joi, 22 noiembrie 2018

Dacă vă e frică de ruşi, nu americanii sunt soluţia!

Stăm cu ei în coastă de-o istorie. Unii spun că ne-au ajutat, alţii că ne-au jefuit. Nici unii şi nici ceilalţi n-au dreptate. Şi asta pentru simplul motiv că, în relaţiile dintre naţiuni nu sentimentele contează. Ne-au eliberat ruşii în 1877? Ne-au industrializat ei ţara? Ne-au furat ei tezaurul? Ne-au luat ei Basarabia şi Bucovina de Nord? Cu toate că vi se va părea ciudat, acestor întrebări le poţi răspunde atât cu da cât şi cu nu şi vă garantez că există argumente care pot fi aduse fiecărei variante.

Marele nostru ghinion este că ne aflăm în vecinătatea Rusiei. Pe de altă parte, e greu de găsit vreun loc în lumea asta în care să nu fii pe lângă vreo putere. Cu alte cuvinte, chiar dacă n-ar fi fost ruşii, ar fi fost alţii, iar a crede că vecinătatea cu o altă putere ne-ar fi asigurat o viaţă mai bună e o simplă iluzie. Relaţiile dintre oameni sunt relaţii de putere. Şi, aşa cum cel mai bătăuş face legea într-o gaşcă de puştani, la fel e şi în relaţiile dintre state. Cel puternic face legea. Iar legea o face nu din raţiuni sentimentale, ci bazându-se pe propriile interese.

Să revenim la problemele noastre. Mulţi consideră că vecinătatea cu Rusia e o tragedie a istoriei. Poate fi aşa, dar în lumina isteriei mediatice de azi în care ruşii sunt de vină pentru orice mi se pare o prostie. Cum tot o prostie mi se pare provocarea Rusiei. Ce argumente putem avea noi, un limbric de ţară, pentru a ataca retoric Rusia? Ce anume ne poate face pe noi să adoptăm un asemenea joc prostesc? Asta în situaţia în care ruşii nici măcar n-au arătat că ar avea vreo treabă cu noi.

Cei mai prostovani aduc ca argument parteneriatul nostru cu SUA. Cică dacă avem alianţă cu SUA suntem apăraţi. OK, aşa o fi, dar dacă un mare mahăr mondial îţi asigură protecţia, asta nu înseamnă că tu trebuie să sari la gâtul unuia care joacă în altă ligă. Şi nu în orice ligă, ci fix în aia în care se află şi protectorul tău! Dacă te ştii slab, dar ai protecţia asigurată,  un minim de tactică, dar şi de bun simţ, ar trebui să te îndrume spre un comportament decent faţă de cel care ţi-e duşman. Nu de alta, dar niciodată nu ştii ce-ţi poate rezerva viitorul. 

Să trecem acum la partea spinoasă a ecuaţiei ruso-române. Există un episod al istoriei recente destul de bine cunoscut: invazia Cehoslovaciei de către ţările membre ale Pactului de la Varşovia. Cu excepţia României, celelalte ţări au sprijinit acţiunea URSS de invadare a Cehoslovaciei „pentru salvarea comunismului de acolo”. La noi, Ceauşescu era şi el un lider destul de rebel, care mergea pe linia derusificării ţării. Invazia Cehoslovaciei l-a făcut să-şi simtă scaunul extrem de fragil. Ce putea face în acea situaţie? Ar fi putut cere ajutor americanilor?

Chiar dacă România făcea parte dintr-o altă alianţă militară, ar fi putut să o facă, dar indirect. Ar fi fost suficient să meargă la ONU, coada de topor a SUA şi să reclame încălcarea independenţei Cehoslovaciei. Ar fi fost un spectacol pe care media abia aştepta să-l fructifice. Cu siguranţă că URSS ar fi putut fi oprită în virtutea tratatelor pe care le-a încheiat la sfârşitul Războiului Mondial şi prin presiunea aşa-zisei comunităţi internaţionale. Însă, cu toate că SUA era cea mai mare putere a lumii, Ceauşescu n-a făcut un asemenea gest nebunesc, gest care ar fi fost sortit eşecului. Ştia câteva lucruri esenţiale. În primul rând că făcea parte dintr-o lume care le fusese dată ruşilor de către anglo-americani. Mai mult, ştia că sferele de influenţă sunt elemente de netrecut în relaţiile internaţionale. De-aia Salvador Allende o sfârşise ca un câine. Cu alte cuvinte, era prins într-o capcană, iar rezolvarea trebuia să o găsească în interiorul acelei capcane.
 
