luni, 16 iulie 2012

Cutremurul de plastic

Săptămâna trecută, un eveniment din SUA a trecut practic neobservat, cu toate că, prin impactul pe care-l va avea, riscă să schimbe fața tranzacțiilor cu cardul. Ani la rândul, practicile impuse de giganții cardurilor nu au lăsat loc interpretărilor, ceea ce a făcut ca, în final, tot costul tranzacțiilor să fie suportat de penultimul element al lanțului, adică de către comerciant. 

Pentru cei care nu știu, schema după care funcționează sistemul de carduri este una cât se poate de simplă și, în același timp, eficientă. Simplificat, sistemul se împarte în trei părți: banca emitentă(cea care a emis cardul clientului), banca acceptatoare(cea la care comerciantul are contul și care deține echipamentul prin care comerciantul accepta plățile), organizația de carduri(cea care face posibilă tranzacția). Un  client al băncii emitente care cumpără de la un comerciant al băncii acceptatoare nu plătește niciun comision pentru tranzacția pe care o face. Dar, în spatele fiecărei tranzacții, se află o rețea gigant care trebuie să asigure disponibilitatea, confidențialitatea și siguranța tranzacției. O rețea care are costuri de funcționare destul de mari și care trebuie cumva susținută. Ei bine, până acum, „sursele de finanțare” ale acestei rețele au fost asigurate de către client și comerciant. Clientul plătește o taxă de emitere(care de obicei acoperă costurile de producție ale plasticului), o taxă de administrare și alte taxe impuse de băncile emitente. În momentul în care un client cumpără prin intermediul unui card, comerciantului i se percepe un comision care se împarte între banca emitentă a cardului(așa-numitul interchange fee) și banca acceptatoare. Până acum, grosul banilor rezultați din tranzacțiile cu carduri aparțineau băncii emitente, acesta fiind și unul dintre motivele pentru care băncile sunt deosebit de interesate de activitatea de emitere. Din alt punct de vedere, după cum se observă cu ochiul liber, sistemul este susținut de către comercianți, prin comisionul care le este aplicat la fiecare tranzacție.

Sistemul a funcționat OK până acum deoarece toată lumea părea mulțumită. Comercianții vindeau mai mult, bancherii câștigau mai mult, iar organizațiile de carduri prosperau. Între timp s-a petrecut o mutație majoră pe fondul cristalizării lumii comerciale. Marii comercianți au înțeles că ei sunt cei care au marfa și, văzând „nota de plată” rezultată în urma acceptării cardurilor au început să facă presiuni. Mai bine spus, au înțeles că sunt unul dintre elementele esențiale ale sistemului și, astfel, trebuie să ia cumva parte la împărțirea prăzii. Dacă până cu ceva timp în urmă așa ceva era de neimaginat, iată că inevitabilul s-a produs săptămâna trecută când, o asociație comercială americană a reușit să convingă principalele organizații de carduri și câteva mari bănci emitente să le returneze comisioane în valoare de aproximativ șase miliarde de dolari. O sumă imensă care a fost obținută în urma unor negocieri menite a pune capăt unei serii de procese pe care asociația comercială era pe cale să le câștige.

Practic putem spune că asistăm la o schimbare majoră în lumea plăților electronice. Deocamdată se vorbește despre posibilitatea comerciantului de a impune taxe proprii pentru tranzacționarea cu cardul. Încă nu este clar dacă aceste taxe vor fi suportate de către client sau de către banca emitentă. Ambele sunt destul de problematice. În primul caz clientul ar fi cel care ar percepe negativ plata cu cardul(un comision adăugat notei de plată ar fi clar ceva deranjant), iar în al doilea caz banca emitentă și-ar putea vedea atacată una dintre sursele sigure de venit. Indiferent de modul de aplicare, noua schemă va avea un impact semnificativ asupra întregii industrii a cardurilor. Deocamdată este un fenomen oarecum izolat din SUA. Însă nu cred că va mai rămâne pentru mult timp doar acolo, fiind foarte posibil să se generalizeze rapid.

Taxe mai mari pentru tranzacțiile cu cardul? Echivalează această nouă realitate cu îndepărtarea clienților de fabulosul dreptunghi de plastic? Greu de spus, mai ales în condițiile în care alternativa este reprezentată de CEC sau cash. Cel mai probabil clienții se vor împăca cu noua realitate și vor accepta să devină unicii sponsori ai schemei de funcționare a cardurilor.  Nu de alta, dar o revenire la cash e greu de conceput. Sau nu?

