sâmbătă, 17 septembrie 2022

O istorie normală a românilor


Recent am avut pe facebook o controversă cu o doamnă, având la bază o temă de istorie. Incidentul nu mi-ar fi reţinut atenţia dacă n-aş fi detectat că respectiva doamnă e bine intenţionată în sinea ei, doar că - la fel ca mulţi dintre semenii noştri - vorbea în slogane. I-am atras atenţia că pentru a-şi rezolva dilemele ar fi bine să pună mâna pe o carte de istorie. Aproape instantaneu a început să mă bălăcărească trântindu-mi ca argument suprem un link dintr-o revistă glossy. I-am semnalat penibilul situaţiei, după care n-am mai continuat discuţia, rămânându-mi doar un gust amar. Oare chiar atât de rău au decăzut oamenii încât să nu mai fie capabili să identifice penibilul în care se scufundă? Din păcate răspunsul e afirmativ.

Zecile de ani în care propaganda vulgară a înlocuit argumentul deja sapă falii adânci în noi. Şi pentru că am amintit despre istorie, cred că e momentul să conştientizăm că pe acest teritoriu s-a dat întotdeauna o teribilă luptă de mistificare. Şi asta nu de azi, de ieri, ci în toate timpurile. Rescrierea istoriei de către învingători e un fenomen cunoscut. Doar că, atunci când ai capacitatea să te detaşezi, poţi separa adevărul de minciună şi le poţi prezenta celorlalţi versiunea firească a evenimentelor istorice. Asta ar trebui să facă un istoric adevărat. 

Din păcate noi, ca naţiune, am avut parte în ultimii 80 de ani de mistificări continue ale istoriei. Imediat după invazia sovietică, în 1947, apărea ediţia I a „Istoriei României” de Mihail Roller. Este cea mai brutală falsificare a istoriei noastre. Roller - supranumit şi micul Stalin - a reuşit să scrie o versiune a istoriei noastre în care nu există absolut nicio pagină care să nu conţină cel puţin o minciună. O deformare atroce, devenită manual obligatoriu în perioada stalinistă a Românei şi care-a reuşit să deformeze numeroşi şcolari de atunci. Schimbările politice de mai târziu - care-au făcut trecerea de la internaţionalismul bolşevic şi sovietizarea stalinistă către comunismul naţionalist al lui Ceauşescu - aveau să îngroape ruşinosul manual de istorie al lui Roller, scoţând în evidenţă o versiune triumfalistă a istoriei noastre naţionale. Practic, dintr-o extremă s-a mers către o poziţie diametral opusă. Nu-i rău să prezinţi în termeni elogioşi faptele de glorie, dar, la un moment dat, e  nevoie de echilibru deoarece important e să cunoaştem adevărul istoric. Există oare alternativa? Evident, răspunsul e afirmativ.

În 1942 apărea „Istoria Românilor” scrisă de Petre P. Panaitescu, probabil cea mai echilibrată realizare a unui manual şcolar. Din păcate, sovietizarea forţată a României, a tăiat elanul acestei cărţi remarcabile care-a fost înlocuită cu manualul imbecil al lui Roller. Pentru o perioadă de doar un an, după Revoluţia din 1989, „Istoria Românilor” a lui Petre Panaitescu a devenit manual de clasa a VIII-a. Din păcate locul i-a fost luat de mai multe generaţii de manuale şcolare, din ce în ce mai deformate, ajungându-se astfel la ideologizarea excesivă din prezent. Locul lui Roller a fost luat de o grămadă de mici torţionari care-au transformat manualul de istorie într-un desant ideologic menit a reduce la zero orice urmă de mândrie naţională. Şi uite-aşa, în 80 de ani, am reuşit performanţa să trecem dintr-o parte în cealaltă, refuzând să rămânem la versiunea normală şi adevărată a istoriei noastre naţionale.