Ceea ce a făcut atunci a fost ceva mult mai deştept şi extrem de surprinzător pentru toată lumea. În loc să caute „să meargă pe burtă” sau să se plângă ficţionalei comunităţi internaţionale, Ceauşescu a apelat la prietenul său Mao, căruia i-a solicitat o discuţie telefonică. Timp de câteva ore cei doi au discutat despre starea de tensiune din Europa de Est, despre încălcarea brutală de suveranitate pe care-o comisese URSS şi despre evenimentele care ar putea urma. Ceauşescu n-a exclus posibilitatea(şi, în acelaşi timp temerea sa) ca Armata roşie să intre şi în România pentru „a salva comunismul de aici”. Atunci a fost rostită celebra replică a lui Mao: „Dacă URSS va trimite armata pentru a salva comunismul din România, un milion de soldaţi chinezi vor trece graniţa pentru a salva comunismul din Uniunea Sovietică!”. 

Cu siguranţă că liniile telefonice erau ascultate de ruşi. Era limpede şi că avertismentul lui Mao era unul destul de serios pentru a nu fi ignorat. Acestea au fost „aripile” care i-au permis lui Ceauşescu să iasă public, să critice invazia Cehoslovaciei şi să-şi întărească suveranitatea.

Acum am putea spune că suntem într-un setup similar celui de atunci. Suntem prinşi într-o alianţă militară nefastă(NATO) şi într-o construcţie economică ficţională(UE). Ambele zone în care-am fost băgaţi „la găleată” ne încalcă brutal suveranitatea şi ne jefuiesc precum hoţii la drumul mare. Suntem într-o ecuaţie fără ieşire, dar ne temem de ruşi. Acum, sincer să fiu, nu-mi dau seama ce altceva ne-ar putea face mai rău ruşii. Dacă vin aici şi ei vor veni tot pentru a ne jefui. E într-adevăr hilar că ne ferim de posibilul jaf al ruşilor în condiţiile în care americanii şi europenii iau zece piei de pe noi arătându-ne sperietoarea rusească. Avem oare vreo ieşire din această situaţie?

Rezolvarea ecuaţiei complexe în care ne aflăm vine tot din China. Americanii nu fac altceva decât să ne jefuiască şi să ne folosească pe post de pion în spectacolul pe care-l pun în scenă cu ruşii. Asta înseamnă că, mai devreme sau mai târziu, vom fi împinşi în faţă „la sacrificiu”. Noi, polonezii sau statele baltice. Naiba ştie cine, dar cineva va fi sacrificat. Suntem în găleata de decoruri pentru spectacolul pe care vor să-l pună în scenă, iar asta e tragic pentru noi. Ieşirea din acest setup nu se poate face „prin noi înşine”. Am fi o găină care speră să-şi găsească libertatea în pădurea vulpilor.  În aceste condiţii, singura rezolvare poate veni tot din partea vechiului nostru prieten, China. O întărire a relaţiilor economice, în paralel cu deschiderea de „nevinovate” tratate de neagresiune ne pot pune la adăpost de dezastrul care ar putea urma. Nu trebuie să ieşim din NATO, nu trebuie să părăsim UE, dar deschiderea celei de-a treia căi e esenţială. La fel ca şi fructificarea oportunităţii de a ne situa pe noul drum al mătăsii. 