9 comentarii:

  1. Sa vedem cum va evoulua PayPal(NYSE:EBAY) si/sau Google(Google Wallet). Daca cuplam ce spuneti aici cu ceea ce ziceati intr-un articol precedent despre NFC, care va fi gestionat prin canale de comunicatie non bancare s-ar putea sa avem de-a face cu o schimbare.

    Din cate stiu eu comisionul perceput de banca este de 2% din valoarea tranzactiei cu cardul ceea ce uneori e cam mult.

    Canalele alternative ar putea reduce acest comision la 0.5-1% deoarece ar scadea costurile cu procesarea tranzactiei (FIX, SWIFT sunt servicii interbancare scumpe).

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. NFC, Google Wallet s.a.m.d. nu utilizeaza canale non-bancare. Spre exemplu, Google lucreaza cu Mastercard si Citi. Asa ca speranta ca „monstruoasa conspiratie” sa fie invinsa e falsa. :-)

      Ștergere
    2. Canalele bancare sunt "wholesale" nu retail.
      Tranzactia initiala e un soi de escrow pe internet, e treaba numitilor Google/PayPal/MoneyBookers sa rezolve tranzactia in balot cu bancile, probabil cu comisioane mai mici.
      Vom vedea. Cert e ca ceva se schimba.

      Ștergere
  2. Incepem prin a recunoaste ca revenirea la cash iese din discutie, in tari cu economii dezvoltate (ex. SUA).

    Intreaga aceasta industrie s-a promovat prin faptul ca, cumparatorul nu plateste comision pe tranzactii. Si totusi in pietele dezvoltate, cumparatorii s-au obisnuit intr-o asa masura cu cardul incat cred ca ar accepta un comision mic. Probleme ar putea fi in pietele in faze incipiente. Pe de o parte, cumparatorii cred ca l-ar accepta pana la urma.

    Totusi, daca bancile nu cedeaza din cota lor pentru magazine si asista la impunerea inca a unui comision, al magazinului nu cred ca va avea prea mari sorti de izbanda. Concurenta va face ca unele magazine sa se promoveze pe 'fara alte taxe la plata cu cardul'.

    In concluzie, cred ca aceasta taxa poate aparea, dar una gestionata de banca si impartita ulterior. O taxa, cota a bancilor, comunicata la emitarea cardului.

    RăspundețiȘtergere
  3. In SUA si acum daca vrei sa platesti la benzinarie cu cardul, atunci ai alt pret decat daca platesti cash. In Germania multe magazine accepta doar carduri EC (un fel de card de salariu de al lor).

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pe cand un articol despre scandul din SUA si Marea Britanie cu privire la manevrarea ratei de dobanda Libor. Cum de a trecut atata vreme pana sa fie descoperite aceste masinatiuni?

      http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/finante/efect-de-domino-in-scandalul-libor-270655.html

      Ștergere
  4. Eu ma numar printre cei care fac plati cu cardul cat mai rar si in general utilizez cash-ul; si promovez in cercul meu aceasta "metoda". De ce? Am credinta ca pastrand tranzactiile financiare cat mai departe de sistemelor electronice, cedez cat mai putina putere catre tandemul politico-financiar (oarecum din acelasi motiv nu am raspuns recensamantului care cerea date personale de identificare). Power to the people! :)
    O taxa in plus ce va cadea in sarcina mea, cu siguranta nu ma va stimula in a utiliza sistemele electronice de plati.
    Sa nu uit: dizertatia mea la master a constat in crearea unui website care utilizeaza sistemele de plati on-line. :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Exista deja si in Europa, chiar si in Romania, retele de magazine care nu accepta cardul, sau accepta numai cardurile proprii. Mai departe exista tot mai multe retele de magazine care se adapteaza la cele spuse de tine prin initierea activitatii de emitere de carduri.

    Pasul urmator este probabil acela in care se va introduce un comision de tranzactie pentru carduri care nu sunt emise de magazin, dar mi se pare greu de crezut ca asta se va intampla la toti comerciantii, cred ca doar cei foarte mari au puterea sa faca asa ceva.

    Pana atunci, cardurile de credit raman un instrument foarte util pentru utilizatori - daca sunt folosite corect

    RăspundețiȘtergere

Atenție! Comentariile sunt supuse moderării și vor fi vizibile după o perioadă cuprinsă între 1 și 4 ore. Sunt permise doar comentariile care au legătură cu subiectul.
Pentru discuţii mai flexibile folosiţi canalul de Telegram Dan Diaconu(t.me/DanDiaconu)