Dacă ieri discutam despre un scenariu pesimist, bazat pe modalitatea de reacţie a factorilor de decizie actuali, azi vom discuta despre scenariul optimist, numit de mine liberal. Înainte de a trece mai departe, aş vrea să precizez că aceste două scenarii nu sunt dezvoltări pe termen scurt ci pe un orizont mult mai lung. De asemenea, aşa cum am mai precizat, descrierea lor este intenţionat mai radicală decât va fi(dacă într-adevăr va fi aşa) deoarece vreau să se înţeleagă principalele caracteristici ale fiecărui scenariu.Într-o oarecare măsură, cele două scenarii au o bază comună, adică actuala criză. Mai precis, rădăcina care va permite dezvoltarea oricăruia dintre ele se va constitui pe fondul eşecului măsurilor de contracarare a crizei actuale. Vreau să fie bine înţeles faptul că atunci când spun criză, mă refer la întreaga perioadă în care actualul model economic va mai funcţiona.
Dezvoltată la extrem, criza va pune sub semnul îndoielii totul. Acestea se văd încă de-acum: unii condamnă lipsa de reglementare, alţii băncile sau FED-ul sau orice altceva. Adâncirea extremă a problemelor, precum şi eşecul măsurilor de revigorare, vor crea un climat tensionat care va pune sub semnul îndoielii nu numai baza sistemului monetar actual ci baza întregii societăţi. Presiunea opiniei publice, adică a contribuabililor sătui să mai suporte un sistem falimentar, va forţa repunerea întregii economii mondiale pe noi baze(nu mă refer aici la întâlnirile sterile din prezent ale unor papagali gen Berlusconi, Sarkozy s.a.). Dar care pot fi acelea? Trebuie să recunoaştem că fiecare model a avut momentul lui de glorie urmat inevitabil de eşec. Stând şi judecând limpede, nu cred că putem scoate din pălărie un nou model. Să ne întoarcem la etalonul aur? Mulţi tind să-l idealizeze, dar trebuie să înţelegem că el şi-a trăit gloria, iar eşecul său a fost grandios. Să resetăm actualul model şi să începem totul de la zero încercând să evităm greşelile trecutului? Pare hazardat. Nu cred că va mai fi cineva de acord cu aşa ceva. Să renunţăm totalmente la ban? Nicidecum! Ar fi o ieşire din realitate şi o intrare în ficţiune.
Toţi cei care gândesc acum un sistem, uită rolul fundamental al banului: acela de convenţie, de unitate de măsură. Pornind de la această realitate, ar trebui să ne întrebăm care sistem monetar este mai bun. Iar răspunsul potrivit este unul singur: acela care se potriveşte cel mai bine interesului fiecăruia. Când spun "fiecare" mă refer atât la populaţie în întregul ei, cât şi la popoare, grupuri sau indivizi. Pare oarecum neclar ceea ce afirm, dar veţi înţelege exact unde vreau să ajung. Cert este că sistemul pe care trebuie să-l adoptăm va fi unul generic, unul care nu le exclude pe celelalte, dar care, în acelaşi timp, are un rol corectiv atunci când unul dintre sistemele subordonate începe să o ia razna. Acesta este motivul pentru care am numit acest al doilea scenariu liberal. Întrucât permite dezvoltarea oricărui sistem monetar imaginabil, dar, în acelaşi timp, împiedică dezvoltarea unor situaţii "fără acoperire" şi care în final pot conduce la criză.
Este posibil aşa ceva? Ei bine, există, este vechi de când lumea şi are şi un nume: trocul. Ştiu, deja vă gândiţi că aşa ceva este imposibil de implementat şi parţial aveţi dreptate. O economie bazată exclusiv pe troc este imposibil de conceput din cauza numărului mare de participanţi. Economia bazată pe troc a funcţionat excelent în perioada în care numărul participanţilor era mic şi s-a erodat în momentul în care participanţii s-au înmulţit şi, implicit, nevoia de complexitate a crescut. Un alt dezavantaj al sistemului bazat pe troc este impactul direct pe care fraudarea o are asupra sa. Este destul ca un participant să iniţieze o tranzacţie falsă pentru a induce un dezechilibru în sistem. Cu toate acestea, modelul poate deveni funcţional într-o singură condiţie: atunci când participanţii nu sunt indivizi ci state. Cu alte cuvinte, acest sistem funcţionează excelent numai atunci când este folosit ca bază pentru comerţul mondial.
