vineri, 12 februarie 2010

Sirtaki economy


Situaţia economică Greciei seamănă izbitor de mult cu un dans sirtaki. A început cu adoptarea frauduloasă a euro, cu cheltuieli uşurele, împrumuturi ieftine s.a.m.d. Lucrurile mergeau, aşa că s-a simţit nevoia creşterii cheltuielilor, dar, întrucât nu aveau bani, au continuat cu împrumuturile. Este reţeta clasică pentru un dezastru deoarece această spirală nu face altceva decât să accelereze nevoia de bani. Şi, aşa cum la sirtaki rişti să sfârşeşti ameţit pe jos, momentul zero al căderii Greciei a sosit fără întârziere, accelerat probabil şi de evoluţia crizei mondiale.

Cu toate că nu reprezintă decât 2.7% din PIB-ul UE, Grecia nu poate fi lăsată să intre în default din cauza posibilei contagiuni pe care ar putea-o genera. UE trebuie să se comporte ferm şi nu poate lăsa impresia că este incapabilă să reacţioneze la problemele unui stat membru. Dincolo de speculaţiile unora conform cărora devalorizarea euro ar conveni de minune Germaniei, riscul pe care l-ar putea induce pierderea de încredere în euro este infinit mai mare decât orice calcul privind avantajele iluzorii. Aşa se face că liderii europeni au dat ieri declaraţii tranşante privind sprijinirea Greciei pentru recăpătarea controlului asupra finanţelor proprii. Nu a existat niciun lider care să facă notă discordantă, care să aducă vreo critică sau care să-şi exprime vreo reţinere. Pare că toţi au înţeles care este prioritatea zero, iar decizia a fost luată în unanimitate.

Însă, în spatele frumosului "tablou de familie" care-i cuprinde pe van Rompuy, Barroso, Merker, Sarkozy şi Papandreu se ascunde o mare necunoscută: cum va ajuta UE Grecia în condiţiile în care nu există niciun framework care să reglementeze o asemenea acţiune? Semnalele primite ieri au fost destul de contradictorii. La un moment-dat s-a dat de înţeles că nici n-ar fi nevoie de bani ci doar de supervizare în aplicarea politicilor sănătoase. Evident, un punct de vedere cât se poate de fals, deoarece banul pentru greci pare a fi în clipa de faţă mai necesar decât apa pentru rătăcitul în deşert. În aceste condiţii nu este foarte clar cum anume va arăta pachetul de ajutorare. La un moment dat s-a făcut referire şi la FMI, în timp ce pe la colţuri se comenta că se va adopta o politică de bailout similară cu cea a lui Paulson(omul care s-a încăpăţânat să meargă pe mâna ciocanului mai mare). 

Probabil Grecia va obţine banii de care are nevoie cu disperare, dar aceasta va însemna pierderea, cel puţin temporară, a suveranităţii, lucru de care Papandreu este foarte conştient. S-a ajuns într-un moment în care oficialii europeni nu mai sunt dispuşi să închidă ochii. Nu de alta, dar în spatele lor simt răsuflarea din ce în ce mai nervoasă a contribuabililor din ţările proprii. Şi nu poţi spune unui om că nu are dreptate să ţipe în momentul în care îţi iei angajamentul să plăteşti nota de plată a altuia din banii lui.

Din toate discuţiile de ieri s-a trebuie reţinută opinia lui Jean-Pierre Jouyet(şeful autorităţii de reglementare a pieţelor mobiliare din Franţa): "Există o gaură în structura uniunii monetare europene care impune o coordonare şi supervizare puternică a politicilor economice a statelor membre". Aceasta înseamnă că s-a ajuns la momentul în care s-a conştientizat necesitatea unei politici economice coerente în toată Uniunea. Probabil, în scurt timp, aplicarea oricărei politici economice va necesita supervizarea Comisiei Europene. Lucru perfect normal pentru un stat, dar foarte greu de digerat de membrii unei  uniuni eterogene. Dincolo însă de percepţii şi diferenţe culturale, un lucru e cât se poate de clar: odată ce ai aderat la o monedă trebuie să te supui rigorilor impuse de acea monedă. Altfel nu faci altceva decât să-ţi scurtezi drumul către eşafod. Aviz amatorilor de la noi care forţează calea adoptării euro cu orice preţ.

