Oportunitati

Într-un comentariu la unul dintre ultimele articole publicate anul trecut, un cititor îmi reproşa faptul că s-a săturat să citească tot felul de informaţii despre cât de rău o să fie. Apocalipsa pare a fi un fel de marfă extrem de vandabilă în aceste vremuri oarecum tulburi, iar dorinţa cititorului cu pricina era aceea de a prezenta şi oportunităţi de investiţie, nu numai dezastre. Dreptatea este parţial de partea cititorului. Şi spun parţial deoarece, pentru subsemnatul lucrurile nu sunt în alb şi negru. Întotdeauna i-am condamnat pe comentatorii care, atunci când pieţele scad spun că sentimentele sunt negative sau pesimiste şi atunci când trendul se inversează că "optimismul a revenit". Avem de-a face, în mod evident, cu un nonsens generat de necunoaştere şi/sau superficialitate. Atâta vreme cât poţi câştiga şi când piaţa scade şi când creşte nu are sens să vorbim despre sentimente pozitive sau negative. Personal m-am simţit foarte bine shortând, iar profiturile pe care le-am avut atât din poziţiile short cât şi din cele long mi-au creeat sentimente cât se poate de pozitive.

Revenind la capitolul oportunităţi recunosc faptul că nu am insistat foarte mult din cel puţin două motive. Primul, şi cel mai important dealtfel, este acela că în acest blog îmi exprim opinii despre mişcările care se vor dezvolta în pieţe, "vânarea" oportunităţilor rămânând în sarcina cititorului. Un alt motiv este legat de perioada de criză prin care trecem, perioadă care face ca absolut orice domeniu să reprezinte o oportunitate. Depinde numai de modul în care decizi să intri şi de capacitatea pe care o ai. În rest, consider că actuala criză a deschis oportunităţi puternice în practic orice domeniu. Şi, pentru a-mi susţine afirmaţiile voi prezenta mai jos câteva investiţii pe care le consider de succes şi despre care probabil veţi mai auzi.

Băncile reprezintă unul din domeniile predilecte ale acestui acestui blog deoarece au atras şi atrag atenţia prin prostia managementului şi al responsabililor cu riscul. În primul rând prostia a fost cea care a cufundat un domeniu eminamente super-rentabil într-o criză din care cu greu se vede ieşirea. Puternic lovite multe bănci trăiesc la ora actuală artificial, asistate fiind de banii pompaţi cu nemiluita de state conduse, de asemenea, de proşti. Întreaga penurie de pe piaţa financiar-bancară nu face altceva decât să lase o marjă nesperată celor care decid acum să intre pe această piaţă. În momentul de faţă, dacă ai bani beneficiezi de oportunităţi fantastice în segmentele retail şi SME, unde poţi atrage clienţi foarte buni cu un profit pe măsură. În România au înţeles acest lucru doi investitori care, în cursul anului trecut, au obţinut autorizarea din partea BNR. Horia Manda va lansa Patria Bank, o bancă orientată către microfinanţare şi care are toate şansele să genereze profituri impresionante. Strategia lui Manda pare interesantă, mai ales prin faptul că va ataca oraşele mici şi zonele rurale, adică zonele subbancarizate şi care pot genera profituri uriaşe. Nu credeţi? Sudiaţi modelul Grameen Bank al lui Muhammad Yunus(printre altele şi deţinător al Nobel-ului pentru Pace) şi-mi veţi da dreptate. Celălalt investitor român care a obţinut autorizarea este Valer Blidar, cunoscut şi ca  baron al vagoanelor. Banca Feroviară Română(sau Banca Comercială Feroviară, nu mi-e prea clar cum se va numi) se doreşte a fi o bancă universală, o ţintă puţin cam generoasă pentru vremurile pe care le trăim...

Pentru a finaliza oportunităţile din domeniul bancar cu o figură emblematică, vi-l voi aduce în prim-plan pe Sir Richard Branson care, prin divizia finaciară a grupului Virgin, intenţionează să investească într-o bancă. Grupul a solicitat în cursul anului trecut o licenţă pentru a putea opera pe piaţa bancară britanică. Zvonurile susţin că Branson va cumpăra o bancă de talie mică pe care o va recapitaliza. Va fi într-adevăr foarte interesant de observat cum se va impune "Virgin Bank", mai ales că se vorbeşte pe la colţuri despre intenţia lui Branson de a achiziţiona active importante(şi curate) ale RBS, Lloyds şi Northern Rock. Cu alte cuvinte, este posibil să vedem grupul Virgin jucând în liga bancară mare. Nu întâmplător am dat acest exemplu. Piaţa bancară britanică este una dintre cele mai afectate de criză, însă acesta nu este un impediment pentru a face bani. Din contră aş spune. Că am dreptate o dovedesc cele peste 30 de cereri de autorizarea care au fost depuse în cursul anului trecut la Financial Services Authority(FSA).

De la bănci, voi trece la agricultură unde s-a tot vorbit despre oportunităţi, dar foarte puţini au fost cei care au profitat. V-am vorbit despre numeroase iniţiative ca cea a lui Jim Rogers care, în urmă cu mai bine de un an, a investit puternic în ferme. A cumpărat pământ în Brazilia şi ferme în Canada, profitând de lipsa de finanţare cu care se confruntau fermierii. Nu voi repeta acum povestea lui Rogers, ci vă voi aduce în prim-plan un personaj de care, ce mai probabil, nu aţi auzit. Sai Ramakrishna Karuturi este şeful Karuturi Global Ltd., o firmă din Bangalore care se ocupă cu un alt fel de outsourcing: agricultura. Indianul a închiriat peste 300 000 ha în Etiopia, unde produce cereale, o marfă a cărei creştere nu a fost observată de cei orbiţi de investiţia în iluzoriul aur. Marea afacere a indianului este reprezentată de costul forţei de muncă din Etiopia. Probabil vă va suna incredibil, dar un muncitor de-acolo se mulţumeşte cu mai puţin de 1,25 dolari/zi!!! Imaginaţi-vă numai despre ce profituri vorbim în condiţiile în care marfa pe care o produce omul nostru va avea întotdeauna căutare. De altfel, despre oportunităţile din Africa am mai vorbit pe blog în cursul anului trecut, atunci când v-am spus despre investiţiile Oman-ului şi Arabiei Saudite în Kenya şi Sudan, utilizând o reţetă similară. Investiţii, aş spune sigure şi cu marje de profit impresionante.

Mă voi opri aici deoarece nu vreau să întind inutil acest articol. Ideea pe care doream să o subliniez este aceea că oportunităţile nu numai că există, dar sunt şi deosebit de tentante. Marile afaceri îşi au rădăcinile în perioade de criză. De asemenea, investiţia în economia reală este preferabilă unei investiţii "statice" în metale preţioase(care, de altfel, se pot dovedi şi deosebit de păguboase la momentul spargerii bulei speculative). De asemenea, vreau să le clarific celor care mă citesc un lucru cât se poate de simplu: nu sunt vreun cavaler al apocalipsei şi cu atât mai puţin vreun cronicar al ei. Poate că unii au ajuns la această concluzie din cauza modului critic în care privesc fenomenele economice şi nu numai. Într-adevăr, obişnuiesc să fiu suspicios, să am rezerve şi să scot în evidenţă erorile, dar asta în niciun caz nu mă face pesimist ci, din contră, mă ajută ca în urma unei investiţi reuşite să-mi pot alimenta optimismul.:-)

P.S. Ţinând cont că acesta este primul post al acestui an nu-mi rămâne decât să vă urez să aveţi un an impecabil! Baftă multă!