Regulile sistemului sunt cât se poate de simple: pentru a avea trebuie să vinzi ceva, iar pentru a vinde trebuie să ai cumpărător. Noua monedă va avea acoperire în mărfurile şi serviciile prezente(atenţie, numai în cele prezente, palpabile, cumpărabile) şi va fi unica recunoscută în schimburile internaţionale. Este de la sine înţeles că, în acest sistem, producţia de monedă este posibilă numai prin producţia de mărfuri cumpărabile(masa monetară este elastica, şi, în acelaşi timp limitată). De asemenea, marele avantaj este că nu avem de-a face cu un sistem inflaţionist, valoarea monedei rămânând aceeaşi în timp. În ceea ce priveşte subsistemele, adică economiile naţionale, acestea pot rula sub modelul care le avantajează. Spre exemplu, o ţară cu nevoi de dezvoltare poate alege o economie inflaţionistă, în timp ce o ţară suficient dezvoltată poate face trecerea la un sistem neinflaţionist. Poate cel mai mare avantaj al modelului prezentat este, în final, slăbirea băncilor centrale şi democratizarea emiterii de monedă. Aceasta va fi posibilă numai în zonele/statele dezvoltate unde modelul economiei care se învârte în jurul unei bănci centrale devine neproductiv.
Pe o asemenea bază, economia mondială nu va fi ferită de furtuni, dar, în mod sigur, nu va mai avea parte de uragane. În plus, sistemul discreţionar actual în care un singur stat se ocupă de întreaga economie mondială va dispărea, instaurându-se o nouă "democraţie" atât la nivel mondial cât şi la nivel de individ.
După aceasta scurtă descriere a scenariului liberal se pune problema şanselor de reuşită ale acesuia. În principiu, acest scenariu este de neimaginat în prezent întrucât un asemenea model, simplu şi radical, i-ar face pe mulţi să-şi piardă din avantaje. De asemenea, în prima fază ar scoate la iveală toate minciunile pe care se fundamentează actualul sistem, conducând automat la pierderi extrem de mari pentru unele state. Aşa cum am precizat, şansele sale de reuşită sunt reduse. Am devenit însă optimist în privinţa lui când am auzit câteva opinii exprimate la Davos(în cadru mai mult sau mai puţin oficial). Există la ora actuală o întreagă categorie de lideri care vorbesc deschis despre avantajele acesui nou sistem sau despre democratizarea emiterii de monedă(imaginaţi-vă, spre exemplu, cum ar fi dacă eBay ar emite o monedă proprie, transnaţională şi având acoperire în mărfurile tranzacţionate), iar asta mă face încrezător. Totul depinde de tabăra care îşi va putea expune mai bine punctul de vedere şi de interesele momentului. Sper totuşi ca viitorul să fie unul normal, bazat pe principii ceva mai orientate către om şi să nu asistăm la o cedare totală a libertăţilor individului către stat. Ar fi mult prea sumbru.
Bun, să admitem că sistemul ar funcţiona. Ce facem cu bunurile simbolice? Cum le măsurăm? Cât costă un Symbian 60 faţă de un Android? Sau un Safari faţă de un Explorer, sau un Fox, să zicem? În general, mă refer la tot ce e creaţie intelectuală. Care, într-o societate structurată ca una a cunoaşterii, ocupă un loc tot mai important în economie.
RăspundețiȘtergereDar în principiu ai dreptate: moneda s-a decuplat de economia reală, nu mai reflectă cantitatea de bunuri şi servicii reale existentă pe piaţă. Şi dominaţia dolarului este total nesănătoasă.
Din câte înţeleg, există deja experimente cu astfel de monede "exotice", să zic aşa. Poate fi o soluţie. Dar până la un punct: ratele de schimb.
