marți, 27 septembrie 2011

Update

A trecut mai bine de o săptămână de când am dispărut de pe firmament pentru a mă concentra pe definitivarea porției mele anuale de turism extrem. Reîntors în lumea reală constat cu surprindere că evenimentele s-au accelerat, iar lumea întreagă a devenit un întreg cazan în fierbere. Și dacă lumea e un cazan, Europa cu siguranță este miezul încins al acestuia. Pretutindeni sunt probleme, peste tot se văd semnele disperării.

Piețele au înregistrat minime istorice și, ca un semnal al gravității crizei, metalele prețioase evoluează în aceeași direcție cu acțiunile, adică în jos. Nebunia e totală: cu toate că vinovat pentru criza actuală este sistemul financiar - adică banul - toată lumea se refugiază în cash; cu toate că veriga slabă a economiei mondiale este SUA, toată lumea se înghesuie să cumpere datorii ale sale. Privind din exterior poți rămâne uimit de gradul din ce în ce mai mare de iraționalitate a piețelor. Și cum piețele înseamnă investitorii din spatele lor, e clar că trăim vremuri ale nebuniilor în masă. 

Schimbând priveliștea către lumea reală, către stradă, constatăm cum lucrurile se deteriorează abrupt. Demonstrații ale tinerilor în Grecia, conflicte interetnice în Bulgaria(care dau senzația transformării în altceva mai grav) sau lupte dintre poliție și indigeni în Bolivia. În țara siguranței absolute grupuri de protestatari vor să ocupe Wall Street-ul(ce-or face cu el dacă-l ocupă, nimeni nu are habar). Desigur, am putea enumera numeroase alte elemente ale puzzle-ului de conflicte care face ca lumea, în integralitatea ei, să transmită un sentiment de nesiguranță și lipsă a viitorului. 

Dacă cele enumerate până acum vă dau senzația că trăim în haos nu sunteți departe de adevăr. Numai că haosul despre care vorbim s-a instaurat încă de pe vremea în care aveați impresia că suntem guvernați de reguli clare și că lucrurile funcționează bine. Ceea ce se întâmplă acum este rezultanta acelor ani de pseudo-ordine, pseudo-creștere s.m.a.d. Dar aceste lucruri au mai fost discutate aici, motiv pentru care nu voi insista prea mult asupra acestui aspect; mult mai important este să înțelegem ce anume se întâmplă, care sunt forțele implicate în actuala desfășurare și, mai ales, trebuie să încercăm să vedem ce se va întâmpla în viitor. 

După înțelegerea dubioasă dintre democrați și republicani, SUA s-a îndepărtat de epicentrul crizei, nedorita poziție de vedetă revenindu-i Europei. Aici lucrurile stau de-a dreptul prost din cauza politicilor haotice și a politicienilor care nu se ridică la nivelul vremurilor pe care le trăim. Grecia a fost nevoită să accepte rețeta de revigorare care, din nefericire nu are decât un singur efect: adâncirea crizei pe fondul creșterii datoriilor țării. Și, cu toate că e limpede că schema de ajutorare e total nefuncțională, se fac presiuni pentru menținerea ei pe linia de plutire. În fapt, cu toate că acuzele la nivelul Greciei curg pe fondul campaniilor electorale din marile țări ale Europei, interesul acestor țări este menținerea Greciei pe linia de plutire. O eventuală cădere a țării în default ar pune o presiune extremă pe întreg sistemul bancar european, presiune care poate avea ca efect falimente bancare în lanț. Oricât ar încerca să se minimizeze situația, pericolul cel mai mare este ca, după intrarea în default, Grecia să constate că e mai bine așa, conturând o posibilă schemă de rezolvare a situației și pentru alți membri aflați în dificultate. Ar fi un element care, cu siguranță, ar slăbi extrem de mult Europa. Desigur, căderea Europei nu este o veste bună pentru nimeni. Chiar dacă politica SUA de până acum a fost cea de subliniere a vulnerabilităților Europei pentru a-și obtenebra propriile slăbiciuni, perspectiva unui picaj al UE nu este nicidecum un scenariu pe care să-l poată suporta. Există expuneri imense ale băncilor americane pe Europa ceea ce face ca un cutremur pe Bătrânul Continent să se simtă la fel de puternic peste tot în lume. 

China, cea care părea cea mai ferită de nebunie este într-o situație mai mult ingrată deoarece este pe cale să-și vadă spulberați peste 20 de ani de muncă. Într-un scenariu extrem, impresionantele sale rezerve se pot dovedi doar un inutil morman de hârtie. Nervozitatea extremă a Chinei este total justificată, iar exclamația lui Gao Xing(Nu suntem salvatori. Trebuie să ne salvăm pe noi.) trebuie privită ca un ecou al disperării. Dacă până acum chinezii au privit relativ relaxați situația, se pare că au ajuns la o înțelegere deplină a fenomenelor care se manifestă și, în sfârșit, au conștientizat că nu mai pot crește pe un teren mlăștinos și că, mai mult, tulburarea apelor îi poate arunca brutal în prăpastie. 

