Într-un comentariu la unul dintre ultimele articole publicate anul trecut, un cititor îmi reproşa faptul că s-a săturat să citească tot felul de informaţii despre cât de rău o să fie. Apocalipsa pare a fi un fel de marfă extrem de vandabilă în aceste vremuri oarecum tulburi, iar dorinţa cititorului cu pricina era aceea de a prezenta şi oportunităţi de investiţie, nu numai dezastre. Dreptatea este parţial de partea cititorului. Şi spun parţial deoarece, pentru subsemnatul lucrurile nu sunt în alb şi negru. Întotdeauna i-am condamnat pe comentatorii care, atunci când pieţele scad spun că sentimentele sunt negative sau pesimiste şi atunci când trendul se inversează că "optimismul a revenit". Avem de-a face, în mod evident, cu un nonsens generat de necunoaştere şi/sau superficialitate. Atâta vreme cât poţi câştiga şi când piaţa scade şi când creşte nu are sens să vorbim despre sentimente pozitive sau negative. Personal m-am simţit foarte bine shortând, iar profiturile pe care le-am avut atât din poziţiile short cât şi din cele long mi-au creeat sentimente cât se poate de pozitive.
Revenind la capitolul oportunităţi recunosc faptul că nu am insistat foarte mult din cel puţin două motive. Primul, şi cel mai important dealtfel, este acela că în acest blog îmi exprim opinii despre mişcările care se vor dezvolta în pieţe, "vânarea" oportunităţilor rămânând în sarcina cititorului. Un alt motiv este legat de perioada de criză prin care trecem, perioadă care face ca absolut orice domeniu să reprezinte o oportunitate. Depinde numai de modul în care decizi să intri şi de capacitatea pe care o ai. În rest, consider că actuala criză a deschis oportunităţi puternice în practic orice domeniu. Şi, pentru a-mi susţine afirmaţiile voi prezenta mai jos câteva investiţii pe care le consider de succes şi despre care probabil veţi mai auzi.
Băncile reprezintă unul din domeniile predilecte ale acestui acestui blog deoarece au atras şi atrag atenţia prin prostia managementului şi al responsabililor cu riscul. În primul rând prostia a fost cea care a cufundat un domeniu eminamente super-rentabil într-o criză din care cu greu se vede ieşirea. Puternic lovite multe bănci trăiesc la ora actuală artificial, asistate fiind de banii pompaţi cu nemiluita de state conduse, de asemenea, de proşti. Întreaga penurie de pe piaţa financiar-bancară nu face altceva decât să lase o marjă nesperată celor care decid acum să intre pe această piaţă. În momentul de faţă, dacă ai bani beneficiezi de oportunităţi fantastice în segmentele retail şi SME, unde poţi atrage clienţi foarte buni cu un profit pe măsură. În România au înţeles acest lucru doi investitori care, în cursul anului trecut, au obţinut autorizarea din partea BNR. Horia Manda va lansa Patria Bank, o bancă orientată către microfinanţare şi care are toate şansele să genereze profituri impresionante. Strategia lui Manda pare interesantă, mai ales prin faptul că va ataca oraşele mici şi zonele rurale, adică zonele subbancarizate şi care pot genera profituri uriaşe. Nu credeţi? Sudiaţi modelul Grameen Bank al lui Muhammad Yunus(printre altele şi deţinător al Nobel-ului pentru Pace) şi-mi veţi da dreptate. Celălalt investitor român care a obţinut autorizarea este Valer Blidar, cunoscut şi ca baron al vagoanelor. Banca Feroviară Română(sau Banca Comercială Feroviară, nu mi-e prea clar cum se va numi) se doreşte a fi o bancă universală, o ţintă puţin cam generoasă pentru vremurile pe care le trăim...
