @Dan

    Dar consumul de produse din import, cu dezechilibrarea balantei comerciale, nu a fost cumva finantat direct, sau indirect chiar de catre stat prin cresterea datoriei publice si incurajarea constituirii de datorii private in moneda straina?

    Aici este buba - statul imprumuta, o parte din bani ii icheltuieste pentru cresterea artificiala a salariilor din sistemul public (care le trag in sus si pe cele din privat, scazand competitivitatea economiei), diverse "investitii" si consum (IT, masini, mobilier). Cealalta parte pleaca la BNR, unde o parte este mentinuta ca rezerva, pentru a "lupta cu speculatorii" si a tine cursul de schimb stabil iar alta merge in bancile comerciale, care dau imprumuturi. Consumatorii si firmele imprumuta si cumpara produse de import. Suplimentar, creditarea in moneda straina e incurajata de cursul stabilizat al RON in comparatie cu EUR si dobanda mai redusa la care se poate obtine un credit pe termen lung (investitii, imobiliare) in aceasta moneda.

    Practic, Romania isi permite sa consume din import si sa mentina un deficit comercial important deoarece acesta este finantat fie direct prin creditele contractate de stat, fie prin creditele private, dar facilitate de interventia pe curs a BNR. Remiterile de valuta ale muncitorilor straini au finantat o parte importanta a deficitului comercial atunci cand acestea au fost consistente insa acestea s-au facut din economii. Practic, oamenii respectivi au renuntat la propriul consum de produse din tara respectiva pentru a-i trimite celor din tara. Din acest punct de vedere este irelevant daca se cumpara o rosie portugheza in Spania sau o rosie greceasca in Romania.

    Ceea ce am spus aici se confirma, urmarind corelatia intre deficitul comercial si datoria publica/privata, precum si remiterile de valuta din partea muncitorilor din strainatate. Practic, deficitul s-a corectat partial prin scaderea datoriei private si scaderea remiterilor, insa consumul public, finantat de imprumutul FMI tinde sa-l adanceasca. Iata ca statul este din nou sursa dezechilibrelor, iar eliminarea interventiei sale ar duce la o corectie rapida. Subventionarea produselor interne sau impunerea de taxe vamale prohibitive nu face decat sa puna presiune suplimentara pe buget la capitolul de cheltuieli, cat si la cel de incasari, prin reducerea fluxurilor comerciale taxabile. Toate aceste masuri produc ditorsiuni suplimentare ale pietei, deci petermen lung scad bunastarea tuturor celor implicati.

    Ma indoiesc de faptul ca o mentalitate ca a mea a ajutat la distrugerea Romaniei. Raspunsul e vanare de vant ... unii o iau chiar in sens litereal, pentru a-si acoperi propria incompetenta :)

    RăspundețiȘtergere
  30. @Gelu

    Perfect de acord cu actiunea bastinasilor. E dreptul lor sa se apere impotriva agresiunii - acapararea abuziva a proprietatii lor - cu ce mijloace pot, inclusiv folosind forta armata, atata timp cat autoritatile statului nu sunt in stare, sau chiar contribuie activ la agresiune. Deasemenea, e dreptul lor sa traiasca asa cum cred de cuviinta. De multe ori iluzia eurocentrica a progresului ne poate face sa-i consideram pe oamenii respectivi "primitivi". Ei au in schimb avantajul de a putea accepta doar anumite bunuri industiale in schimbul unor produse proprii, fara a accepta intreaga civilizatie care le-a produs.

    Dezastrul din padurile Romaniei poate fi deasemenea justificat prin asigurarea proprietatii private, dar adoptarea unui model de afaceri incompatibil cu aceasta - profitul imediat, fara planuri de viitor. Din pacate, si acesta este tot un rezultat al cadrului institutional romanesc, total neprietenos pentru modele sustenabile de afaceri, si bun doar pentru "tunuri". Principala caracteristica a institutiilor romanesti este variabilitatea, neuniformitatea si imprevizibilitatea, care fac aproape imposibile previziunile economice pe termen lung. Mai precis, legile se schimba de la o zi la alta, de multe ori prin ordonante, intr-un mod total arbitrar. Functionarii se schimba si ei odata cu "puterea" si trebuie "unsi" din nou de catre investitori, iar situatia acesteia este precara aproape tot timpul, din cauza multiplelor dezechilibre structurale. Singurul leac pentru aceste probleme este adoptarea unui model al statului minimal, dar cu institutii solide care sa garanteze stabilitatea pe termen lung prin apararea neconditionata a dreptului la proprietate al tuturor.

