vineri, 8 aprilie 2011

Competiţia OMG


De câteva zile, la presiunile ministrului Tabără, a  început o amplă dezbatere legată de organismele modificate genetic.  Chiar dacă trece hazliu peste episodul WikiLeaks trebuie să încep prin a sublinia un lucru de care toată lumea ar trebui să fie conştientă: Tabără susţine necondiţionat cultivarea OMG-urilor, posibil dintr-un interes cât se poate de material. Având în vedere opiniile clare ale membrilor UE, cultivarea OMG-urilor într-o ţară din UE ar reprezenta o victorie clară a producătorilor acestor plante. Odată spartă bariera legislativă, profiturile acestora ar creşte substanţial. Şi e vorba de foarte mulţi bani!

Ajunşi în acest punct, trebuie să menţionez o întâmplare de anul trecut care are în centru un domeniu diametral opus, anume agricultura bio. Un prieten care dorea să înceapă un business cu produse bio din soia s-a găsit în imposibilitatea de a achiziţiona din ţară soia certificată bio. Mai mult, acest prieten îmi spunea că, din punctul lui de vedere, în România deja se cultivă haotic OMG-uri, iar fenomenul este scăpat de sub control. Nu ştiu câtă dreptate să-i dau, dar având în vedere haosul generalizat de la noi nu m-ar mira ca dezbaterile de acum să fie cu mult în urma realităţii. 

Nu sunt un expert în domeniul organismelor modificate genetic la fel cum nu sunt un expert în agricultură. Despre acest nou domeniu am citit la fel ca mulţi alţii. Ştiu că sunt numeroase studii care sugerează existenţa unor legături între anumite afecţiuni şi OMG-uri. La fel de adevărat este că sunt numeroase răspunsuri ale unor organisme oficiale conform cărora consumul de plante modificate genetic nu are nicio legătură cu vreo boală. Având în vedere această controversă, putem spune că adevărul se află la mijloc? Evident că nu.

Ceea ce ar trebui însă să ştie consumatorii este un lucru mult mai grav, anume că, în prezent consmăm  fără să ştim asemenea plante. Hrana animalelor destinate sacrificării este compusă într-o proporţie covârşitoare din soia modificată genetic. Multe produse procesate, în special mezelurile, au ca adaos proteic soia sau amidon din porumb modificat genetic. Având în vedere aceste realităţi întrebarea care se pune este "ce e de făcut"? Personal cred că interzicerea OMG-urilor deja nu mai corespunde realităţii. Cred însă că reglementarea strictă a cultivării şi distribuţiei acestora ar fi un lucru mai mult decât necesar. Apariţia unor norme privind delimitarea strictă zonelor în care se cultivă asemenea plante, controlul distribuţiei lor şi pedepsele dure aplicate celor care încalcă normele ar putea fi soluţii care ar ţine fenomenul sub control. De asemenea, etichetarea clară a produselor care provin din culturi modificate genetic(direct sau in direct) ar avea un efect benefic. În momentul în care 80% din produsele existente în magazin vor avea "bulină roşie", consumatorii vor şti cel puţin ce anume consumă şi vor putea lua decizia în cunoştinţă de cauză. 

Personal sunt un susţinător necondiţionat al agriculturii bio, dar sunt conştient că aceasta presupune costuri ale produsului final de câteva ori mai mari. În aceste condiţii, probabil că singura soluţie acceptabilă este reglementarea strictă a domeniului şi o etichetare corespunzătoare. Cel puţin, existenţa unei legislaţii clare ar avea rolul de a pune ordine în haosul actual.

15 comentarii:

  1. pai cu agricultura bio eram cu 1 miliard mai putini acum. vezi norman borlaug

    RăspundețiȘtergere
  2. @Anonim 8 aprilie 2011, 09:42

    Nici o problema! Cu agricultura industriala o sa ne terminam de unii singuri in ritm mai lent. Ai auzit de scoaterea suprafetelor agricole din uz dupa o anumita perioada de exploatare, fie din cauza folosirii ingrasamintelor chimice sau a plantelor cultivate intensiv (si cazul unor OMG-uri)? Sunt situatii in care solul se degradeaza in ultimul hal, incat nu mai poate creste nimic pe el (Nu mai functioneaza nici rotatia culturilor). Exista pe undeva o statistica cu ce suprafete agricole sunt scoase din uz anual, la nivel global din cauza asta.

    RăspundețiȘtergere
  3. Nu exista doar Bio sau OMG, exista si cea Industriala (de acum clasica). Rosii bio 10 lei pe Kg, industriale 3 lei pe Kg, OMG 2 lei pe Kg.

    Se poate face industriala decenii bune si cu rotatia culturilor randamentul ramane. Dar cum spunea si @Synthesis, in cazul OMG cresc puternic sansele sa te alegi cu un teren sterp dupa 10-20 de ani de OMG.

    La OMG mai e o mare jmecherie: prin manipulare genetica se pot crea fructe/legume/cereale sterpe, rosii fara samburi, vinete cu samburi care nu se pot replanta, etc. Astfel incat daca furnizorii OMG reusesc sa scoata de pe piata semintele clasice, toti producatorii o sa devina dependenti de semintele lor.