Ei bine, ce urmează să se întâmple? Mai marii lumii sunt precum niște copii care, experimentând fără a înțelege ce fac, și-au stricat jucăria. Numai că jucăria stricată este sistemul economic global, iar încercările de a-l repara produc deteriorări în locuri neașteptate. Ne așteaptă sfârșitul? Personal cred că încă nu. Toate evenimentele și precipitările nu au încă un liant care să le ghideze către o țintă clară. În plus, încă  nu s-au epuizat toate schemele de luptă și, mai ales, încă nu s-a intrat cu totul în irațional. Banca Centrală Europeană va prezenta propria sa versiune de QE, FED-ul este pregătit să livreze lichiditate oricând și oriunde, iar Asia se aliniază noii paradigme. Aceasta mă face să cred că, înainte de a veni marele dezastru, vom avea un nou episod de nebunie. De ce spun asta? Din cauză că încă nu a fost scoasă la vedere artileria grea. Momentan se fac eforturi disperate de a păstra aparența de normalitate și se injectează fonduri prin intermediul instituțiilor financiare internaționale. Cel mai probabil, semnalul că lucrurile o iau cu adevărat razna va fi dat de intrarea în criză a acestora; e dezvoltarea normală a crizei: dinspre bănci către state, dinspre state către instituțiile internaționale și dinspre acestea către băncile centrale. Dar până atunci, până să ajungem la adevărata criză, cred că vom avea parte de o nouă creștere irațională.

14 comentarii:

  1. cum dane,vom avea parte de o noua crestere irationala?adica un alt deceniu de bula imobiliara si bursiera?

    RăspundețiȘtergere
  2. europenii trag de timp pentru a ii constrange pe americani sa isi ofere ajutorul si nu a fi nevoiti sa-l ceara.Cat priveste aparenta rezolvare si crestere acesta nu va fi de un deceniu dar 2,3 ani va ocupa timpul de care ne batem joc.

    RăspundețiȘtergere
  3. Dan, salut!

    Sunt un cititor vechi de-al tau, fara studii economice. Am o anumita intelegere a lucrurilor, dar te rog sa explici care ar fi dezavantajele pentru omul de rand roman daca bancile/Grecia pica.
    Din ce vad eu acum, suntem intr-o situatie mult diferita fata de 2008 (inceputul crizei), acum majoritatea business-urilor sunt pregatite si au si revenit pe profit. Singurele cu probleme par a fi bancile, care ofera servicii, nu necesitatile de zi cu zi.

    De asemenea, cum vezi sa fie afectat domeniul IT?

    multumesc!
    Andrei

    RăspundețiȘtergere
  4. Buna ziua!
    De obicei doar citesc aceasta pagina, insa, acum puneti problema intr-un fel destul de interesant.
    Pe langa intrebarile pe care le-a pus deja Andrei P, as intreba daca sunteti de acord cu afirmatia: "Razboiul este continuarea politicii, prin alte mijloace"? Deoarece mergand pe logica articolului, aici se ajunge. Mai ales ca "economia este continuarea..."

    RăspundețiȘtergere
  5. Salut Andrei P ,

    Partea cu economia pura o sa o las lui Dan pe IT o sa incerc sa explic ce inteleg eu :
    In IT sunt 2 parti majore :
    HW si Software , din astea 2 o mare bucata revine serviciilor (pentru ca IT-ul in sine exista prea putin) , serviciile depind de firma , firmele de banci pentru finantare , oamenenii de firme pentru salarii si tot asa :) .

    Deci IT-ul va fi afectat ca toti ceilalti de criza . Se va incerca automatizarea profunda a proceselor , procese si conditii mai aspre in viitor - pentru ca piata se va contracta :) . Totul se va traduce intr-o viata mai grea pentru IT's and so on. Multe din firmele de IT de la noi dau servicii pentru alte firme din afara close-outsourcing . Firma mare cand va avea probleme va renunta mai intai la filialele de afara daca nu poate muta tot in alta tara :) .

    Asta e vederea mea , sper ca iti ajuta .

    Multumesc,
    Alex H

    RăspundețiȘtergere
  6. Anonim(1): In niciun caz un deceniu. Eu ma gandeam la 8 luni-1 an.

    Anonim(2): Americanii s-au pus demult la dispozitie numai ca nici ei nu au armele necesare. Daca-ti amintesti, in urma cu doua saptamani, dupa episodul de neincredere in SG si alte banci franceze, au asigurat lichiditate nelimitata in dolari pentru bancile de pretutindeni. S-a ajuns insa intr-o faza in care lichiditatea nu poate rezolva problemele.

    Andrei P: Intr-adevar, situatia e diferita fata de 2008, e normal sa fie asa, doar e o alta etapa a crizei. Chiar daca au revenit pe profit, firmele nu sunt pregatite pentru o noua perioada de cadere/recesiune.