    O comparatie adecvata pentru mediul de afaceri romanesc ar fi un ecosistem desertic, unde dupa ploaie totul infloreste, se dezvolta, rodeste si moare/intra in hibernare in doar cateva zile - modelul este ineficient din punct de vedere al consumului de resurse dar este singurul posibil in conditiile date.

    RăspundețiȘtergere
  31. @alex nicolin,
    daca e sa ma gandesc la exemplul cu care am pornit (piatra craiului) cred ca ai dreptate.
    am vorbit de-a lungul timpului cu diverse entitati (mai mari sau mai mici) implicate in "fenomen". un ranger din crai mi-a spus ceva de genul: "oamenii au primit inapoi padurile si si-au spus ca nu stiu cat le vor avea la dispozitie. le taie acum rpd, pana nu se razgandeste statul sau pana nu le taie altul in locul lor."
    ma apuca jalea cand vad unde se ajunge cu specimenele care s-au protapit in fruntea tarii. dar faptul ca la conducere tarii se afla niste idioti nu scuza modul de actiune al amintitilor proprietari de paduri.
    si btw, dupa stiinta mea, singurele paduri adminstrate responsabil se afla tot in parohia statului. in aceste paduri se rareste (cel mai des) iar atunci cand se taie la ras, se planteaza in urma. asta ca sa mai arunc o provocare in directia teoriei cu proprietatea privata care repara totul. :)

    RăspundețiȘtergere
  32. @Gelu

    "Oamenii au primit inapoi padurile si si-au spus ca nu stiu cat le vor avea la dispozitie. le taie acum rpd, pana nu se razgandeste statul sau pana nu le taie altul in locul lor"

    Cred ca acest citatcristalizeaza perfect statultul proprietatii private in Romania. Nenumarate paduri au fost taiate ilegal cat timp se aflau in proprietatea statului, cu putin timp inainte de a fi retrocedate, sau imediat dupa. Cunosc multe cazuri cand au venit tiganii cu carutele si au ras hectare intregi de padure in cateva zile. Partea proasta e ca in RO, daca-l prinzi pe hot pe proprietatea ta si-i faci ceva, legile sunt facute de asa natura incat te infunda si mai rau (vezi cazul Iovan). Politia iar nu le putea face nimic acestor hoti, pentru ca politistii sunt si ei legati de maini in privinta uzului armelor din dotare. In plus 1-2 politisti inarmati cu pistoale TT si Carpati vs. 20-30 de tigani cu topoare, bate si drujbe cred ca e o confruntare cam inegala.

    Cele mai mari jafuri s-au facut insa acolo unde padurile au fost doar concesionate. Cel care le-a luat a vrut sa rada totul pe perioada concesionarii si era normal sa nu-l intereseze ce se intampla dupa. Padurile de care vorbesti, bine intretinute de stat, se afla deobicei in zone greu accesibile sau/si sunt pazite si administrate de oameni pasionati de natura.

    Nu e de mirare ca legile sunt facute parca pentru hoti, de vreme ce au fost elaborate de comunisti/socialisti, la baza ideologiei carora sta chiar furtul. Intr-o tara normala, cum ar fi USA, hotul prins pe proprietate risca sa fie ciuruit fara drept de apel. De aceea, in multe orase mici de-acolo oamenii, n-au garduri si nici macar nu isi incuie casele noaptea.

    RăspundețiȘtergere
  33. @Dan@Trenduri citez:

    "totedati: Productie "on demand"? Penalizarea supraproductiei? consumul si productia limitata la cat poate fi reciclat? Mama ce v-as mai pune eu p-astia care repetati in disperare sloganuri ecoloiste sa traiti exact asa cum proclamati." unde dai și unde crapă ... văd că n-ai priceput! dacă criza asta nu e criză de supraproducție, speculă și abureală cu reclame + credite fără număr, făcute exact pentru a forța vinderea unei SUPRAPRODUCȚII nu știu ce altceva ar putea fi ...