    La rosii au cam reusit deja, taranul roman nici daca vrea nu mai gaseste seminte de rosii zemoase, gustoase, nu pietrele turcesti verzi in interior. Si in doar 4-5 ani, poti extermina aproape complet dintr-o tara o anumita planta cu plantare anuala (legumele si cerealele). Asta e competitia, nu costurile reduse la hectar pentru ca si OMG au nevoie de insecticide si ingrasaminte. Mai putin, dar au.

    RăspundețiȘtergere
  4. pot sa spuna orice, de fapt cei care se folosesc de OMG-uri si le impun sunt niste iresponsabili ignoranti.
    Daca Dumnezeu considera ca ceea ce a creat nu e suficient de bun, probabil le imbunatatea genetic din start. Dar cu siguranta a tinut cont de alte aspecte pe care omul in micimea lui nu le poate vedea.

    A modifica 'codul' genetic natural - ADN-ul, e oarecum echivalent din punct de vedere software cu actiunea unui programator incepator de a schimba o bucatica de cod intr-un program f mare, care-i rezolva o problema locala, dar care impacteaza negativ in alte 1000 de locuri. Iar codul genetic este de o complexitate cu multe ordine de marime peste orice soft dezvoltat de om pana acum.

    Poate ca pana la urma asa suntem programati, sa ne autodistrugem.

    RăspundețiȘtergere
  5. cultivarea haotica nu mai poate fi reglementata, acum este prea tarziu, din simplul motiv ca s-a ajuns la hibridari incrucisate intre plante modificate si nemodificate cultivate pe terenuri alaturate... de fapt asta se si doreste de catre marii producatori de seminte de astfel de plante (hibrizii produsi de Mosanto sunt infertili, dar transmit genele lor si plantelor nemodificate prin polenizari incrucisate) - astfel ei controleaza intraga piata. In SUA acesti hibrizi sunt patentati, si pe aceasta baza i-au falimentat pe cei care incercau sa cultive plante nemodificate, dandu-i in judecata pentru ca au cultivat plante din seminte obtinute din culturi proprii hibridate accidental si care aveau secvente de cod genetic patentat (aberatia capitalismului - sa patentezi ceva ce a facut natura, genele respective nu sunt artificiale, ci apartin altor specii de plante)

    RăspundețiȘtergere
  6. @mircea , daca iti scoti o masea de minte modifici creatia lui dumnezeu? sa nu fim habotnici. e de studiat si vazut ce castigam si cat pierdem adoptand una dintre solutii

    RăspundețiȘtergere
  7. Un subiect ca "organismele modificate genetic" e ca un turnesol. Detecteaza imediat pe cei care se lasa ghidati de emotii in luarea deciziilor.

    Ca atare, o argumentatie logica ar fi complet inutila, dar hai sa incerc totusi.

    Cainele nu e un lup modificat genetic ? Doar ca in loc sa fie facut intr-un laborator, a fost facut cu multe dificultati de-a lungul multor generatii.

    Graul din care se face painea nu e tot o "aberatie genetica" ??? Graul salbatic (adica ala de la "dumnezeu") e un soi de iarba, complet inadecvat alimentatiei umane.

    De unde si pana unde se traseaza distinctiile astea complet arbitrare ?

    RăspundețiȘtergere
  8. Din pacate, agricultura "bio" nu are capacitatea de a hrani 7B+ oameni. Cu toate ca tehnologiile aplicate in cultura soiurilor existente au inregistrat un avans imortant in ultimii ani, iar utilizarea lor s-a extins tot mai mult, productia a totala inceput sa se plafoneze datorita factorilor biologici.

    Ingineria genetica este pur si simplu pasul urmator, si ofera in plus avantajul ca plantele respective sunt mai rezistente la daunatori si la conditii de mediu adverse, necesitand mai putine ierbicide, pesticide, fungicide si ingrasaminte. Multe dintre modificarile genetice implementate in prezent au ca scop imbunatatirea absobtiei mineralelor din sol, in special a azotului, si imbunatatirea tolerantei la seceta si frig. Acestea permit obtinerea de recolte mai mari, cu costuri mai reduse. Principalele dezavantaje ale culturilor de plante modificate genetic sunt costul ridicat al semintelor, si dependenta totala de producator. Datorita faptului ca genele sunt introduse artifical in structura ADN-ului plantei, acestea sunt recesive, si se pierd aproape complet la a 2-a si a 3-a generatie. Obiectiile ridicate cu privire la toxicitate sau la migrarea genelor catre alte plante sunt in mare parte nejustificate.

