vineri, 8 ianuarie 2010

Lecția islandeză


Islanda, prima dintre ţările lovite aproape mortal de criză, a surprins lumea cu măsurile radicale pe care le-a luat. Nu ştiu dacă vă mai amintiţi de devalorizarea monedei naţionale care a avut ca efect scoaterea din competiţia internă a mai multor multinaţionale, printre care şi McDonalds.

Pe scurt, criza islandeză şi-a avut originea în excesele băncilor proprii care ajunseseră să aibă active de câteva ori mai mari decât PIB-ul țării. Situaţia nu a deranjat pe nimeni în perioada de creştere însă, la începutul crizei financiare, problemele băncilor au început să se acutizeze, iar efectele perverse ale levierului financiar au ieşit la iveală. Disperate să-şi îmbunătăţească indicatorii, băncile islandeze au început cruciada de atragere de surse, practicând dobânzi tentante. Bazându-se pe mitul "seriozităţii nordice", acestea au reuşit să atragă(prin intermediul subsidiarelor) fonduri din străinătate, în principal din Anglia şi Olanda. Până la urmă colapsul băncilor islandeze nu a putut fi evitat, iar clienţii englezi şi olandezi s-au trezit cu economiile în aer. Evident, lucrurile nu puteau rămâne aşa, Islanda fiind somată să-şi achite datoriile faţă de clienţii din cele două ţări. Legea care prevedea achitarea despăgubirilor a trecut de parlamentul islandez, însă a fost blocată de preşedintele Grimsson căruia suma de 3.9 mld. euro i s-a părut mult prea mare pentru o economie zdruncinată. Intenţia preşedintelui este aceea de a organiza un referendum în care să solicite populaţiei aprobarea eliberării acestor sume.

Rezultatele acestei atitudini nu s-au lăsat aşteptate. Pentru început, statele nordice au blocat ajutoarele financiare pe care intenţionau să le acorde Islandei. Este o măsură extremă care poate avea implicaţii politice serioase deoarece populaţia respectivelor ţări chiar crede în aşa-numita "solidaritate nordică". Numai că sunt mult mai importante interesele economice ale respectivelor state în Anglia şi Olanda. Agenţiile de rating deja au downgradat Islanda la "junk", iar presiunile continuă întrucât există declaraţii ferme cu privire la încetarea finanţării FMI. Un întreg arsenal politico-financiar ameninţă cu izolaţionismul micuţul stat insular. Ce-i drept, poziţia internaţională este corectă deoarece trebuie să fii conștient de riscurile pe care ți le asumi.

Probabil, într-un final, Islanda își va achita datoriile. Presiunile sunt prea mari, iar capacitatea de supraviețuire a țării într-un climat izolaționist sunt practic nule. După cum puteți observa, regulile de bună cooperare funcționează! Marea întrebare(retorică, într-adevăr) este dacă aceste reguli vor funcționa vreodată în sens invers. Credeți că o țară mică va reuși să coalizeze atâtea energii pentru a-și rezolva disputele cu o superputere? Răspunsul îl știți singuri, așa că prefer doar să vă supun atenției un nou subiect de meditație.

18 comentarii:

  1. De e obligat bugetul unei tari sa suporte pierderile unor entitati private de pe teritoriul sau ?

    Eu unul asta nu prea inteleg ... ca hai, daca era vorba de o intrare in incapacitate de plata a datoriei externe sa zicem ca era altceva ...

    RăspundețiȘtergere
  2. istoria se repeta !?
    Tratatul de Versailles a încarcat Germania cu datorii pe care nu le putea ''duce'', a urmat hiperinflatia Republicii Weimar, imposibilitatea de a-si plati despagubirile de razboi exagerat si artificial generate.
    Franta a invadat atunci întreprinderile din regiunea Ruhr si s-a servit din stocuri si alte bunuri. Mai departe stim ce a urmat...
    Depinde acum ce vor (putea)face si alte state si curajul pe care-l vor avea de a-si asuma statutul de stat suveran...

    RăspundețiȘtergere
  3. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  4. MIA pune intrebarea corecta... :)

    Nu e defaultul islandei, ci al unor persoane juridice cu sediul in islanda. Ce vina are populatia tarii in toata povestea asta ?

    De cand "nationalizarile" au devenit obligatorii in caz de faliment ?

