Hidroelectrica

Intrarea ”perlei coroanei” în procedura de insolvență este, fără doar și poate, una dintre știrile secolului. Cum e posibil ca o societate de stat care produce energie electrică din nimic să nu mai poată supraviețui într-un mediu economic normal? Cum e posibil ca la o cifră de afaceri imensă să înregistrezi profituri rahitice în condițiile în care ”mijloacele de producție” au fost moștenite de la ”regimul de tristă amintire”? Realitatea ne demonstrează nu numai că e posibil, dar, mai grav, că toate elementele care au stat la baza acestui scandal au fost bine cunoscute de factorii politici. Grav și, în același timp, trist.

Obligată de factorul politic să vândă energia la prețuri de nimic, Hidroelectrica a ajuns exact acolo unde trebuia să ajungă.  Nu-ți trebuia multă carte pentru a înțelege ce urmează. Cu toate că nu am în intenție să fac acum radiografia unuia dintre cele mai mari scandaluri de până acum, o să punctez câteva momente cheie pentru a înțelege mai bine lucrurile. Nebunia a început timid prin negura guvernării țărăniste(poate chiar mai devreme, dar nu am cunoștință), a continuat în perioada Năstase, s-a precipitat în guvernările pedelisto-liberală & pedelisto-pesedistă și a ajuns la apogeu atunci când pedeleii au rămas singuri la butoane. Dacă la început căpușarea producătorului de energie hidro consta în girarea unor contracte de modernizare a hidrocentralelor(vă mai aduceți aminte de scandalurile legate de Porțile de Fier?), treptat, politicul a descoperit o cale mult mai profitabilă, aceea a contractelor cu așa-zișii băieți deștepți. Rețeta e simplă, iar denumirea de băieți deștepți mi se pare o exagerare. Practic un individ cumpără(pompos spus „se obligă să asigure desfacere”) de la Hidroelectrica energia electrică la jumătate de preț după care o vinde pe piața liberă. Cum naiba să nu ai desfacere atunci când poți face, la nivel teoretic, discounturi de 50% din preț pentru o marfă al cărei preț e oarecum uniform la nivelul Uniunii Europene? Pentru cei care nu știu cum decurge suveica voi face precizarea că, pentru acest așa-zis business, nu este nevoie de cunoștințe sau echipamente sofisticate, de angajați sau de procese de management complexe. Practic, într-un birou, un angajat achită factură către furnizor și emite facturile către clienți. Diferența se numește profit! Atât! Singura ta grijă nu trebuie să fie decât ca, pentru energia contractată, să ai clienți, iar acest lucru credeți-mă că nu e deloc complicat. Hoția se vede de la o poștă deoarece e vorba de contracte cu încredințare directă, toată lumea știe unde se duc banii, au existat chiar și tentative de anchetare. Vă mai amintiți scandalul grupului energetic Udrea-Cocoș-Alro, atunci când se ajunsese cu cercetările fix în în budoarul lui băsescu? Desigur, în urma realegerii conducătorului iubit, dosarul respectiv a intrat definitiv în adormire. 

Intrarea Hidroelectrica în insolvență nu este altceva decât singura șansă de supraviețuire a acestei companii. Protecția sub care ar fi pusă compania ar permite anularea contractelor de căpușare și repunerea sa pe linia de plutire. Ceea ce trebuie să înțelegem este că, fiind vorba de miliarde de euro, interesele sunt pe măsură. Nu vă așteptați ca băieții care încasează bani grași pentru stăpânii lor să stea cu mâinile în sân văzând cum mașinile de făcut bani se gripează. Este evident că se vor băga sume mari de bani. Și dinspre Cotroceni se simte nervozitatea, mai ales că o asemenea tăiere de fonduri riscă să lase armata chiriașului fără soldă. Înțeleg că următorul scandal media orchestrat de șăfu' îl va avea în centru pe Șova, dar a fost puțin devansat pentru a se stinge aburii din jurul pietrarului prins cu ocaua mică(mă rog, mai avem timp să discutăm despre asta).

Ceea ce trebuie să înțelegem e că lupta de-abia acum începe. Înțeleg că reprezentantul Fondului Proprietatea, cel care deține aproximativ 20% din Hidroelectrica, a votat, alături de reprezentanții statului, pentru intrarea în reorganizare.(nu e confirmata) Vă reamintesc și că, după preluarea managementului FP, cei de la Franklin Templeton s-au implicat activ în desecretizarea unor proceduri interne ale companiilor de stat la care are participație. Puțini știu că, din raportul anual al Fondului Proprietatea, poți afla de zeci de ori mai multe informații din bucătăria internă(și ocultă) a unor firme de stat decât pe alte căi oficiale. În prezent, Fondul Proprietatea pare a merge pe mâna statului deoarece e un interes comun. În cazul în care practicile de până acum de la Hidroelectrica s-ar perpetua, deținerea pe care o are FP n-ar valora mare lucru. Așa se face că, în cazul în care reorganizarea producătorului de energie ar avea ca efect anularea contractelor păguboase, deținerea pe care o are FP ar valora infinit mai mult(din acest punct de vedere sunt tentat să mă uit cu mai multă atenție la titlurile fondului). 

Nu cred că lupta la care s-a înhămat Guvernul este ușoară. Deja prin presa controlată bocitoarele de serviciu se dau de ceasul morții. E posibil să asistăm la întoarceri spectaculoase de situație deoarece mâna lungă a Cotroceniului nu poate lăsa lucrurile așa. E vorba de prea mulți bani și pierderea acestei mine de aur le poate fi fatală multora. Remarc însă că avem de-a face cu o inițiativă îndrăzneață de a scoate din mocirlă o companie care, în mod normal, ar trebui să fie una de referință din punctul de vedere al profitabilității.