    Personal, cred ca marcarea produselor obtinute din plante modificate genetic este perfect indreptatita, la fel ca si dreptul proprietarilor loturilor vecine de a-si proteja propriile culturi, chiar daca pericolul este minim. Nu cred insa ca introducerea unor reglementari complicate va rezolva problema, ci, cum se intampla intotdeauna, va crea unele noi, permitand producatorilor, prin intermediul grupurilor de lobby sa modifice legea in favoarea lor, si impotriva concurentei. La ora actuala, lupta se duce mai degraba intre producatorii de chimicale si cei de seminte GM, atat prin influentarea factorilor de decizie, cat si prin sponsorizarea diferitor grupuri sociale de presiune. Cum pot de exemplu justifica ecologistii opozitii afata de culturile GM, daca interzicerea acestora ar duce in mod automat la utilizarea unei cantitati mai mari de substante chimice?

    RăspundețiȘtergere
  9. si iata cum o discutie interesanta e transformata in gluma de baiatul cu Dumnezeu. Bine de tot...

    RăspundețiȘtergere
  10. Un exercitiu de gandire.
    Deoarece "Din pacate, agricultura "bio" nu are capacitatea de a hrani 7B+ oameni", sa trecem la "Ingineria genetica" care " este pur si simplu pasul urmator".
    Asa o fi. Dar inevitabil populatia va creste, deoarece este hrana, nu? Sa zicem ca ajunge la 15 milarde. Atunci ce mai facem? O sa ne mancam unii pe altii (ca in filmul SOYLENT GREEN) sub o forma sau alta? Nu se ajunge inevitabil tot la FOAME? Atunci cred ca va fi o tragedie mai ... decat acum, de se va ajunge in situatia respectiva.
    Orice populatie creste numai in masura in care exista hrana pentru ea.
    S-ar putea ca dupa "pasul urmator" sa nu mai fie nimic. 0
    Incercati sa ganditi pe termen mai lung de cateva zeci de ani, deoarece populatia creste dramatic, daca exista resursele necesare.
    Iar in legatura cu "obiectiile ridicate cu privire la toxicitate sau la migrarea genelor catre alte plante sunt in mare parte nejustificate.". Sunteti d-voastra mare specialist in agricultura si inginerie genetica de va exprimati in acest sens? Lasati timpul sa arate daca exista efecte respective.
    Constant.

    RăspundețiȘtergere
  11. >Din pacate, agricultura "bio" nu are capacitatea de a hrani 7B+ oameni.

    Boom-ul demografic e în scădere deja deci probabil nu peste mult timp populaţia se va stabiliza ( chiar la un nivel mai scăzut decât cel actual ). :)

    Dincolo de argumente religioase sau de altă natură rămîn cele de natură socio-economică ( dependenţa de seminţe şi "contaminări accidentale" ) şi medicală.

    RăspundețiȘtergere
  12. @ alex

    ''Personal, cred ca marcarea produselor obtinute din plante modificate genetic este perfect indreptatita, la fel ca si dreptul proprietarilor loturilor vecine de a-si proteja propriile culturi, chiar daca pericolul este minim.''

    1. genele utilizate in OMG transgenice - cele care de fapt ridica probleme majore (nu cele de la lup la caine) nu sunt artificiale, ci tot naturale, atunci de ce sa fie patentate?
    2. protectia o facem prin impedicarea vantului si albinelor (cate mai exista) sa treaca de la o parcela la alta.
    Regresia exista cu adevarat, dar la fel de bine poate avea si efectul invers, ca in conditii naturale sa se produca adevarati mutanti. De asemenea, absorbtia mineralelor din sol duce la epuizarea rapida a acestora, si apoi? luam tancul si mergem sa cultivam la vecini :), iar ei pot sa moara, ca si asa suntem prea multi

    RăspundețiȘtergere
  13. Problema cea mare a OMG nu e cea legata de sanatate ci faptul ca se transforma in marfa ceea ce intotdeauna a fost gratuit: capacitatea oamenilor de a culege roadele muncii lor. Cu OMG ei vor culege numai roadele a ceea ce vrea Monsanto sa le dea sa culeaga.

    Recomand lectura cartilor lui Jean Ziegler (inspector ONU) si Herve Kempf.

    @Alex Nicolin: exista studii ale ONU care arata ca la ora actuala, cu tehnicile actuale, planeta poate hrani 12 miliarde de oameni. Faptul ca suntem acum 7 miliarde si unii mor de foame nu e o problema de incapacitate, ci de distributie.

    RăspundețiȘtergere
  14. Si inca un lucru: oameni buni, planeta nu va ajunge niciodata la 15-20-25 de miliarde de locuitori! S-ar ajunge acolo numai daca mai inventam odata penicilina, daca marim speranta de viata de la 70 la 100 de ani (chiar si in Japonia e o utopie acest lucru...), daca africanii de rand au putere de cumparare pentru a cumpara medicamente anti-SIDA etc. etc. etc. Ceea ce nu e cazul. Anonimul din 9 aprilie 0:15 are perfecta dreptate.

    RăspundețiȘtergere
  15. In tot cazul, nu mi se par viabile ideile ministrului.

    RăspundețiȘtergere

Atenție! Comentariile sunt supuse moderării și vor fi vizibile după o perioadă cuprinsă între 1 și 4 ore. Sunt permise doar comentariile care au legătură cu subiectul.
Pentru discuţii mai flexibile folosiţi canalul de Telegram Dan Diaconu(t.me/DanDiaconu)