Pentru că nu putem depăşi factorul subiectiv în evaluarea valorii unui bun sau serviciu. Vei spune că intervin mecanismele cererii şi ofertei. Da, dar după care reguli, că ăstea de acum tocmai ne-au dus în şanţ?
Important este să discutăm, şi mai ales să nu cedăm tentaţiei de a ne întoarce la regimuri politice de mână forte. Asta nu ar face decât să accentueze criza. Pentru că, să fim oneşti: criza asta este criza capitalismului rămas fără alternative şi fără rivali.
Constantin Gheorghe: Un Symbian costa fix cat esti dispus sa dai pe el. Nu conteaza ca vorbim de un produs fizic sau virtual. Am introdus in text notiunea de produs cumparabil. Pentru a avea bani trebuie sa vinzi, adica sa ai cumparator. Nu conteaza ca vinzi un kg de cartofi sau un algoritm. Tot aia e!
RăspundețiȘtergereRatele de schimb se pot stabili exact ca si pana acum. Singura diferenta va fi moneda internationala de schimb care va functiona ca un element de corectie atunci cand lucrurile o iau razna.
Si ar mai fi ceva despre care nu am amintit: asumarea riscului. In orice societate sanatoasa trebuie sa fii constient de riscurile implicate intr-un conext si sa ti le asumi!
He he ... :)
RăspundețiȘtergereOarecum asta e ideea legării monedelor naţionale de "un coş de produse" în locul unui singur etalon ( aur sau argint ).
Cum rămâne însă cu schimburile internaţionale/inter-centre de emitere a monezii ?
> Un Symbian costa fix cat esti dispus sa dai pe el.
RăspundețiȘtergere>Si ar mai fi ceva despre care nu am amintit: asumarea riscului. In orice societate sanatoasa trebuie sa fii constient de riscurile implicate intr-un conext si sa ti le asumi!
Poate greşesc - dar cred că e o problemă majoră tocmai aici : şi anume că un astfel de model riscă să fie extrem de anti-capitalist în esenţă ( adică împotriva componentei de inovaţie constantă care este o trăsătură de bază a capitalismului ).
În cazul unui astfel de sistem de ce ar mai investi un capitalist/ o corporaţie bani să-şi inoveze produsele câtă vreme astea le-ar devaloriza masiv pe cele existente ( şi care îi asigură deja o marjă de câştig ) ? Sau în fond de ce s-ar mări productivitatea la producerea a ceva câtă vreme aceasta ar induce constant "inflaţie" în sistem ?
Mia:
RăspundețiȘtergere1.Nu este vorba de raportarea la un cos de produse! Cred ca am fost destul de clar in articol. Este vorba de troc pur si simplu!
2.Schimburile inter-centre se vor desfasura exact ca si pana acum, numai ca vei avea posibilitatea sa te raportezi la moneda internationala de schimb.
3. In ceea ce priveste inovatia, asta e o discutie veche. Corifeii actualului model economic spun ca fara inflatie nu exista dezvoltare, ceea ce e fals. Dezvoltarea este data de concurenta, nu de inflatie.O sa atac intr-un articol viitor si problema dezvoltarii si a inovatiei.
Dan - 1&2 :
RăspundețiȘtergereO.K., aşa e - nu e vorba de un "coş de produse" în articolul tău, cred că am interpretat eu greşit pentru că asta aveam în minte. :)
Totuşi aş zice că ideea unei "monede internaţionale" nu mi-e prea clară după cum o expui tu.
Cine ar actualiza periodic valoarea ei în raport cu monedele locale/naţionale ?
>3. {..}Corifeii actualului model economic spun ca fara inflatie nu exista dezvoltare, ceea ce e fals. {...}
Nu e chiar aşa - ideea intervenţiei de tip neo-keynesian în economie ( poate mă repet aici - dar nu cred că e rău să o fac deoarece din mesajele citite în diverse locuri observ această confuzie/apel la autoritate în mod constant - Keynes NU susţinea o astfel de intervenţie ) care promovează o "creaţie monetară constantă" de valută fiduciară ( fiat-currency pentru cei mai familiarizaţi cu terminologia anglo-saxonă ) se bazează mai degrabă pe ideea că o inflaţie constantă, dar CONTROLATĂ poate accelera implementarea inovaţiei în economie. Şi - simultan, ca efect socio-politic îmbucurător pentru ideea de a îmbina capitalismul cu principiile hai să nu le zicem democratice, cât mai degrabă ale unui vot liber şi cu existenţa unei clase mijlocii suficient de mari pentru a preveni derapajele - asigură şi o ocupare mărită a forţei de muncă, creşteri ale venitului în termeni reali, produse mai multe şi diversificate ş.a.m.d.