    In cea ce priveste bancile grecesti as fi preferat sa nu ma refer la subiect. Ca o idee generala, in cazul in care pica vor fi nationalizate de statul elen care insa isi va asuma obligatiile doar pentru ceea ce inseamna Grecia. Pentru subsidiarele romane, cel mai probabil se va impune nationalizarea, insa statul roman nu dispune de fondurile necesare recapitalizarii. De asemenea, nedetinand o banca puternica de stat nici nu va putea face artificiul pe care l-a facut cu absorbtia Bancorexului de catre BCR. Cel mai probabil, in prima faza se va incerca o cosmetizare, insa daca lucrurile se vor acutiza cred ca vom avea una dintre cele mai urate crize posibile. Deocamdata prefer sa nu dezvolt prea mult subiectul pentru a nu starni inutil panica. Daca insa lucrurile se vor deteriora, voi incerca sa dau un semnal cat se poate de clar astfel incat cei care citesc acest blog sa pota lua deciziile care se impun. Sa speram insa ca nu vom avea parte de scenarii extreme.

    Domeniul IT nu cred ca va fi foarte afectat, dar remarc o plafonare tehnologica dublata de o incercare de concentrare a fortelor intre marii jucatori. Teoretic ramane destul spatiu de manevra, dar asta ramane de vazut.

    Dan MD: Pentru moment as exclude perspectiva unui razboi generalizat din cauza ca nu prea mai sunt resurse pentru el. Poate o sa dezvolt mai mult subiectul intr-un articol viitor.

    RăspundețiȘtergere
  7. Dane,
    Pt. curiozitatea mea, daca se poate, ce inseamna pt. tine "turismul extrem"?
    Ceva de genul, am fost in Asia m-am suit pe un munte, am intrat intr-o pestera necartata si am iesit pe malul oceanului (nu fabulez, chiar exista astfel de pesteri in Crimeea)?
    Merci.

    RăspundețiȘtergere
  8. Gelu: Sorry, nu pot da detalii cu toate ca ma mananca limba. :-))

    RăspundețiȘtergere
  9. Multumesc si inteleg decizia de a nu intra prea adanc in "scenarii catastrofale"

    Impresia mea (neavizata evident) e ca si daca pica bancile, viata va continua, unii vor pierde mai mult, altii mai putin.
    Fundamentele vor conta

    RăspundețiȘtergere
  10. e interesant ca mai sint oameni care se gindesc la declansarea unui razboi, chiar mondial, poate... si eu ma gindesc de ceva timp la un posibil razboi mondial, nascut din aceasta criza... resursele se imputineaza, nivelul de trai scade, criza se prelungeste, oamenii simpli vor rezista destul de greu unei continuari sau adinciri a crizei. dupa cum au inceput protestele si luptele de strada in alte tari, de ce sa nu inceapa si un razboi, care sa "neutralizeze" toata presiunea si nemultumirile acumulate la nivel global? protestele actuale nu sint coagulate inca in jurul unei idei sau ideologii, dar cit sa mai dureze pina nemultuirile sa se canalizeze intr-o directie oarecare si sa rabufneasca undeva la o scara care sa echivaleze cu inceputul unui razboi?

    ma gindesc la marea criza din 1929-1933, care a pus bazele venirii la putere si a ascensiunii nazistilor, urmate de inceperea celui de-al doilea razboi mondial la doar 5-6 ani de la incetarea oficiala a marii crize.

    evident, conjunctura actuala e diferita de cea din secolul trecut, dar - doar ca idee (accentuez: ca simpla idee) - tot nu ma pot abtine sa nu ma gindesc la un posibil razboi mondial inceput in 5-7 ani de azi inainte.

    RăspundețiȘtergere
  11. Am o teorie: tot ce nu te omoara - te face mai puternic. Este vreun cititor de-al lui Dan care crede ca aceasta criza il va omori? Nu cred! Asadar, bucurati-va: criza, (daca nu va fi vesnica :lol), va va face mai puternici!

    RăspundețiȘtergere
  12. E bine sa fim optimisti dar nu prosti desi prostia e o virtute.Chestia cu razboiul deja v-au aratat-o in Libia..Samanta lui e peste tot.

    RăspundețiȘtergere
  13. Cum s-ar zice, "God save us from historical times."

    RăspundețiȘtergere
  14. Dan, afirmi ca "voi incerca sa dau un semnal cat se poate de clar astfel incat cei care citesc acest blog sa pota lua deciziile care se impun". La ce decizii te referi? Sa fie oare combustibili, mancare si arme cum indeamna flavian? Ce te faci daca ai negative equity dintr-un imobil si prieteni la tara dar la mare distanta de Bucuresti de unde nu poti face naveta? Se merita a investii ceva bani intr-o sera sau conserve, sau generator electric eventual centrala pe peleti daca pica reteaua electrica si de gaze la acei prieteni?

    RăspundețiȘtergere