2013 - ce va fi

Iată-ne ajunși la finalul unui an ciudat. Cu toate că fusese marketat ca un an al creșterii, un an care va pune punct crizei, în final am avut parte de o evoluție anostă. Privind spre burse se văd evoluții pozitive, însă marea problemă pe care o avem este persistența crizei, o situație care devine, pe zi ce trece, mai supărătoare.

Am putea spune că în 2012 ne-am confruntat cu un nou eșec al combaterii crizei. Era logic să se întâmple așa deoarece în joc sunt sume mult prea mari; e vorba de probleme care țin de însăși structura societății. Trăim o perioadă în care întreaga lume merge inerțial într-o mașină al cărei motor este gripat. Nimeni nu are curaj să intervină deoarece miza e mult prea mare. Așa se face că toată lumea speră într-o revenire miraculoasă a normalității. 

În ceea ce privește traseul parcurs, el se înscrie, în linii mari, în harta pe care am desenat-o de mai multe ori aici. Începută din zona financiar-bancară, criza a fost exportată la nivelul statelor și al populației. Anul care tocmai s-a încheiat a marcat migrarea crizei dinspre state spre băncile centrale. După ce a devenit clar că statele nu pot lupta utilizând arsenalul normal, responsabilitatea administrării medicației anti-criză a aterizat în curtea Băncilor centrale. Acționând concertat, bancherii centrali au făcut ceea ce știu: injecții financiare generoase fix la momentul oportun. Cu toate că se știe că efectul acestor tratamente este unul temporar, se preferă permanentizarea lor deoarece există o credință unanimă că încă ne aflăm într-un teritoriu sigur. Oare?

Teoretic, 2013 ar trebui să fie anul exploziei finale, anul în care puterea bancherilor centrali se va reduce la zero. Practic, pârghiile pe care le manipulează ei ar trebui să-și reducă puterea până la disoluție, inducând un haos absolut. Mai există însă un pas, o șansă, o carte care mai poate fi jucată: politica. Sună ciudat? Poate, dar dacă ne uităm retrospectiv, când lucrurile merg prost și nu se mai poate face nimic, politicienii sunt cei care au puterea să scoată la lumină armele schimbării. Nu vă gândiți cu speranță, deoarece nimeni nu are lampa fermecată. Intrarea politicienilor în joc echivalează cu restrângeri de libertăți, joc economic strict controlat și o creștere teribilă a autorității statului. Cred că va mai trece însă ceva timp până când vor ieși la lumină armele nucleare deținute de politicieni. Cel mai probabil, în 2013 tot măsurile monetare vor fi cele suverane, dublate de un optimism economic moderat despre care vom vorbi ceva mai târziu.

Ceea ce se vede însă cu ochiul liber este începutul unei mișcări de devalorizare a monedelor. De multă vreme s-a încercat acest joc facil(dar eficient), însă el a fost întrerupt prin înțelegeri între părți. Lucrurile par a se fi fracturat din momentul în care noul prim ministru al Japoniei a început să facă pași extrem de fermi în această direcție. Este un element de care trebuie să ținem seama deoarece devalorizarea monedei e cea mai simplă metodă de stimulare a economiei unei țări.

Cu toate amenințările amintite, cred că din punct de vedere bursier anul care vine va sta destul de bine. Semnalul este dat de piața chinază, care deja a început creșterea așa cum estimasem încă din octombrie. Situații similare cred că se vor înregistra peste tot, chiar și în economiile mari. Un studiu recent arăta că bunurile de folosință îndelungată ale americanilor au devenit de-a dreptul vechi, sugerându-se că există o presiune de înlocuire a acestora. În cazul în care 2013 va confirma această tendință, putem avea un an extrem de bun. Dezmorțirea consumatorului american poate împinge economia și, implicit, bursele vor resimți pozitiv acest impuls. Teama de devalorizare este un element destul de puternic pentru a împinge atât consumatorii în magazine cât și investitorii pe burse.

Nu trebuie însă să ne iluzionăm. Criza nu va trece, iar scenariile extreme pândesc la tot pasul. Suntem în  zona nisipurilor mișcătoare și, chiar dacă ni se pare că ne-am adaptat la mediu, nu suntem feriți de posibilitatea unui scenariu extrem. Cu toate acestea trebuie să ne păstrăm intact optimismul deoarece criza nu este altceva decât o provocare. Ține numai de noi modul în care reușim să-i facem față, să-i anticipăm capcanele. 

P.S. Fiind ultimul articol din acest an, nu-mi rămâne decât să vă urez multa sănătate și fericire! 2013 să vă aducă tot ceea ce vă doriți! La multi ani!