Principiul e simplu - şi greu de combătut la o analiză superficială şi poate fi enunţt cam aşa :
În condiţiile în care următoarele premise sunt îndeplinite :
a) capacitatea tehnico-ştiinţifică şi organizaţională de inovare există la nivel microeconomic ( dar poate fi "încetinită" aplicarea în practică din diverse motive );
b) majoritatea resurselor fizice sunt disponibile în cantităţi suficiente pe termen scurt/mediu iar pe termen lung ( conform principiului "foarfecei" a lui Marshall ) punctul (a) intervine;
c) condiţiile de ordin socio-politic şi cultural-instituţional sunt constante.
o injectare constantă de lichidităţi în sistem e de aşteptat să rezolve ( unica ) problemă rămasă - ceea a accesului la capital bănesc. Astfel s-ar ajunge la o creştere/inovare constantă în economie şi, vorba aia, "tot românul să fie bine şi România să prospere". :)
Discuţia e foarte lungă şi întortochiată pe această temă ( şi probabil necesită un grad de expertiză ridicat - care nu e la îndemâna "omului obişnuit", fie şi cu studii superioare - şi aici mă includ şi pe mine ;) ) aşa că nu cred că e cazul de divagări inutile dar se pot trage câteva concluzii :
- în mare, în ultimii 50-60 de ani, acolo unde s-a plicat în mod responsabil această metodă de intervenţie pare să fi dat roade. Inclusiv istoric se poate argumenta că perioadele cu lichidităţi sporite la îndemâna agenţilor economici a fost una de creştere a inovaţiei ( Renaşterea de ex. a fost în bună măsură facilitată de afluxul de metale preţioase din Lumea Nouă ) - poate părea un truism dar na ...
- una din marile probleme e că, tot perioada celor 50-60 de ani de aplicare a acestei metode a arătat că ... diferenţele faţă de condiţiile enunţate în premise tind să nu mai fie chiar aşa uşor de îndeplinit/neglijat.
- the last, but not the least - obiectivul de a avea o rată constantă a inovaţiei pare a fi din ce în ce mai mult divergent de cel al nevoii de ocupare a forţei de muncă ( pe salarii de la acceptabil în sus dacă se poate ... :) ).
Sper că nu am bătut câmpii prea rău şi nu am scris un mesaj prea lung şi plictisitor. :)
Hmm, de optimist e o idee mai optimist. Dar si o idee mai neclar :)
RăspundețiȘtergereVorbesti de troc, dar totusi zici ceva si de o noua moneda internationala care va avea acoperire in bunuri si servicii. Deci pana la urma vrei troc pur si simplu sau si o moneda de circulatie internationala ?
De faza cu emiterea de moneda locala am mai discutat AICI
In schimb la nivel international sau inter-comunitar nu stiu de ce te grabesti sa arunci aurul pe fereastra din condei. Care a fost esecul aurului ? Vrei sa zici esecul oamenilor care l-au scos din ecuatie acum 30 de ani si atunci toate au luat-o razna.
Ti-as sugera sa revezi cursul lui Chris sau macar sumarul economic de AICI. O sa vezi acolo ce de lucruri "bune" s-au intamplat dupa renuntarea la aur ca etalon ;)
Ce sa mai zic, speram la ceva mai bun. Vezi, asa sa intampla cand oamenii au asteptari de la tine... :)
>3. In ceea ce priveste inovatia, asta e o discutie veche.
RăspundețiȘtergereAm răspuns deja la asta - şi aşa e, ai dreptate, dar ... eu mă refeream la altceva : în contextul descris ce sens ar mai avea pentru un agent economic să inoveze - câtă vreme asta ar devaloriza produsele deja existente pe piaţă ?