16 comentarii:

  1. Bani bani bani...
    Daca moneda e reglementata prin lege, iar legea este expresia vointei cetatenilor (intr-o democratie), cum e posibil ca moneda sa fie controlata/emisa de o entitate privata care nu raspunde in fata legii?
    Atat dolarul cat si euro sunt controlate/emise de monopoluri bancare private independente de legislativ.
    Buun. Atunci ce rost mai are sa vorbim de indignarea si 'răsuflarea din ce în ce mai nervoasă a contribuabililor din ţările proprii', daca respectivii contribuabili sunt oricum pe langa problema si n-au nici un control asupra a ceea ce se petrece in tarile proprii, ce sa mai vorbim de Grecia?
    ...
    Perceptia publica este afectata de articole si opinii insiduase, (new speak), care incearca sa induca ideea ca cetatenii (mai inseamna ceva cuvantul asta?) mai au un cuvant de spus in vreo decizie care se ia la varf, deciziile sunt cumva expresia vointei lor si daca 'rasufla fierbinte' in ceafa bancherilor vezi Doamne influenteaza outcome-ul cu ceva.
    Fas.
    Banii nu sunt ai mei, nici ai vostri, nici ai urmasilor urmasilor vostri. Lumea incepe sa se trezeasca la realitate, cel mai votat comentariu la un articol pe cbc.ca (un fel de tvr.ro) despre Bernanke si
    'stimulus exit strategy' suna cam asa:

    '
    Americans will never get out of debt until they eliminate the "Private Federal Reserve". And take control of creating their own money again, instead of giving it to foreign bankers.

    Bigest Scam of all Time: People believing the Federal Reserve is Government Agency.

    The Federal Reserve Bank is a Corporation like Federal Express.

    Look into it.

    Canada, we need to take back our control too. Video research Bill Abram and listen to what this man says happen to Canada's financial status in 1974.'

    restul comrntariilor la:

    http://www.cbc.ca/money/story/2010/02/10/bernanke-stimulus-exit-strategy.html

    RăspundețiȘtergere
  2. Dacă în secolele ce au trecut, mărgelele de sticlă şi bucăţelele de oglindă, reuşeau să păcălească şi să convertească populaţii aflate la limita cunoaşterii europene, astăzi se face prin "euro". Scopul iniţial al acestei monede nu a fost acela de forţare a unor naţiuni în privinţa economiei. Nici oglinda nu a purtat în ea valorizarea extremă în momentul când ea este spartă, ci dimpotrivă.
    Mai departe nu atât "euro", ci ciobul lui numit "eurobond", a creat o stare conflictuală între economia unei ţări, datoria ei şi garanţia datoriei.
    Literatura, ca de altfel arta în dezinvoltura ei a imitat şi a reflectat societatea. Nu degeaba în secolul trecut Proust scria "În căutarea timpului pierdut" şi mai aproape de noi, Hesse dezvolta "Jocul cu mărgele de sticlă". Fiind vorba şi de Grecia să nu-l uităm pe marele irlandez Joyce cu Ulise. Bon voyage!

    RăspundețiȘtergere
  3. nu prea inteleg ratiunile din spatele asaltului mediatic asupra greciei. Sunt state cu datorii publice mult mai mari raportate la GDP,de ex italia in europa, si ca datorie totala (publica + privata) sunt unele cu datorii imense. De ex elvetia peste 400% (si stim cu totii ce face statul cand corporatiile private au probleme).
    Toate statele au datorie, doar asa functioneaza sistemul, nu ? Poate cineva sa explice de ce e grecia mai cu mot decat altele ?

    RăspundețiȘtergere
  4. Asta ma intrebam si eu. De ce Grecia?

    RăspundețiȘtergere
  5. Asta ma intrebam si eu. De ce Grecia?

    RăspundețiȘtergere
  6. UE este o struta-camila...cu politica monetara la BCE si politica fiscala la indemana si mintea fiecaruia...politicienii din unele tari nu se pot abtine de la chletuieli bugetare aiuristice pentru a-si asigura locurile in parlament...eu prevad un viitor sumbru si un scandal monstru.

    plus, sa nu uitam ca un eventual bail-out, daca va veni, va veni cu intarziere pentru a mai avea un rezultat favorabil greciei deoarece e mult mai greu sa pui de acord atatea popoare decat e in america.

    viitorul e sumbru...

    ah, si sa nu uit...

