joi, 17 februarie 2011

Subscription war


Vă povesteam încă de la începutul acestui an că vedetele electronicelor de consum vor fi, în principal, tabletele şi ebook reader-ele. Tehnologia actuală permite îngesuirea din ce în ce mai agresivă a unor facilităţi la care, în urmă cu câţiva ani nici nu puteam visa. Cum preţurile au scăzut şi concurenţa s-a înăsprit, este de aşteptat o creştere susţinută a ofertei precum şi o diminuare în continuare a preţului. În toată această nebunie există o întrebare care frământă minţile tuturor, atât a celor implicaţi cât şi a celor care chibiţează pe margine: "cine va câştiga"?

Cu toate că pare naivă, întrebarea amintită generează numeroase puncte de vedere şi modalităţi de abordare a pieţei. Spre exemplu, ne putem întreba dacă va avea de câştigat producătorul de hardware sau cel responsabil cu software-ul, dacă cei care oferă aplicaţii sau feature-uri pot aştepta ceva, dacă ofertanţii de servicii sau cei de conţinut se pot baza pe noile tehnologii s.a.m.d. Toate aceste întrebări nasc interacţiuni, abordări şi modele de business uneori diametral opuse, toate acestea în numele unor sume care, chiar şi atunci când sunt pesimist exprimate, ajung la nişte valori care înnebunesc orice om implicat în una din afacerile amintite. Aşa s-a ajuns ca lupta pentru supremaţie(poate că e mult spus) să se dea pe planuri multiple, fiecare sperând să-şi impună modelul în numele unor venituri viitoare deosebit de tentante.

Apple, aşa cum îi este obiceiul, şi-ar dori întreaga plăcintă pentru sine. Astfel, cum bine se ştie, atât hardware-ul şi sistemul de operare al iPad aparţin Apple. De asemenea, politica de publicare a aplicaţiilor în App Store este una stricta, care permite, atunci când interesele Apple o cer, eliminarea respectivei aplicaţii. Mai mult, comisionul pe care îl practică Apple pentru vânzările realizate prin propriul canal de distribuţie este unul piperat: 30%. Poate că pentru un furnizor de soft acest comision ar putea fi acceptabil, dar pentru un furnizor de conţinut, comisionul este imens. Iniţial, anumite ziare americane, au reuşit evitarea Apple din schemă printr-o metodă simplă şi ingenioasă: înainte de începerea subscripţiei utilizatorul era redirecţionat pe pagina ziarului, unde-şi plătea abonamentul. Astfel, ziarul reuşea să-şi încaseze banii fără a mai implica Apple în afacere. Lucrurile însă n-au ţinut deoarece oficialii mărului muşcat au anunţat oficial că toate aplicaţiile care evită efectuarea plăţilor prin AppStore vor fi şterse. O declaraţie de război şi, în acelaşi timp, o modalitate categorică de protejare a propriului monopol. 

Cei 30% percepuţi de Apple nu reprezintă însă o noutate. Un comision similar practică şi Amazon pentru serviciul său de self publishing, astfel încât am putea spune că această valoare reprezintă aproape un standard. Sau, mai bine zis reprezenta deoarece Google s-a hotărât să strice jocurile ieri, când Eric Schmidt a prezentat la Berlin OnePass, un serviciu pentru plăţi orientat spre mediul digital. Dincolo de facilităţile serviciului, ceea ce va atrage publisherii către OnePass va fi comisionul practicat de Google, de numai 10%. Desigur, băieţii din Mountain View urmăresc mai multe lucruri: creşterea vânzărilor de soft pentru Android, un serviciu simplificat pentru plăţile Google Edition, precum şi câştigarea unei felii cât mai consistente din piaţa plăţilor pe internet acolo unde alţii sunt suverani. De asemenea, serviciul se vrea unul util pentru producătorii de hardware neafiliaţi. Spre exemplu, Sony caută de multă vreme o modalitate de creştere a conţinutului disponibil pentru propriul ebook reader. Ca ei mai sunt mulţi alţii pentru care oferta noul serviciu al Google reprezintă atât o barcă de salvare cât şi o oportunitate excelentă de afaceri.

Desigur, jocurile nu sunt încă făcute, dar presiunea venită dinspre Google ar trebui să-i facă pe susţinătorii imensului comision de 30% să-şi mai reducă din pretenţii. Altfel vor cunoaşte spectrul neplăcut al boicotului  din partea celor care produc conţinutul şi care, la urma urmei, sunt egal responsabili pentru succesul unor device-uri.

3 comentarii:

  1. Pentru creatorii de software, poate nu este chiar atât de rău. Mai rău este, într-adevăr pentru furnizorii de conţinut, care pur şi simplu îşi văd munca "împărţită" înainte ca ea să se vândă!
    Dacă se compară Amazon cu Apple, avantajul este net în favoarea primului, pentru furnizorul de conţinut, din cauza multitudinii de cerinţe pe care le impune Apple.
    Pe de altă parte, piaţa îşi spune cuvântul. Tot mai multe afaceri mijlocii şi mari au început să vireze către platforma oferită de Quark, cu al său Publishing System, cu ajutorul căreia se poate publica din (de pe) orice, pentru orice tip de mediu sau dispozitiv (ultimii beneficiari: Forbes). Părerea mea este că acesta este viitorul.

    RăspundețiȘtergere
  2. pare imens comisionul de 30%. spun pare, pentru ca mi se pare parfum. fata de ce se intimpla pe piata editoriala astazi. cand retailul pleaca strigarea de la un 40% si se duce inspre 50 %. si peste. la asta trebuie adaugat ca retailul clasic vine cu respectivul rabat peste investitia editorului in manufacturarea suportului fizic, care nu e ieftina...
    si din cate stiu eu, in romania, retailul cam pe toate pietele da tonul dansului. poate cu pietele web2.0 sa se mai potoleasca

    RăspundețiȘtergere
  3. Era de asteptat ca Google sa faca miscarea asta, de mai bine de 6 luni se tot vorbeste de aceasta posibilitate. Apple are acum si mai multe batai de cap si va veni ca o presiune logica sa reduca din pretentii.
    Ce parere ai de noul magazin de aplicatii al Amazon, care se vrea un concurent al Android Market?

    RăspundețiȘtergere

Atenție! Comentariile sunt supuse moderării și vor fi vizibile după o perioadă cuprinsă între 1 și 4 ore. Sunt permise doar comentariile care au legătură cu subiectul.
Pentru discuţii mai flexibile folosiţi canalul de Telegram Dan Diaconu(t.me/DanDiaconu)