Sau ( alternativ ) ar mai fi lăsaţi agenţii economici să inoveze sau să-şi mărească productivitatea muncii de către instituţiile care reglementează/supraveghează valoarea monedei internaţionale - câtă vreme activitatea lor ar fi aşa ... niţeluş subversivă ( tot o formă de inflaţie ar fi şi asta, dar la una "indirectă" să zic aşa ) ?
Interesanta idee. Nu am opinii pertinente, doar observ:
RăspundețiȘtergereZici ca "Noua monedă va avea acoperire în mărfurile şi serviciile prezente" si "Nu conteaza ca vorbim de un produs fizic sau virtual".
Problema ar fi ca banu in sine este o astfel de marfa. Pe care sunt dispus sa platesc mai mult (in viitor) daca imi trebuie urgent sau mai putin daca deja o am caz in care pot s-o "vand" azi la un pret mai bun in viitor.
Iar stabilirea pretului (ratei) va include factorul de risc dependent de CUI ii imprumut. Voi avea interesul sa imprumut la mai multi ca sa-mi imprastii riscul. Si asa am ajuns la banci...
Mi se pare mie sau asta este exact sistemul actual? Cu o exceptie: cantitatea de bani in sistemul propus de tine e LIMITATA de marfurile/serviciile DEJA existente.
Pai atunci, ca incepator fara bani, cum pot crea eu un produs nou ce necesita o investitie initiala? Din nou, imi trebuie un imprumut.
Ca sa ma opresc: problema cu prea putini bani pe piata poate fi ca le creste valoarea foarte mult. Problema cu prea multi e ca le SCADE valoarea (inflatie). De aceea o solutie e calea de mijloc. Sistemul curent este flexibil: mai tiparesti, mai retragi, mai modifici dobanzile. Sistemul tau e FIX. Asta nu-mi inspira incredere. Dar ce sa zic, sincer sunt diletant in ale finantelor. :)
@MIA
RăspundețiȘtergereEsti economist(a) de crezi ca inovatia are loc doar intr-un context economic? :) Inovatia apare din mai multe cauze: fie concurenta, dorinta de profit, etc fie din dorinta unor indivizi de a inova pur si simplu, decuplat de partea economica, chiar daca economic e ceva neprofitabil (inventatori pasionati, comunitatea open-source in software, etc). Mai exista si inovatia din intamplare (multe din tehnologiile actuale au la origine intamplari fericite - asta nu inseamna ca intra direct pe piata).
Ideea pe care vroiam sa o subliniez era ca nu trebuie sa cadem in capcana de a crede ca doar concurenta economica duce la inovatie.
De asemenea nu trebuie crezut ca inovatiile apar doar in lumea capitalista. Cine are impresia asta este o victima a propagandei. In lumea capitalista sunt altfel promovate, sunt altfel privite. Inovatiile specifice lumii capitaliste sunt facute de marile companii, dar aceste inovatii sunt polarizate, au un domeniu ingust de aplicabilitate.
Inovatia este o trasatura a fiintei umane care se manifesta indiferent de regimuri politice sau economice...
Banii sunt un produs la fel ca alte produse, nu o conventie sau o unitate de masura.
RăspundețiȘtergereInovatia apare fiindca e nevoie, nu e ceva comandat. Fiecare om inoveaza in viata lui o carca de chestii, faptul ca si altii fac acelasi lucru nu e o problema din moment ce ei nu se cunosc si nu mereu varianta solutiei se potriveste cu necesitatile curente ale acelui individ. Ideile sunt probabil cel mai des fenomen din lume.
In rest ... nu am nimic de zis de bine.
Flavian: Gand la gand cu bucurie! Puteam sa jur ca asta va fi reactia ta; chiar ma gandeam la tine cand am amintit de acoperirea in aur :-))
RăspundețiȘtergereNu am impins mai mult discutia referitoare la aur pt. ca s-ar fi lungit inutil articolul. Oricum, promit sa public in cel mai scurt timp un material pe marginea acestui subiect.