Problema este că situaţia de acum este radical diferită de cea din 1968. Atunci fusese eliminat din aparatul de stat întreg balastul leprelor internaţionaliste sosit pe tancurile sovietice. La putere se afla Ceauşescu şi aparatul său care, dincolo de toate păcatele care i se reproşează, cel puţin avea o orientare naţionalistă. Aşa comunist cum era el, Ceauşescu cel puţin punea interesele ţării pe primul loc. Acum însă la butoanele vizibile şi, mai ales, la cele invizibile se află odraslele foştilor internaţionalişti din stalinismul cel mai oribil. Născuţi trădători, ei nu fac altceva decât să submineze din interior ţara, promovând lichele şi executând pas cu pas un plan amplu de destructurare şi degenerare a naţiunii. De-aceea învăţământul a ajuns o umbră a ceea ce-a fost. Ştiţi de la cine a început totul? De la idolul tefeliştilor, Şora, acest moş stalinist, primul ministru postrevoluţionar al învăţământului, cel care a dat startul unei destructurări nemaivăzute a sistemului autohton de educaţie. Mai ţineţi minte cine a „reformat” economia? Bravul fiu al stalinistului kaghebist Walter Roman, luptător în Spania, acolo unde ororile „noii orânduiri” i-au speriat până şi pe cei mai înrăiţi comunişti spanioli. Oare i-o fi spus Walter odraslei sale despre cum se distrau în Spania mutilând cadavrele „duşmanilor poporului”?

Să lăsăm însă leprele cu leprele şi să revenim la ale noastre. Aşadar, în timp ce în 1968 aveam o conducere naţională, acum suntem penetraţi la toate nivelele de trădători. De-aceea, cu toate că avem la îndemână soluţia chineză, suntem împinşi în oala cu lături a UE şi NATO, organizaţii care ne jupoaie mai rău decât ruşii, turcii şi romanii la un loc. Poate vă amintiţi calculul pe care l-am făcut şi din care-a rezultat că tot tributul pe care l-am plătit turcilor o istorie e o nimica toată faţă de banii pe care-i dăm americanilor pentru aşa-zisa înarmare.

Vă e frică de ruşi? Păi dacă vă e frică, de ce întoarceţi urechea a ascultare către Germania, principala blatistă din meciul care se joacă acum? De ce vă lăsaţi cotropiţi de Austria, dintotdeauna coada de topor a ruşilor? Şi de ce vă bazaţi pe americani, partenerii de nădejde ai ruşilor, cei care aduc propagandistic în prim-plan „duşmanul rusesc” doar pentru a menţine o ordine mondială perimată încă de la căderea Zidului Berlinului. Aşadar, dacă vă e frică de ruşi, cum naiba de vă simţiţi siguri tocmai în braţele celor care fac marile jocuri, la vedere, cu partenerii ruşi? E ca şi cum v-ar fi frică de urşi şi aţi căuta adăpost în bârlogul lor. Nu sună aberant?

Sper totuşi ca odată şi odată, înainte de a fi prea târziu, să vă veţi trezi din letargia şi troaca „fake”-informaţională în care vă scufundaţi. Încercaţi totuşi să vedeţi lucrurile aşa cum sunt, nu aşa cum vă sunt zugrăvite. UE şi NATO sunt organisme intruzive, sunt viruşi, paraziţi care omoară sistemul gazdă. Înainte de a fi intrat în jocul acesta ar fi trebuit să înţelegem cum să folosim virusurile pentru imunizare. Abia atunci am fi putut beneficia de cele două organizaţii. Din păcate, noi ne-am aruncat nepregătiţi şi acum suferim de bolile pe care ni le provoacă nefasta întâlnire cu aceste organisme-mutant care ne parazitează, sugându-ne tot sângele. Poate că nu e prea târziu să ne revenim. Însă, pentru o terapie eficientă e obligatoriu să înţelegem lucrurile aşa cum sunt, nu aşa cum ne sunt induse halucinant de către paraziţii cu care ne-am ales.

14 comentarii:

  1. ”Cu alte cuvinte, chiar dacă n-ar fi fost ruşii, ar fi fost alţii”- națiunile din vest au prosperat tocmai fiindcă au fost departe de imperiile otoman și țarist/sovietic.