    RăspundețiȘtergere
  5. MIA: "Marile" banci islandeze au fost nationalizate(in 3 zile) pentru a nu se prabusi. Reteta magica pentru transformarea unor datorii private in publice. Oricum, cred ca si in cazul in care nu erau entitati de stat tot la fel ar fi stat lucrurile(probabil are legatura cu sumele garantate de stat in cazul falimentului unei banci, dar nu sunt sigur).

    horatiu: Suveranitate? Ce e aia?

    RăspundețiȘtergere
  6. Cred ca ai scris postarea de mai sus in urma articolului din Gandul.

    Poti gasi insa ceva mult mai interesant aici.

    Trebuie citit cu rabdare pentru a intelege de ce experientul liberal al lui Friedman din 80 s-a transformat (cu ajutorul rusilor - zic eu) intr-o tara unde "barbatii sunt capitalisti, femeile socialiste" (chestie care e adevarata - prima ministra e gay :)), unde presedintele convingea bord-ul Oxford University sa bage 50 de milioane spunand povesti (adevarate) in genul: “islandezii sunt pescari > adica iubesc riscul > prin urmare sunt cei mai potriviti pentru marea finanta internationala” > fapt ce a dus la o datorie (pierderi) de peste 100 de miliarde dolari (aprox 330.000 pe cap de locuitor), unde ministrul pentru business affairs e un filozof, ministrul de finante e medic veterinar (!!) :D , guvernatorul bancii centrale e poet (ce lua note de B- pana si la universitatea locala/singura), unde autorizatiile de constructie (pentru Alcoa) se dau numai dupa ce o "comisie guvernamentala" certifica faptul ca pe terenul respectiv nu exista ELFI !


    :)

    RăspundețiȘtergere
  7. RaduBT: Nu citesc gandul. Informatii interesante despre situatia din Islanda ai aici:http://www.ft.com/iceland

    RăspundețiȘtergere
  8. >Marile" banci islandeze au fost nationalizate(in 3 zile) pentru a nu se prabusi.

    Am inteles. Mersi de lamurire.

    >probabil are legatura cu sumele garantate de stat in cazul falimentului unei banci, dar nu sunt sigur

    Atunci banuiesc ca ar fi existat totusi o plafonare ceva a sumelor garantate - pentru ca doar recent ( si in conditii de criza ) Austria s-a anunte ca statul , in premiera, garanteaza 100% banii deponentilor.

    RăspundețiȘtergere
  9. Eu ma intreb in virtutea celor scrise de Dan cum va obliga China pe USA sa isi plateasca datoriile daca pun presa in functiune si isi inflationeaza dolarul? Bine, pot aplica embargou comercial sau confisca activele chineze detinute de persoane fizice si juridice americane (vezi Jim Rogers, Peter Schiff sau oracolul din Omaha care sunt cei de care stiu) etc dar altfel .... nu prea vad ce sa le ia, caii de la bicileta?

    RăspundețiȘtergere
  10. Apropos Dan, ai observat ca analistii sau schimbat predictiile pentru cursul leului de la devalorizare la apreciere? Sa inteleg ca aceeasi anal-isti (sic) vor sa ia pozitii long si cauta contrapartide incercand sa atraga bizonul prin articole si semnale de acest gen?

    RăspundețiȘtergere
  11. Ceea ce se întîmpla în zona EUR cu tarile PIGS, afecteaza puternic cursul EUR care a si scazut în comparatie cu usd, deci ron se apreciaza pt ca scade eur...
    SUA imprima dolari la greu, BCE are probleme insolubile din lipsa institutiei capabile sa le gereze (guvern european) si deci eur scade. Temporar ron se apreciaza.
    Pt cît timp ? Cam asa-mi explic eu ... Ma intereseaza însa parerea voastra.

    RăspundețiȘtergere
  12. '...presiunile continuă întrucât există declaraţii ferme cu privire la încetarea finanţării FMI.'
    ...
    FMI nu-i mai imprumuta daca nu-si platesc datoria. :)
    dar ei n-o pot plati decat daca se imprumuta.
    sa ia de la Tanda si sa dea la Manda.
    ...
    eu cred ca situatia se prezinta cam asa:

    1. toti islandezii (dintre care vreo 20% au semnat o petitie catre presedinte) refuza sa recunoasca datoria ca fiind a lor.
    2. pe toate canalele finanta mondiala incearca sa-i convinga
    de contrariul...adica voi ne datorati bani noua, platiti...