Am numai o singura rugaminte la tine: nu-mi recomanda blog-uri de duzina(sper ca cel cu istoria nu e cel la care ma refer acum). Gigei care azi spun ca se duce actiunea la cer, iar maine o dau la-ntors gasesti pe toate drumurile, iar tu esti unul care te ridici mult deasupra acestui nivel.
Discutia, daca vrei, o putem continua si pe mail(la ddan [la] gmx [punct] com), iar asta e valabil pt. toata lumea.
Hehe, incepem sa ne intelegem :)
RăspundețiȘtergereDe problemele care ar aparea cu standardul pe aur stiu ca exista, dar pot fi depasite. O prezentare interesanta vezi si AICI.
In rest nu ti-am recomandat nici un blog in postul anterior. Doar un mesaj de al meu pe forum in care povesteam despre monedele alternative. Si un link catre prezentarea lui Chris Martenson pe care eu il consider un tip foarte capabil si care are cam aceleasi viziuni cu ale tale ;)
Daca ar fi sa recomand un blog, ti-as recomanda sa arunci o privire pe asta ;)
In rest, mai vorbim pe mail :)
@Nok
RăspundețiȘtergereastept comentariul tau Dan la ce a zis Nok pentru ca e pertinent comentariul. Personal eu cred ca aceasta criza se datoreaza fortarii sistemului, si nu ca sistemul e neaparat prost facut, doar ca la fel ca si in cazul oricarei mashinarii cand o calci prea tare pe acceleratie trebuie sa stii ca nu te va tine asa mult acel sistem, il fortezi si se caleaza motorul.
>Ideea pe care vroiam sa o subliniez era ca nu trebuie sa cadem in capcana de a crede ca doar concurenta economica duce la inovatie.
RăspundețiȘtergereNici nu am susţinut asta. Eu mă refeream punctual la o politică de intervenţie a statului care are ca scop stimularea constantă a inovaţiei şi aplicării ei în practică.
Şi cel puţin partea cu "aplicarea în practică" e esenţială aici : e clar că strict descoperirile ştiinţifice pot avea loc şi din întâmplare sau din "menţinerea unui spirit de castă" - de ex. URSS-ul a avut nivele tehno-ştiinţifice incredibile prin concentrarea specialiştilor în orăşele speciale ( bine aprovizionate dar ... şi împânzite de agenţi KGB :) ) dar în enorma lor majoritate acestea nu au ajuns să se reflecte în produsele accesibile muritorilor de rând ...
Flavian: Sorry, ma gandeam la un blog cu nume similar care incepe sa ma enerveze. Dupa ce am postat comment-ul mi-am dat seama ca vorbesti de Martenson.
RăspundețiȘtergereIti stiu blog-ul. E OK, l-am bagat in favlist-ul meu. De citit citesc cu regularitate cam toate sursele pe care le am in Fav.
Nok: Faci o confuzie. Sa le luam pe rand. In primul rand, e vorba de troc. Asa cum am mai spus, banul existent in sistem are acoperire in produse cumparabile si-ti faciliteaza tie o chestie cat se poate de simpla: in schimbul marfurilor pe care le ai, primesti bani in loc de alte marfuri(banii aia au acoperire). Cu cat piata se mareste cu atat se mareste si masa monetara, la fel si la contractie(masa monetara este elastica). Formarea preturilor este similara celei actuale. Diferenta fundamentala fata de ceea ce avem in prezent este una singura: in acest sistem functia de productie a monedei lipseste(mai bine zis este limitata de produsele cumparabile).
In ceea ce priveste bancile faci o mare confuzie. Sistemul bancar nu functioneaza asa cum il descrii tu(ceea ce spui este partea vizibila). Iti recomand sa dai un ochi pe "Modern Money Mechanics", ca tot isi incep unii conspirationisti filmele cu aceasta lucrare :-)
Raspunsul la problema ridicata de tine il dai chiar tu: "problema cu prea putini bani pe piata poate fi ca le creste valoarea foarte mult. Problema cu prea multi e ca le SCADE valoarea". Sistemul de care vorbesc nu este fix ci elastic, mai bine spus, ai pe piata exact atatia bani cati iti trebuie.
frx.surfer: In general raspund comentariilor :-). Sistemul actual nu are cum sa mai ruleze mult timp nu pentru ca ar fi fost prea mult fortat ci pentru ca permite fortarea sa.