    Referitor la 1968 ar trebui să știți că Ceaușescu le-a cerut ajutorul atât chinezilor cât și americanilor.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Națiunile din vest au prosperat și prosperă în continuare datorită vechilor și noilor colonii.

      Ștergere
    2. Am mari îndoieli și asupra Chinei. Nici China nu mai este ce-a fost pe vremea lui Ceaușescu. Nu cred că actuala Chină ne-ar trata ca parteneri, ci tot raporturi de vasalitate ar exista între noi. Ne-am procopsi cu un stăpân în plus și nicidecum cu un partener. Nu mai cred că ecuația în care suntem prinși are vreo rezolvare. Doar un noroc chior ne-ar mai putea salva de la inevitabila dezmembrare teritorială.

      Ștergere
    3. Nu prietene, au prosperat datorita jafurilor din colonii. Au fost si sunt mult mai periculosii decat rușii! Drept dovada ca va spala pe creiere mai usori decat speli o pereche de sosete!

      Ștergere
    4. Drama României rezidă din faptul că nu a devenit o colonie clasică (cum a fost India sub administrare britanică) în care o țară puternică o stoarce de sevă ca pe o lămâie dar în același timp are și grijă de ea să n-o stoarcă și alții, ci a devenit o multicolonie din care storc sevă mai multe țări. Inevitabil, la un moment dat, aceste țări se vor certa, vor ajuge la divorț iar într-un final la partaj care se traduce exact în dezmembrare teritorială, fiecare își va lua partea care i se cuvine. Nu este ca în cazul fostei Iugoslavii sau fostei Cehoslovacii care s-au rupt în stătulețe mai mici de sine stătătoare, bucățelele rezultate din dezmembrarea României se vor topi în alte state. Nu-mi pot imagina un alt scenariu. Supraviețuirea României ca țară (că statul s-a dizolvat deja, abia de mai deține aproximativ 4% din active) l-aș pune doar pe seama unui miracol.

      Ștergere
    5. Anonim, au avut timp de jefuit coloniile pt că nu au avut războaie de purtat cu turcii și nu au fost invadați nici de otomani, nici de ruși.

      Ștergere
    6. Au prosperat în bună măsură de pe urma imperiilor coloniale.

      Da, ne-au ajutat și americanii, atît cu informații cît și cu sprijin politic. Dar ajutorul chinez a contat mult, tocmai pentru că nu se încadra în "baletul" ruso-american, a reprezentat elementul imprevizibil, necunoscutul.

      A mai fost ceva. România s-ar fi luptat, nu există îndoială. Iar rușii știau asta.

      Ștergere
  2. Debarcarea lui Viktor Yanukovich nu s-a făcut pentru că era omul rușilor. Partea rusească a Ucrainei nu l-a urmat. Yanukovich preconiza un tratat agricol de multe miliarde de dolari cu China. De aia avea curaj în fața Berlinului, chiar și a Moscovei. Care l-au mazilit, chiar dacă Moscova i-a oferit apoi casă și masă. Dar numai atât.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. CUm adica numai atit? Dar cit ii mai trebuia, la cite miliarde are in off-shore-uri. Asta chiar ca-i amuzant. Asta este cum ai zice despre nea nicu care daca ar fi ramas in Iran ( daca era baiat destept, dar nu era pentru ca a picat de papagal) iranienii i-ar fi acordat mai mult decit masa si casa. Cu ce ocazie?

      Ștergere
  3. Exista mai multe axiome pe subiectul asta:
    - unde a colonizat Rusia s-a terminat cu saracie: Euopa de Est, tarile baltice, Coreea de Nord, Cuba
    - unde a colonizat USA a iesit cu bogatie: Europa de Vest, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, Singapore, Canada, si un caz special tarile arabe.
    - dar exista si exceptii: toata America Centrala, America de Sud fac parte tot din colonizarea USA si nu le-a fost bine deloc.

    Dupa cum observam exista 2 grupuri de colonizati occidentali pe care s-au aplicat fie colonizarea constructiva fie colonizarea destructiva. Pentru anumite natiuni a suras norocul pentru altele nu. Diferenta a fost facuta in mare parte de ratiunile de tip geostrategic.

