Aproape de explozie

Când anul trecut prezentam potenţialul extraordinar al Turciei eram sigur că este un teritoriu unde se pot face bani frumoşi. În timp ce unii în sfârşit au înţeles(cu întârzierea specifică şi, aş spune, proverbială), alţii încă mai au dubii şi încearcă prosteşte să mă contrazică. Evident, până la urmă profiturile se măsoară în bani, iar flecărelile în vorbe care, de cele mai multe ori nu fac nici măcar doi bani.

De câtva timp urmăresc deosebit de interesat evoluţiile din celălalt colţ al lumii. Cum China devine tot mai comună, iar dilemele comunismului capitalizat sau al capitalismului comunist(luaţi-o cum vreţi) îşi trăiesc prezisele probleme, o altă ţară e pe cale să se producă o explozie a profiturilor celor care vor investi acolo. Dacă vă voi spune că e vorba de o ţară care creşte de mai bine de 5 ani cu peste 7%, probabil veţi crede că am ajuns acolo la spartul târgului. De asemenea, avem de-a face cu o democraţie şi, mai mult, cu un jucător cunoscut tuturor. Probabil tocmai această mediatizare a sa a făcut ca, paradoxal, această economie să fie aparent obtenebrată.

Vorbim de o ţară al cărei PIB este de 3.5 trilioane de dolari, care are cei mai mulţi milionari din lume şi, în acelaşi timp, probabil, cei mai mulţi săraci ai lumii. Într-adevăr, e vorba de India, ţara paradoxurilor mistice care, în scurt timp, cred că va produce o răsturnare puternică de situaţie în ceea ce priveşte  economia. Cunoscută în special ca paradis al externalizărilor(de la revizii de avioane şi nave până la creare de soft sau, mai nou, corectare de teme ale studenţilor), India se afirmă pe zi ce trece ca ţară a cifrelor mari.

Populaţia de 1.15 mld. situează India deocamdată pe locul doi în lume, imediat după marele vecin China. Ceea ce este interesant în comparaţia dintre cele două ţări este structura populaţiei. În timp ce India are un procent al populaţiei de 30% cu vârsta până în 14 ani, China are, în acest segment de vârstă, doar 19% din populaţie. În ceea ce priveşte segmentul de peste 65 de ani, din nou India stă mai bine: 5.2% faţă de 8.1% în China. Efectele politicii de control al natalităţii din China se văd din ce în ce mai clar, printr-o îmbătrânire accelerată a populaţiei. În India acest control nu există, iar rata de creştere a populaţiei este de peste două ori mai mare decât în China(1.4% faţă de 0.6%). Evident, aceste cifre sugerează existenţa unei pieţe imense, dar nu trebuie să uităm că puterea de cumpărare este una destul de redusă deoarece aproximativ 25% din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei(aşa cum am mai spus, polarizarea extremă este una din feţele neplăcute ale ţării).

Dincolo însă de cifrele seci, marele avantaj al Indiei este dat de dinamica sa. Iar această dinamică transformă elementele negative în avantaje. În ceea ce priveşte piaţa muncii avem de-a face cu salarii mici şi angajaţi relativ bine calificaţi. Mai mult, legislaţia muncii este destul de laxă, ceea ce se constituie într-un avantaj de necontestat. Ca şi structură, serviciile au ponderea cea mai mare în PIB(54.8%), urmate de industrie(28.2%) şi agricultură(17%). Din punct de vedere al forţei de muncă, situaţia se inversează, majoritatea covârşitoare a indienilor lucrând în agricultură(52%).

Un alt avantaj net al Indiei(comparativ cu China) este dat de deschiderea ţării. Chiar dacă avem de-a face cu o cultură total diferită de cea occidentală, colonizarea de către englezi a dat indienilor o flexilibilitate şi adaptabilitate incredibile. Vei rămâne surprins să constaţi cum un individ cu turban pe cap are o viziune clar globală sau cum, într-un decor împopoţănat tradiţional îşi desfăşoară activitatea o firmă în care angajaţii sunt îmbrăcaţi de parcă ar fi aterizat de câteva ore în India. Desigur, este o ţară a contrastelor, iar acesta nu este un clişeu. Este departe de ceea ce considerăm noi normal. Poţi sta la un hotel super luxos şi, la numai câţiva paşi de acesta poţi avea surpriza să constaţi cum se întinde un ghetou ale cărui mirosuri grele, în mod sigur, îţi pot pune ficatul la grele încercări. 

Din punct de vedere economic însă lucrurile par mult mai clare, iar investitorii de calibru deja încep să-şi facă simţită prezenţa. Spre exemplu, în urmă cu două săptămâni George Soros a achiziţionat suspect de discret aproximativ 4% din acţiunile Bombay Stock Exchange(mişcarea nu a fost confirmată decât indirect). Şi, cu toate că pentru unii pare o achiziţie exotică menită a diversifica deţinerile Quantum, trebuie să specific faptul că acţionariatul celei mai vechi burse din Asia este mult mai internaţionalizat decât ne-am fi aşteptat. Spre exemplu, 2.6% din acţiuni sunt deţinute de fondul canadian Urbana Corporation, 4% sunt deţinute de George Kaiser în timp ce Deutche Boerse şi Singaporte Stock Exchange deţin câte 5% fiecare. Misterul acestor achiziţii stă într-un proces amplu de deschidere iniţiat de guvernul Indian. Astfel accesul străinilor pe pieţele financiare indiene va fi mult simplificat. Iar acesta este numai primul pas deoarece executivul indian are în desfăşurare un program amplu de deschidere şi de atragere a investitorilor străini.

Desigur, putem găsi nenumărate exemple similare cu cele de mai sus. Cum în India efectele crizei actuale nu se fac simţite, iar perspectivele sunt numai de creştere, este de aşteptat să vedem într-un timp relativ scurt o explozie a Indiei. Practic este singura ţară pentru care insuccesele marelui vecin de la nord se pot transforma în succese proprii.