Davos outlook

Dacă anul trecut tema centrală a forumului de la Davos a fost criza în derulare, anul acesta a planat temerea unei crize viitoare, mai bine spus a unei redicalizări a crizei actuale. Pentru cei îndopaţi cu ştiri optimiste din mass media, această observaţie poate suna ciudat, dar este o realitate care ar trebui să ne ridice întrebări serioase.

Datoriile din ce în ce mai mari ale diverselor state(mai mult sau mai puţin puternice) şi riscurile ca acestea să se transforme într-un nou dezastru au fost printre cele mai discutate teme de până acum. În timp ce George Soros îşi exprima credinţa că problemele din Grecia vor fi rezolvate, la fel ca şi cele din alte state cu datorii mari, Joe Stiglitz a şocat prin declaraţia sa conform căreia înainte de a opri pachetele de stimulare din SUA va mai fi nevoie de unele noi. Cu toate că sună surprinzător, s-ar putea ca Stiglitz să aibă dreptate, dar nu-mi dau seama dacă la Washington mai există cineva destul de curajos astfel încât să propună iniţierea unor noi pachete de stimulare a economiei.

În ceea ce priveşte energia, nu au existat mutaţii spectaculoase. În mod ciudat s-a vorbit preponderent despre petrol şi gaze naturale, ceea ce poate sugera un nou abandon al energiei verzi. Cu toate că au existat temeri ale participanţilor atât în ceea ce priveşte cererea cât şi oferta de combustibili fosili, se pare că jocurile au fost făcute pentru continuarea modelului actual. Personal consider abandonul "înverzirii" ca fiind o mare greşeală, rămânând de văzut ce se va întâmpla cu investiţiile imense făcute de ţări precum Germania sau Spania.

Poate că elementul cel mai interesant de urmărit pe tot parcursul forumului a fost tentativa bancherilor de a se opune măsurilor iniţiate dinspre SUA. Veniţi la Davos pentru a combate cu toate forţele ceea ce ei numesc "intervenţia brutală în business-ul lor", au sfârşit prin a accepta cu jumătate de gură că măsurile ar putea fi OK, dar că ar trebui luate numai după terminarea crizei. Cu alte cuvinte, şi-au legat toate speranţele de o amânare a punerii în aplicare a măsurilor respective. Iar pentru aceasta şi-au găsit un aliat şi purtător de cuvânt extrem de mediatizat: George Soros. Desigur, toate jocurile de imagine de-acolo au interesele şi scopurile lor, iar alegerea lui Soros ca purtător de cuvânt al unei "aripi moderate" pare a fi fost o decizie foarte istaţă. De asemenea, foarte interesantă mi se pare a fi fost întrunirea privată a bancherilor din City cu Alistar Darling. Evident, sunt puţini cei care ştiu ce s-a discutat acolo, dar este clar că targetarea  lui Darling a fost un alt element care a ţinut de aceeaşi strategie a iniţiativei de reglementare a sectorului bancar. Cum bine se ştie, la Londra există temerea pierderii locului pe care City-ul îl deţine în ierarhia mondială a serviciilor financiare, iar această temere reprezintă o bună bază de discuţie pentru o legislaţie ceva mai permisivă.

Ca o concluzie generală, cred că Davos-ul îşi cam pierde din strălucire, transformându-se într-un show mediatic unde câştigă cel care face rating mai mare. Nu ştiu dacă deciziile de-acolo vor mai avea puterea de a mişca lumea aşa cum se întâmpla până acum câţiva ani. Mai ales că, probabil, vom intra în epoca în care fiecare va alerga să-şi salveze pielea.

P.S. Se pare că articolul de faţă a avut ceva cu mine atâta timp cât parcă n-ar fi vrut să iasă la lumină. Ţinând cont că aseară am sfârşit-o la urgenţe, a fost nevoie să-l mai amân odată. Acum, că m-am stabilizat  şi am reuşit să resping toate flăcările violet şi atacurile energetice, i-am dat drumu'. Sper să mi se fi terminat ghinioanele că m-am cam săturat. Oricum, după modelul Soros mi-am inchis toate poziţiile(n-am ajuns încă la gradul lui de fineţe astfel încât să pot deschide/închide poziţii în funcţie de organele care mă dor, dar sunt pe-aproape :-)) ).