Si tot n-am inteles de unde iei capitalul initial pt. o investitie noua.
RăspundețiȘtergereCa sa incepi sa produci trebuie sa bagi bani in unelte, angajati, marketing, etc. Daca banii de pe piata sunt doar cei acoperiti de produse deja existente, de unde bani pentru creerea de produse noi?
Eu stiu ca in acest moment sunt de MULTE ori mai multi bani pe piata decat au acoperire. Si cu toate astea, banii sunt scumpi (dobanda). Deci in scenariul tau in care masa monetara s-ar reduce cu cateva ordine de marime, banii ar fi URIAS de scumpi.
Dude, in cazul asta eu mi-as face INSTANTANEU o banca!!! Ar fi cea mai profitabila afacere posibila... Cine m-ar opri? Ar fi ilegal sa fac banca? Pai in astfel de societati infloreste camataria si crima organizata: sunt singurii care au bani si ii dau INCREDIBIL de scump. Iar banii lor au acoperire: droguri, jocuri de noroc, prostitutie. Mi se pare mie, sau trocul a mai existat in istorie, aurul era moneda lui, si s-a numit dark ages?
Dar poate nu inteleg eu.
Cred ca nu inteleg eu practic teoria trocului.
RăspundețiȘtergereCaci cine stabileste pretul? Cand se emit banii pt. produsele nou create? Cui se dau acesti bani?
De exemple daca eu si cu Maria decidem sa ne oferim cate un masaj de 1 mil. euro. Din neant, am creat produse in valoare de 2 mil. euro.
Cum intra acesti bani in masa monetara de pe piata?
Etc.
Mi se pare mie ca trocul functiona in trecut exact pt ca nu existau bani implicati si era strict un schimb de produse/servicii intre 2 participanti. Altfel, cum ar merg mai precis?
Nok: Cool man, abia asteptam dilemele(in special pe ultima). Sa o luam pe rand:
RăspundețiȘtergere1. Acum de unde iei banii sa incepi o afacere? Alearga cineva dupa tine sa-ti bage banii in portofel? Transpune aceasta situatie in scenariul descris, dar tine cont de absolut tot ceea ce am scris.
2. Cu ce bani ti-ai face banca?
3. Ultima observatie, cea cu masajul este corecta(asteptam sa fie ridicata mult mai devreme). Mai gandeste-te putin. Chiar nu se poate? Ia pas cu pas tot procesul descris de tine si o sa-ti iasa! Garantat! :-))
Imi scapa ceva in procesul descris de tine si anume: daca bani exista, cine ii tipareste/emite si care este mecanismul prin care ii injecteaza in economie?
RăspundețiȘtergereFara astea 2 mi-e teama ca nu-ti inteleg sistemul si bajbai in intuneric.
Si nu, nu-mi pot imagina eu o solutie. E teoria ta... :)
Nok: E mult de discutat pe marginea acestui subiect si, mai mult decat atat, nu e teoria mea! E o compilatie pe care am realizat-o pe baza informatiilor pe care le am. Cred ca voi reveni asupra subiectului cu un articol detaliat intrucat este vorba despre cateva mecanisme mult mai complexe decat avem in prezent. Oricum, "pacatul" tau e ca incerci sa integrezi sistemul descris de mine in mecanismele actuale. De fapt e cam invers: sistemele actuale pot fi integrate in sistemul descris.
RăspundețiȘtergereSunt curios asupra argumentelor din spatele frazei "standardul aurului a fost un esec grandios".
RăspundețiȘtergereRadu: Sambata cel mai probabil vei avea raspunsul. Initial am vrut sa aman discutia asta pentru mai tarziu, dar, "la cererea publicului", rezolvam problema mai rapid! See u!
RăspundețiȘtergereOk, hai sa vedem argumente atunci.
RăspundețiȘtergereCa deocamdata singura problema pe care as vedea-o cu aurul ca moneda este alchimia :)
"Regulile sistemului sunt cât se poate de simple: pentru a avea trebuie să vinzi ceva, iar pentru a vinde trebuie să ai cumpărător" trebuie să vinzi, să cumperi sau să produci ceva ... nu doar să vinzi/cumperi!