    "on demand" adică "LA CERERE!" ... nu băgată pe gât forțat cu fluvii de reclame și torrente de fiat money!

    adică vrea bizonul mioritic o mașină ... face cerere la un producător, vreau o mașină ... producătorul se execută și face exact o mașină! după care SE OPREȘTE! nu face 5, pe baza estimărilor "potențialului pieței" all bullshit al ieconomiei de aburit bizonii, după care 4 le folosește ca arme de luptă pentru a le vinde forțat unor cumpărători care probabil nici nu au nevoie de ele cu tot felul de jmecherii gen credite ieftine și reclame de tâmpit lumea! ...

    aia e producție "on demand" ... și eu mă mir cum de mai există naivi care să creadă/spere în autoreglarea piețelor ... cu puterea banilor de tip curpapir => credite date din pix, dai peste cap și arunci în aer orice fel de autoreglare a oricărui fel de piață ... că de-aia apar crizele în economia de tip curpapir pentru că din cauza dezechilibrelor induse în principal de puterea discreționară de a da bani pe ochi frumoși și pe interese un ciclu economic nu ține mai mult de 20 de ani și deja are nevoie de corecții extrem de severe ... pur și simplu x la sută din bani trebuie să dispară, nu contează proprietarii, altfel minciuna devine prea gogonată ...

    @Dan@Trenduri citez: "Vrei crestere sustenabila? OK, atunci ai nevoie de progres, nu de intoarcere in epoca de piatra." păi progresul ăsta gen copșa mică, chicago smog dream & comp să îl faci la tine în curte nu la mine! ca bonus poți lua după tine toate nenorocirile aduse de progresul mult trâmbițat gen sida, cancer & comp ... progresul așa cum a fost făcut până acum sa realizat prin expoatarea distructivă a resurselor naturale profitând de faptul că se poate exploata/fura, se pot rade păduri, se pot polua ape si pământuri fără nici un cost real!

    ce se întâmplă acum în china de exemplu e doar o reeditare și extrapolare la o scară mult mai mare, acum e vorba de a produce pentru întreaga planetă, piață globalizată, a ce sa întâmplat în SUA și europa industrializată în secoului 19 ... aceeași poluare industrială, a la grande ... ca și cum nu s-a făcut nici un progres în acești 100 de ani!!! rezultatul primei și celei de a doua revoluții industriale îl știm ... războaie, revoluții, mișcări sociale pentru că nu-i așa progresul cere sacrificii ... ei bine, au fost destule!

    RăspundețiȘtergere
  34. @Dan@Trenduri citez: "Daca esti un descreierat care considera ca e momentul sa mitraliem jumatate din populatie pentru ca suntem prea multi, probabil ca ceea ce propui tu poate fi considerata o solutie. Eu fac parte dintre cei care cred cu tarie ca trebuie gasite solutii pentru provocarile istoriei. Doar de-aia suntem dotati cu inteligenta..."

    dimpotrivă ... suntem prea puțini! pentru că numai o mică parte dintre noi avem norocul să mișcăm omenirea ca întreg înainte, din punct de vedere statistic cu cât suntem mai mulți cu atât vom avea mai multe șanse să ieșim din rahat mai repede ... și mie mi se face greață când văd ce rebuturi umane pot apare în zona asta, a ecologistilor, gen nebunul ăla cu ostatici de la discovery ... manifestul lui mi-a produs efectiv greață, mai ales când am ajuns la partea cu copii ... un om are nevoie de foarte puțin pentru a trăi ... un pic de haleală și un acoperiș deasupra capului + tovarăși de companie cu care să frece menta toată ziua ... problema e în societatea de consum actuală care îl înebunește cu reclame tâmpite să vrea și aia și aia și aia și să fie veșnic nemultumit ... îi mai bagă pe gât și credite ieftine doar ca să îl destabilizeze și mai mult, să creadă că i se cuvine, că are dreptul când de fapt e totul o minciună ... timp de mii de ani civilizația umană a reușit să trăiască cât de cât în echilibru și armonie cu natura, și nu aș fi atât de sigur că vânătorii culegători de acum 3000 - 4000 de ani duceau o viață de câine, la limita subzistenței, așa cum ne place nouă să credem ...