Pentru a finaliza oportunităţile din domeniul bancar cu o figură emblematică, vi-l voi aduce în prim-plan pe Sir Richard Branson care, prin divizia finaciară a grupului Virgin, intenţionează să investească într-o bancă. Grupul a solicitat în cursul anului trecut o licenţă pentru a putea opera pe piaţa bancară britanică. Zvonurile susţin că Branson va cumpăra o bancă de talie mică pe care o va recapitaliza. Va fi într-adevăr foarte interesant de observat cum se va impune "Virgin Bank", mai ales că se vorbeşte pe la colţuri despre intenţia lui Branson de a achiziţiona active importante(şi curate) ale RBS, Lloyds şi Northern Rock. Cu alte cuvinte, este posibil să vedem grupul Virgin jucând în liga bancară mare. Nu întâmplător am dat acest exemplu. Piaţa bancară britanică este una dintre cele mai afectate de criză, însă acesta nu este un impediment pentru a face bani. Din contră aş spune. Că am dreptate o dovedesc cele peste 30 de cereri de autorizarea care au fost depuse în cursul anului trecut la Financial Services Authority(FSA).
De la bănci, voi trece la agricultură unde s-a tot vorbit despre oportunităţi, dar foarte puţini au fost cei care au profitat. V-am vorbit despre numeroase iniţiative ca cea a lui Jim Rogers care, în urmă cu mai bine de un an, a investit puternic în ferme. A cumpărat pământ în Brazilia şi ferme în Canada, profitând de lipsa de finanţare cu care se confruntau fermierii. Nu voi repeta acum povestea lui Rogers, ci vă voi aduce în prim-plan un personaj de care, ce mai probabil, nu aţi auzit. Sai Ramakrishna Karuturi este şeful Karuturi Global Ltd., o firmă din Bangalore care se ocupă cu un alt fel de outsourcing: agricultura. Indianul a închiriat peste 300 000 ha în Etiopia, unde produce cereale, o marfă a cărei creştere nu a fost observată de cei orbiţi de investiţia în iluzoriul aur. Marea afacere a indianului este reprezentată de costul forţei de muncă din Etiopia. Probabil vă va suna incredibil, dar un muncitor de-acolo se mulţumeşte cu mai puţin de 1,25 dolari/zi!!! Imaginaţi-vă numai despre ce profituri vorbim în condiţiile în care marfa pe care o produce omul nostru va avea întotdeauna căutare. De altfel, despre oportunităţile din Africa am mai vorbit pe blog în cursul anului trecut, atunci când v-am spus despre investiţiile Oman-ului şi Arabiei Saudite în Kenya şi Sudan, utilizând o reţetă similară. Investiţii, aş spune sigure şi cu marje de profit impresionante.
Mă voi opri aici deoarece nu vreau să întind inutil acest articol. Ideea pe care doream să o subliniez este aceea că oportunităţile nu numai că există, dar sunt şi deosebit de tentante. Marile afaceri îşi au rădăcinile în perioade de criză. De asemenea, investiţia în economia reală este preferabilă unei investiţii "statice" în metale preţioase(care, de altfel, se pot dovedi şi deosebit de păguboase la momentul spargerii bulei speculative). De asemenea, vreau să le clarific celor care mă citesc un lucru cât se poate de simplu: nu sunt vreun cavaler al apocalipsei şi cu atât mai puţin vreun cronicar al ei. Poate că unii au ajuns la această concluzie din cauza modului critic în care privesc fenomenele economice şi nu numai. Într-adevăr, obişnuiesc să fiu suspicios, să am rezerve şi să scot în evidenţă erorile, dar asta în niciun caz nu mă face pesimist ci, din contră, mă ajută ca în urma unei investiţi reuşite să-mi pot alimenta optimismul.:-)
P.S. Ţinând cont că acesta este primul post al acestui an nu-mi rămâne decât să vă urez să aveţi un an impecabil! Baftă multă!
La multi ani!
RăspundețiȘtergereAgricultura e un domeniu la care ma tot gandesc si eu de mai mult timp...
RăspundețiȘtergereLa multi ani!
Si... la multi bani!
Dan Selaru, Rocknroll: Multumesc pentru urari! La multi ani si voua!
RăspundețiȘtergerebaiatul ala destept , cu fermele agricole, jim rogers pre numele lui, recomanda in acelasi timp investitia in aur...sau e prost cand se refera la aur si destept , punctual, cand vorbeste doar de agricultura?....observ ca marile oportunitati cu care incepi vin din sectorul bancar...he, he, he....mai sunt destui prosti de supraindatorat, nu?