RăspundețiȘtergerear trebui recitită cartea lui Alvin Toffler Al treilea val ... și capitalul lui marx .... schimbările nu vor fi numai economice ci mai ales sociale ... natiunile clasice poate vor dispare dar în schimb pot apare triburi moderne migratoare .... poligamia acum e interzisă în majoritatea țărilor moderne însă în viitor se poate dovedi o structură socială mai rezistentă la schimbare și mai ușor adaptabilă cu o coeziune socială internă mai mare și capacitate de a crea bunăstare pentru mai mulți oameni decât familia atomizată actuală ....
cel mai probabil în viitor se vor schimba entitățile economice cu drept de a emite monedă ... posibil să fie transferat către multinaționale ... dacă multinaționalele vor putea emite monedă la fel vor putea emite monedă și jucători mai mici gen asociații agricole ... monedă acoperită prin ceea ce produc ... poate acțiunile emise la bursă vor scoate cu totul din joc banii clasici și banii viitorului vor fi acțiuni la diverse entități economice ....
nu se știe ... ce e sigur acum, e că la fel ca în comunism, unde alocarea irațională a resurselor și risipa plus munca în zadar, fără utilitate socială, a dus la moartea sistemului, și în capitalism până la urmă alocarea resurselor de către bănci prin credite sa dovedit la fel de irațională și ineficientă ... ciclurile economice și crizele sunt absolut necesare în sistemul actual pentru că altfel nu ai cum face corecții la deciziile greșite de creditare din trecut! oricât se chinuie slujitorii sistemului să ne explice că piața reglează tot și e mai eficientă toată lumea a priceput acum că o piață eficientă are nevoie de membri cu aceleași drepturi și de puteri comparabile care să se echilibreze unii pe alții ... cât timp ai în piață jucători ca băncile cu putere discreționară de a emite monedă piața nu va funcționa niciodată eficient .... oricâte calcule savante fac, tot lăcomia le va împinge să umfle prețurile și să speculeze/manipuleze piețele în propriul beneficiu ...
un element cheie care face criza de acum să nu fie comparabilă cu alte crize e informatizarea și globalizarea societății ... oamenii comunică unii cu alții mult mai mult ... e un detaliu care va face diferența dintre viitor și trecut .... Alvin Toffler ar zice că sa ajuns la o masă critică care poate duce la schimbări de sistem nu doar la simple corecții cosmetice ... pentru că informația acumulată ne permite să punem în discuție, global, mult mai multe lucruri fundamentale ... de la religie, la rolul banilor, la organizare socială, sex samd ....
RăspundețiȘtergereiar aurul poate deveni oricând un eșec în momentul în care vei încerca să îl mănânci pentru că îți este foame ... vei descoperi repede că nu e comestibil .... și că restul cimpanzeilor au descoperit deja asta și tu ești doar ultimul din turmă devenit mai înțelept ...
capitalul productiv, capabil de a genera produse reale, e de o mie de ori mai bun ca investiție decât aurul .... capital e și capitalul uman, capacitatea lui de a munci ... inteligent .... capital e și INFORMAȚIA ..... informația ca generator de plusvaloare, de produse reale ....
recomand recitirea capitalului lui marx ... și aplicarea corecțiilor necesare, aka faptul că informația e mult mai abundentă și mai ușor disponibilă ...
ce zicea marx? că micii meșteșugari nu sunt capabili de progres social pentru că funcționează într-o structură socială închisă, atomizată, individualizată, incapabilă de a pune la lucru mase mari de oameni ....
hmmm ... asta cred că e o premisă care acum nu mai e valabilă! plusvaloarea are nebănuite forme de manifestare într-o societate postmodernă extrem de dinamică așa cum e descrisă/văzută de Alvin Toffler
globalizarea și informatizarea schimbă definitiv datele problemei .... doar lipsa unor surse alternative viabile de energie ne împiedică să găsim soluții simple la problema crizei de acum ... e cuiul lui pepelea de care se împiedică toți ... elementul lipsă din imaginea viitorului ....