    Ar fi interesant totusi de aflat unde au disparut banii, in ce au fost 'investiti', in buzunarul cui au intrat, pentru ca undeva au ajuns.
    Islandezii (pe buna dreptate) nu vor sa ramana ei de plata.
    ...
    sau banii astia sa fie doar dobanda? atunci chiar ca nu merita sa se oboseasca sa mai asculte :)

    RăspundețiȘtergere
  13. acum am vazut suma, doar 3.9 melearde?
    aaa, pai asta nu-i nimic.
    un meleardar si atat. de ce face IMF-ul atata scandal?
    nu merita sacrificat un meleardar pentru o tara intreaga?
    ...
    eu zic sa-l sacrifice pa ala cu tu(r)nurile imobiliare si cu freza aia misto pe frunte (toupee?), cum il cheama. Trump. Donald Trump.
    Ii taie la ala 9 zerouri de 3.7 ori si gata, ce ne tot macaim atata...;)

    RăspundețiȘtergere
  14. B, horatiua: Logic, leul nu are niciun motiv sa se aprecieze. Totul tine de arbitrariul unor baieti si de povesti frumoase cu speculatori fiorosi ale caror miscari le sunt "intuite"de geniile locale. Asta ma duce cu gandul la bancurile alea din vremea lui nea Nicu in care romanu' era intotdeauna cel mai tare. Bizonimea va intelege mai devreme sau mai tarziu(ce de fiecare data, de altfel) ca "fudulia si prostia se platesc".

    RăspundețiȘtergere
  15. Un short mic pe leu Dan?! Stiu ca nu faci prognoze de acest gen, incerc doar sa te intep!
    Daca isi da demisia Vladescu in fata noului buget SF votat de parlament si noul ministru nu trece de parlament ce curs crezi ca va avea leul?
    Apropos, cand va ajunge in mintea romanului indobitocit de OTV si Ghetea nota de plata de la imprumutul FMI si cand va o sa ajunga la plata dobanzile plus principalul la imprumutul FMI, eu cred ca romanii vor face mai urat ca islandezii, nu crezi? S-ar traduce prin pensii la 50% mariri salariale in sectorul bugetar de -25% si +50% la baietii smecheri din ministere ca de, exista solidaritate sociala :)) Asta ar fi cam prin 2011, nu? Islandezii macar au peste si energie inepuizabila, la romani singura resursa inepuizabila e prostia si lenea....

    RăspundețiȘtergere
  16. B, esti cam dur cu noi.
    Am vrut si noi sa traim bine ca altii, pe credit, si uite ca acuma da capitalismul cu oistea'n gard.
    Franta împrumuta 30 melearde pe trimestru, adica într-un an cît noi în ultimii 20 si unde mai pui ca vin dintr-o istorie total diferita de a noastra cu colonii pe care le mai storc si astazi.
    Iar de imperiul britanic ce sa mai vorbim...
    De fapt, în zilele noastre, statele nu ramburseaza nici un credit, pt ca-l rostogolesc cu unul si mai mare.
    Eu cred ca în primul rînd bugetele deficitare ar trebui interzise.
    Ultimul buget excedentar Franta l'a avut în anul 1970...

    RăspundețiȘtergere
  17. Ma bucur ca presedintele a aratat destiul mijlociu. Arata coloana vertebrala.

    In acelasi timp este tragic ca cineva poate da astfel de tunuri.

    RăspundețiȘtergere
  18. Mia

    guvernul Islandez (sau oricare) nu e obligat in principiu sa repare greseli (financiare) private. Si nici n-ar trebui, pt ca nu are de ce sa preia nota de plata cind de fapt n-a servit masa...

    Rationamentul e valabil cind o banca da faliment si restul o duc bine. Restul bancilor sar in ajutor. Cind toate bancile, sau majoritatea sunt in dificultate, inseamna ca nu mai e cine sa finanteze activitatea economica din tara respectiva. Deci nu e cine sa dea bani brutarului ca sa cumpere griu pt a coace paine. Nimeni nu vrea asta, nu?

    Apoi mai e o pb: banca centrala avizeaza si supravegheaza bancile comerciale, deci are o datorie morala.

    Sper ca am lamurit oarecum dilema...

    RăspundețiȘtergere