RăspundețiȘtergereDan,
RăspundețiȘtergereReferitor la Patria Bank si proiectul ei, ce busines bancar sa faci in zonele rurale?!?! Bucurestiul cu SUV-urile si briz-brizurile lui nu reprezinta Romania. Ai fost vreodata in zonele rurale sa vezi adevarata Romanie? sa vezi cm traiesc oamenii acolo, ce venituri au si ce mananca? sau ne bazam incontinuare pe romanii care muncesc in strainatate si facem bancarizare pe banii care ii trimit in tara :)
ma indoiesc de viabilitatea unui astfel de proiect, atata timp cat nu exista nicio/un strategie nationala/proiect pentru agricultura si pentru infrastructura in zonele rurale. Multi dintre acesti locuitori au inca toaletele in curte.
cristian dogaru: In niciun caz nu e prost! La el e vorba de manipularea unor cantitati foarte mari de bani, iar diversificarea e obligatorie. Personal nu am "investit" niciun ban in aur si nu regret nicio secunda(in alta ordine de idei, pe graficul aurului vad ca e la a treia tentativa de strapungere a Kumo, iar daca va reusi este posibil sa vedem o miscare istorica in jos).
RăspundețiȘtergereIn ceea ce priveste bancile, am vrut sa arat ca practic oportunitati sunt in orice domeniu, cu atat mai mult in cele puternic gaurite de criza. Si da, sunt oportunitati serioase. Gandeste-te la clientii buni care sunt in acest moment captivi si pentru acest pacat sunt pur si simplu spoliati de banci(trebuie sa plateasca cineva ineficienta si prostia). De asemenea, in finantarea SME-urilor se pot da lovituri serioase deoarece sunt oportunitati, dar finantarea lipseste cu desavarsire. Si ca o ultima observatie: ai vazut cu ce viteza se extinde social banking-ul? Pe mine Zopa si Prosper ma uimesc de-a dreptul! Ca sa nu mai vorbesc de banii care ies din acest tip de business...
Zexe: Faci o greseala profunda. Una din institutiile financiare care n-a avut nicio problema cu actuala criza se numeste Provident si finanteaza persoane sarace. De asemena, vezi modelul Grameen Bank, in special sectiunea Methodology. Oamenii astia fac business-uri serioase cu saracii. E doar un alt model!
Cristian Dogaru are dreptate. Sa luam 2 fraze mostra de la Dan:
RăspundețiȘtergereJim Rogers care, în urmă cu mai bine de un an, a investit puternic în ferme.
produce cereale, o marfă a cărei creştere nu a fost observată de cei orbiţi de investiţia în iluzoriul aur
Apoi avem inca 2 mostre dintr-un interviu cu Jim Roberts:
In a recent interview with The street.com of 18 November 2009 reknown economist Jim Rogers recommended buying Gold not Gold ETFs or stocks
I don't ever like to buy something making all time highs however I'm not selling my gold. Gold is going to go much higher in the course of the bull market. Doesn't mean it can't go down 20% next year but during the course of the bull market it is going to go much higher it is certainly not a bubble yet.
Dane, se poate sa ai dreptate, eu insa sunt sceptic ca asta ar fi o oportunitate atat de mare de business in Romania. Populatia rurala din Romania e imbatranita si traieste de pe o zi pe alta, iar tineretul e plecat la munca in straiatate. In conditiile astea nu stiu daca ai pe cine bancariza. Atat timp cat agricultura e la pamant, zona rurala - ca entitate care genereaza venituri - seamana din ce in ce mai mult cu un ghost town.
RăspundețiȘtergereCred ca in loc sa ne uitam la banci noi sau modele noi, trebuie sa vedem oportunitatile pentru firmele existente. Clientii isi schimba furnizorii in aceasta perioada, daca am merge pe exemplul unei banci, de ce ar merge un SME sa se finanteze de la Patria Bank daca de exemplu BRD decide sa sprijine creditarea pentru IMMuri folosindu-se de reteaua deja existenta. Firmele existente de pe piata si care o duc relativ bine acum au ocazia unica de a se dezvolta pe baze bune.
RăspundețiȘtergereIn zona rurala ( sau cel putin in unele din ele de prin tara ) exista un grad destul de mare de indatorare - provenind din diversele accesari ale diverselor scheme de imprumut pre-aderare ... nu as neglija impactul/importanta lor.