    @Alex Nicolin citez:
    "In czul economiilor planificate, suprproductia poate imbraca forme tragi-comice" mie mi se pare la fel de tragicomică ca si criza de acum ... nu e vorba de planificare, ci de producție pe comenzi ferme 100% ... nu 99% ... nici 101% ... produci exact cât ai nevoie ...

    penalizarea supraproducției pentru că o supraproducție înseamnă consum inutil de resurse naturale ... si orice consum de resurse înseamnă agresarea într-un fel sau altul a naturii care ne ține în viață pe toți ... dacă nu poate fi evitat, măcar redus la minim ....

    fabricile considerate ca un fel de automate cu autoservire ... tragi de manetă, cade produsul ... e adevărat, nu mai e același lucru ... societatea de consum așa cum o vedem noi mai ales în SUA at trebui să se schimbe în mod fundamental .... chiar și rolul banilor ar fi cu totul altul pentru că rolul lor nu va mai fi acela de a măsura bunăstarea și profiturile ... va dispare, omorâtă din fașă, chiar ideea de profit, de a vinde tot mai mult pentru a câștiga tot mai mult ... ori, profitul și lăcomia sunt motorul societății capitaliste ... nu neg faptul că au mișcat lumea înainte .... DAR CU CE COSTURI UMANE! ... mă limitez doar la românia, zona copșa mică, cine vrea să mai dea ture pe acolo să SIMTĂ PROGRESUL PÂNĂ ÎN FUNDUL PLĂMÂNILOR .... l-a da tuturor apostolilor care predică progresul până le ies ochii din cap ...

    RăspundețiȘtergere
  35. @Alex Nicolin citez:
    "Nu dreptul la proprietate distruge mediul, ci tocmai agresiunea impotriva acestuia. In aceste conditii e oare de mirare ca tocmai tarile unde dreptul la proprietate este incalcat frecvent sau nu e recunoscut deloc, au cele mai mari probleme cu poluarea?"

    serios!? tu chiar crezi ce zici acum? te-ai oprit un pic să înțelegi ce spui? vrei să îmi spui că în secolul trecut în SUA nu era respectat dreptul la proprietate? era sfânt! așa de sfânt încât prin lege sa decis exproprierea triburilor indigene de indieni de pământurile lor și alungarea lor în rezervații pentru că ocupau pământul degeaba ... nu erau destul de productivi ... ce e aia, să ocupi toată preeria din centrul americii de nord ca să te joci de-a vânătorul de bizoni de două ori pe an ... și din joaca aia să trăiești tot anul!!! păi ia să le dăm noi un șut în fund ... indienii aveau toate drepturile asupra pământului ... dar, nenorocire, nu era scris niciunde acest drept ... pe nici o bucată de hârtie ... când s-au prins de problemă și au scris dreptul lor pe o foaie de hârtie, după ce le-au scris, generalii americani au luat hârtia și s-au șters cu ea la cur ... și nu, nu e cum te vei grăbi să sari să punctezi, că nu le-au respectat drepturile! ba le-au respectat! ei erau convinși că așa e mai bine pentru toți! totul legal! legea îți poate apăra un drept sau ți-l poate încălca pentru că există un interes superior ... proprietatea chiar și în cel mai pur capitalism e un drept care poate fi încălcat când apar interese mai mari ... o autostradă nu ține cont de dreptul tău de proprietate ... iar plata unei sume de bani o fi pentru unii o compensație dar pentru indienii din amazon nu prea cred că este indiferent ce sumă de bani vor primi în locul pădurii de unde trebuie să plece alungați de progresul civilizației ...

    și asta e un lucru sigur ... vor trebui să plece la fel ca în SUA acum 150 de ani ... tot în rezervații ... dacă nu pleacă poluarea râurilor până la urmă îi va obliga să plece ... altfel vor muri otrăviți ...

    RăspundețiȘtergere
  36. totedati: Pai n-ai nimerit-o. Intamplator, industria auto este cea mai "on demand". Baietii aia se-apuca sa-ti faca masina abia cand le dai comanda... Ma rog, mai interpoleaza ei din cand in cand, dar nu asa mult.
    Oricum, ceea ce propui tu e un idealism. Nu interzicand ajungi la progres, ci incurajand concurenta!

    RăspundețiȘtergere