    Toate succesele americane au avut loc inainte de 89. Singura exceptie este Singapore care a decolat prin 92 dar si acolo planificarea posibil sa fi fost facuta tot inainte de 89.
    Anul 89 e foarte important de mentionat in aceasta analiza. Motivul este ca odata picat sistemul socialist competitia cu sistemul capitalist s-a prabusit. Ori aceasta schimbare a dus la schimbari profunde de gandire geostrategica. Pentru subiectul de fata cea mai importanta a fost: nu mai e nevoie sa aducem prosperitate in colonii ca sa cucerim minti si inimi.

    Statele colonizate dupa 89: estul european, Irak, Afghanistan, Libia, Siria(in progress) dupa cum observam au avut parte de un cu totul alt tratament, mult mai dur.

    Deci cine se asteapta sa vina Vestul aici si sa ne aduca lapte si miere viseaza vise adanci. Vestul ne-a cam dat ce avea de oferit si vine sa ia cat mai mult si sa dea cat mai putin. Nu e nimic personal toti sunt business iar noi am ramas socialisti pe sistemul intrajutorarii fratesti intre popoarele din UE.
    Daca vroiau ceva cu adevarat pentru Romania puteau sa ne trateze ca pe Norvegia sau UAE redeventa mare cu promisiunea sa cumparam masiv arme americane. Dar ce se vede e ca gazele le-au luat ei pe frimituri iar noi luam masiv arme americane fara nici un offset pe datorie.

    Qua vadis?!
    Nu putem dezvolta relatii serioase cu China pentru ca in strategia USA Drumul Matasii trebuie oprit cu orice pret. Exista poze mai vechi ale acestui drum care treceau prin Romania dar dupa ultima vizita in mandatul Ponta ruta a fost schimbata. O viziune geostrategica spre est vest l-a trimis pe Nastase de la presedentie la puscarie. Nu putem dezvolta relatii punctuale nici cu Rusia pentru ca USA vrea blocarea schimburilor Europa Rusia. In plus exista o necesitate de ambele parti de a fractura acest zid plantat pe suprafata euroasiatica de americani, cum noi suntem unul din stalpii principali e posibil sa fim fracturati odata cu el.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asta cu Europa de Vest este o gluma! Nu stii despre ce vorbesti! Planul Marschall a fost o metoda sa-ti faci cadouri singur. Salariile nemtilor sint nici 40% fata de cele din 1990. In timp ce productivitatea a crescut cu 40% in perioada 92-2017, salariile au crescut doar cu 7% nominal. 1% din populatie detine 60% din averea nationala in Germania. 50% din populatie detine 5% din averea nationala. Asta este o mica bocceluta cu ceva cirpe. 40% dintre pensionari sint saraci, adica n-au nimic. Multi dintre ei traiesc pe strada, maininca din gunoi sau stau la coada pt cite o masa la cite o org de ajutor. Daca ai muncit 40 de ani ca vinzator iesi la pensie cu 850 euro. Nu platesti nici o chirie cu banii astia! Mai sint si 3 milioane de copii subnutriti de care se ocupa org Tafel. 80% din populatia vestului are salarii de cel mult 1800 net. Stii ce-i asta? In anii 70 traiai mai bine in Romania! Toti din aceasta categorie fac concediul in Balkonia, dupa cum spun nemtii. Doar 12% din populatia Germaniei face tot traficul aerian. Restul se uita spre cer si pot numara avioanele.
      Vorbiti mereu dupa numarul de becuri din vitrine! Nu cititi nimic si le stiti pe toate. Nu va uitati nici macar in jurul vostru si credeti ca voi sinteti singurii oameni de pe pamint si doar situatia voastra conteaza.

      Ștergere
  4. Trebuie dezvoltata o relatie cu Dumnezeu!

    RăspundețiȘtergere
  5. https://www.facebook.com/SorinOvidiuVintu/photos/a.296667923876644/951499568393473

    RăspundețiȘtergere
  6. https://worldview.stratfor.com/article/geopolitical-journey-part-3-romania

    RăspundețiȘtergere