RăspundețiȘtergereIn privinta bancilor, probabil Dan crede ca se poate stoarce un pic de profit daca miscarile gen "move your money" vor lua amploare.
RăspundețiȘtergereDaca vreti detalii, vedeti pe moveyourmoney.info. Sau cititi articolul din Huffington Post: Move Your Money: A New Year's Resolution.
Personal cred ca miscari de genul asta sau de genul DSB o sa tot vedem, dar ma indoiesc ca asta sa fie o oportunitate pentru speculatori.
Flavian: Inainte de a ma contrazice, ar trebui sa intelegi cum functioneaza un fond de investitii. Incearca sa urmaresti detinerile unui fond mare din ultimii 20 ani si discutam dupa.
RăspundețiȘtergereIn alta ordine de idei(cel de-al doilea comentariu al tau), sper ca esti constient ca e nevoie de banci in absolut orice model economic. Daca nu, cred ca nu avem ce discuta...
Zexe, MIA: Provident da credite inclusiv batranilor saraci. Si castiga! In general nu e bine sa pornim de la idei preconcepute. Oricat de saraca e zona sunt oportunitati destule.
Va dau un exemplu cunoscut. Inainte de a veni in Romania, Carrefour a comandat un studiu de oportunitate. Specialistii angajati au ajuns la concluzia ca intrarea pe piata romaneasca ar fi un esec. Carrefour(de fapt nu direct) a decis sa riste si a castigat enorm! De ce? Simplu, autorii studiului nu luasera in considerare veniturile "la negru" ale romanilor. Un amanunt care a facut diferenta!
Anonim: Bancile nu trebuie sa "sprijine" creditarea IMM-urilor. Trebuie sa fie convinse ca asta e business-ul lor!
Creditarea nu functioneaza din cu totul alte cauze...
Dane, eu n-am contrazis pe nimeni. Cele doua citate ale tale se contrazic unul pe altul. Eu voiam doar sa vad care din ele e corect pana la urma. Ca si in cazul scolii austriece, probabil voi ramane doar cu intrebarea... :)
RăspundețiȘtergereDe discutat, constat si eu ca in ultima vreme ne intelegem tot mai greu. Motiv pentru care am dat mai rar, am comentat mai putin si am preferat oameni precum Bogdan Glavan de la care sa mai invat cate ceva.
Flavian: Imi pare rau ca n-ai inteles, dar cele doua citate nu se contrazic(daca ai fi urmat sfatul meu inainte de a-mi da replica probabil mi-ai fi dat dreptate). Personal consider ca plasamentele pe care le face Rogers in aur tin mai mult de diversificare(cu rol de protectie in caz de inflatie) decat de investire(sper sa nu te-apuci sa-mi arunci acum citate din Rogers).
RăspundețiȘtergereIn ceea ce priveste blogul lui Bogdan Glavan nu pot spune decat ca ai facut o alegere inteleapta. Este unul dintre putinele bloguri economice de calitate.
Ok, pai majoritatea celor care recomanda aurul au mai recomandat SI altceva. Adica diversificare. Vesnicul "aur, ferme, combustibili" pe care il tot dau exemplu.
RăspundețiȘtergereAsta nu-i face pe cei ca Jim Roberts sau Marc Faber care au tot recomandat aurul sa fie "orbiţi de investiţia în iluzoriul aur".
Nici e cei care considera Provident drept un exemplu de succes sa aibe dreptate.
"Move your money" ar fi o idee buna, daca nu ar fi o idee... proasta. :)
RăspundețiȘtergereCel putin la noi.
Din pacate, banci "independente" pe la noi nu prea gasesti. Echivalentul GS la noi stiti care e, nu? Cand a "crapat" Bancorexul, am auzit din prea multe directii ideea ca "erau oameni acolo care stiau sa faca banking, ce, era sa ramana pe drumuri?", asa ca au ajuns frumusel in cele mai mari banci de pe la noi: BRD, BCR, chiar si ING si Unicredit sunt pline de "experti" din astia. Si nu la munca de jos, ci in posturi de conducere, ca deh, se pricep, nu?
Ia sa vedem acum, mai este vreo diferenta REALA intre Bancorex si restul acum? Clar NU din partea mea...