    DEFLATION BITCHES!

    RăspundețiȘtergere
  7. Cred ca finalul filmului Zorba Grecu' este elocvent nu doar pentru situatia Greciei, dar si a economiei mondiale. Pe post de greci il lasam pe Zorba, UE este tipul in costum alb iar economia este funicularul. Bustenii sunt interventiile statului.
    La sfarsit, chiar daca se darama sandramaua, grecii tot ii iau pe cei de la UE la un sirtaki :)

    RăspundețiȘtergere
  8. To Mailman: De asta: „Guvernul grec va trebui să implementeze o reformă radicală a statului”, a subliniat un lider creştin-democrat german, Michael Meister.

    Adica sa devina dupa chipul si asemanarea Europei.

    Traiesc in Grecia si pot spune ca nu prea are nici in clin, nici in maneca cu restul Europei. E (era) mult mai misto. De libertate vorbesc... Cunosc nemti stabiliti in Grecia carora le e groaza cand aud de Germania. Cine cunoaste statul politienesc, stie ...

    Ah, pana in anii 80, cand cu inceputul globalizarii pe aici, nu se inchideau usile cu cheia nici la case, nici la masini...

    Sfarsitul unei civilizatii locale de succes ...

    RăspundețiȘtergere
  9. Si eu iti dau dreptate cu privire a aceasta "mare familie europeana".

    UE devine pe zi ce trece un fel de
    Uniunea Statelor Socialiste Europene, in frunte cu acesti Kalinin si Stali... pardon Rompuy si Barosso :)

    RăspundețiȘtergere
  10. Iata si ce zice tipul asta, cred ca e destul de avizat, avand in vedere ca a cunoscut si cealalta "uniune"

    RăspundețiȘtergere
  11. Cam cît ar însemna efortul UEist pentru Grecia raportat la efortul executat cu luarea poziţiei de drepţi pentru salvarea bancherilor?

    Default-ul ar cam fi trebuit să fie lăasat să se întîmple cu bancherimea. Riscul devine o noţiune suprarealistă cînd există certitudinea colapsului, dacă se ţine aceeaşi cale. Şi nu există semne de schimbare.

    Există şi un grad de ilegitimitate insuportabil pe care practicile şi sistemul bancheresc, dominant azi, l-au atins.

    RăspundețiȘtergere
  12. Un posibil răspuns la "de ce Grecia?" ar fi... Toyota. Atacată grozav pentru, înţeleg, unul dintre cele mai bune modele de automobil pe care le-a lansat vreodată (dacă mă înşel, cer iertare). O mare firmă, cu mari probleme, e împinsă într-o situaţie extrem de grea prin amplificarea unor mici defecte, corectabile, de fabricaţie. Manipularea percepţiei a devenit o armă teribilă.

    Nimeni nu mai trebuie să-şi fie propriul stăpîn = toţi devin sclavi. Lanţurile sînt ceva mai sofisticate şi nu sînt destinate numai individului.

    RăspundețiȘtergere
  13. de ce grecia si nu altii cu datorii mai mari?

    Problema nu e marimea datoriei externe a unei tari ci sustenabilitatea ei.

    Are Elvetia datorie de 400% din pib dar nu cred ca s-a pus niciodata problema sa nu isi onoreze obligatiile externe.

    Pe cand "emergentii" astia ca Grecia, Romania, Lituania, Irlanda au probleme si la o crestere de 20-30% a datoriei. Si o sa tot fie emergenti inca o suta de ani.

    RăspundețiȘtergere
  14. De ce Grecia? Pentru ca e tara ortodoxa. Acelasi motiv, ortodoxia, a fost si in cazul razboiului din fosta Yugoslavie. Iar pe noi tot cam asta ne asteapta...
    Cautati cartea Pr. Serafim Rose - Nihilismul-O filosofie luciferica sau unde duce intelepciunea acestui veac, o gasiti in format digital pe scribd.com. In ea gasiti si raspunsul la intrebarea de mai sus.

    RăspundețiȘtergere

Atenție! Comentariile sunt supuse moderării și vor fi vizibile după o perioadă cuprinsă între 1 și 4 ore. Sunt permise doar comentariile care au legătură cu subiectul.
Pentru discuţii mai flexibile folosiţi canalul de Telegram Dan Diaconu(t.me/DanDiaconu)