Asta la nivel de conducere.
La nivel de "trepadusi" problema este invers. Pentru ca cei de sus sa nu fie deranjati prea tare de vreun geniu au fost alesi pe capete indivizi: obedienti, incompetenti, rude ale cuiva sau pur si simplu profitori de pe urma businesului lejer cu profit maxim (in cazul trepadusului, salariul baban).
Acum, problema bancilor care sa ajute comunitatea, in Romania, este ca nu prea exista. Din mai multe motive:
1. Incompetenta angajatilor din banci in general, dar mai ales a celor din filialele mici, de cartier, este clara. Aceste "filiale" au fost infiintate LA NUMAR, ca un fel de super-reclama. Nici nu prea conta ce afaceri faceau, atata timp cat totul trebuie aprobat de la "centru".
2. O banca legata de comunitate porneste de obicei "de jos", la nivel local, unde isi creeaza un nume. In nici un caz pe baza unei structuri nationale. Impersonale si indiferenta la problemele zonei.
3. Riscul sa iei tepe este mult mai mare in cazul unei banci locale. La noi se merge pe principiul "cei mari se pricep, cei mici invart prea putini bani ca sa ne intereseze pe noi". Ma refer aici la controlorii de "calitate", ca sa zic asa. Nu cred ca cineva o sa inghita mai usor teapa doar fiindca era o banca "de suflet"...
Si ar mai fi si alte motive.
PS. Ca sa fie clar, si eu sunt PENTRU sprijinirea celui mai apropiat busines de casa. De exemplu, as lua oricand produse de la un butic aflat langa casa, daca este curat, sunt tratat cu atentie si pretul nu este exagerat. DAR NU SI CAND TOTUL ESTE CONTRA ACELUI MIC BUSINES! Nu as mai avea nimic de castigat in cazul acesta...
Uitati de mult hulitele CAR-uri (case de ajutor reciproc). E drept, nu prea sunt banci sunt un fel de struto-camila si nu stiu daca depozitele lor sunt garantate de BNR dar in fine, inca exista am auzit....
RăspundețiȘtergeretot cu gandul la mai multi bani, lumea a uitat ca productia scade, somajul creste, activitatea economica se diminueaza.
RăspundețiȘtergerepai cum sa mai faci bani in conditiile astea? daca banii (cel putin teoretic) sunt o masura a cantitatii de bunuri si servicii existente, si astea scad, banii astia care ies in plus din 'oportunitati' de unde vin? alta schema Ponzi, sau din devalorizarea banilor 'reali' care au echivalent in bunuri si servicii pe piata?
revenim la intrebarea cheie: sa ne spuna cineva ce mai inseamna banii in ziua de astazi.
in sua de exemplu, bani înseamna o imprimanta performanta, hîrtie si cerneala verde ... si multe guverne care cumpara scump rezultatul
RăspundețiȘtergereExista potential destul de mare in segmentul bancar inclusiv pentru bancarizarea rurala (si acest lucru poate fi un motor de relansare economica) dar sunt pesimist ca exista interes/capacitate de a realiza un program coerent de dezvoltare rurala.
RăspundețiȘtergereExista mai multe exemple de initiative chiar si in tarile din lumea a 3-a, vei ICICI Bank care a reusit cu clienti care traiesc cu 3-4 USD/zi.
Bancarizarea rurala(cu o strategie in agricultura)poate fi o solutie dar nu cred ca exista capacitatea de a face acest lucru.
Doar o observatie : Provident Romania are estimat sa treaca pe profit abia in 2010 pina acuma investind in "dezvoltarea retelei".
RăspundețiȘtergereDesi interesant ar fi care e nivelul "creditelor neperformante" la ei ...
MIA: Nu cred ca rata neperformantelor e foarte mare. Astia dau credite cu grafic saptamanal de rambursare, iar la ce comisioane si dobanzi practica oricum isi acopera. In ceea ce priveste profitabilitatea operatiunilor din Romania e normal sa mai dureze. Totusi, valoarea maxima a creditului e de 3000 RON. Iti trebuie timp pentru a face profit din firimituri.
RăspundețiȘtergereVezi ca poti sa consulti rezultatele financiare ale grupului (http://providentfinancial.com). Parerea mea e ca arata bine