Am constata cu plăcere retipărirea cărţii lui Petru Panaitescu de către Editura Contramundum, cea care şi-a propus un proiect ambiţios, anume acela de retipărire a manualelor şcolare clasice. „Istoria Românilor” completează astfel lista obligatorie de lecturi pentru orice şcolar şi nu numai. Citind-o, ca adult, veţi avea numeroase revelaţii şi veţi înţelege episoadele esenţiale ale neamului nostru, puse în contextul lor real, fără exagerări de nicio parte. Şi, de asemenea, trebuie să remarc stilul impecabil al scrierii, care transformă lectura într-o plăcere. Informaţia pur şi simplu se asimilează firesc, cu uşurinţă, de către oricine. Cartea este deosebit de utilă nu doar celor din gimnaziu, ci tuturor vârstelor. Iar pentru cei care au copii este utilă în educaţia micuţilor prin confruntarea elementelor prezentate aici cu cele din manualul şcolar. O educaţie bazată pe adevăr e una temeinică, menită a-i transforma pe copii în adulţi cu picioarele pe pământ.

Istoria Românilor o puteţi achiziţiona de pe site-ul Editurii Contramundum. De asemena, uitaţi-vă pe restul de cărţi din colecţia de manuale: Geografia Elementară a lui Charlotte Mason(din 1880!), Istoria lumii pentru copii: din Antichitate până în Evul Mediu de Virgil M. Hillyer şi continuarea sa, cu Evul Mediu şi Epoca Modernă, ambele din 1924! Îndemnându-vă copiii să studieze după manualele de atunci le veţi crea mai multe şanse de a deveni cu adevărat oameni.

E timpul să pun punct aici articolului de azi reamintindu-vă că a început şcoala. Un moment magic nu doar pentru cei mici. De aceea voi încerca să reiau şi eu secţiunea de lecturi pe care, de obicei, o aveam sâmbăta. Aşa că, până sâmbăta viitoare nu-mi mai rămâne decât să vă urez „spor la lectură”!

26 de comentarii:

  1. Excelent articolul! Voi cumpăra cartea lui Petru Panaitescu. Din păcate și azi există persoane care falsifică (mistifică) istoria. În următorul articol nu îmi place că autorul îi bagă în aceeași oală pe acest popă toxic, Vasile Oltean cu Ion Coja și generalul Dogaru. În rest, din punctul meu de vedere, analiza este obiectivă:
    http://art-historia.blogspot.com/2022/07/o-cronica-necunoscuta-din-vremea-lui.html

    RăspundețiȘtergere
  2. Un articol valoros! O zicală simplă dar înțeleaptă, spune așa: " cea mai bună minciună este adevărul". Atât Roller din trecut căt și actuali continuatori ai acestuia, ușor modificați genetic, mincinoși profesioniști ( așa se cred ei), au sfârșit, sfârșesc și vor sfârși în propria " capcană- groapă", săpată cu sârg pentru semenii lor, care nu sunt atât de creduli, naivi precum se așteaptă mincinoșii. Oare ei, mincinoșii profesioniști, nu știu că în viață, dacă ai așteptări, suferi dezamăgiri!? Știu ei câte ceva, dar acționează pe principiul: dacă tine, ține. Vă mulțumesc, domnule Dan Diaconu! Multă sănătate, vă doresc! Monica N.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. "Oare ei, mincinoșii profesioniști, nu știu că în viață, dacă ai așteptări, suferi dezamăgiri!?"
      Nu colega draga, nu sufera dezamagiri deoarece din toate timpurile acestia au scris la comanda CLASEI CONDUCATOARE, clasa care nutreste un dispret profund( dar si frica) pentru oamenii simpli, pentru populatii pe care le considera BIOMASA, gloate de manevra spre batjocura, care trebuiesc "inflacarate glorios" si intesate de minciuni istorice care cica reflecta "superioritatea neamului". Stilul, directia de bataie si abordarea depinde de cei "care comanda muzica" adica manualul de istorie sau cartile, plus "studiile" care apar in paralel asa cum apareau gunoaiele si vomitaturile cu rol de denigrare a poporului si scirbire, tinta fiind emigrarea in masa.
      cu drag, Amza

      Ștergere
    2. Domnule Amza, eu vă mulțumesc, dar, vorbim despre mincinoși " profesioniști". Specimenele respective pot fi împărțite, pe căprării. Unii sunt bine pregătiți și știu ce fac. Periculoși indivizi! Alții, sunt exploatați în orb. Sunt indivizi superficiali, cărora li se spală ușor creierul. Și aceștia sunt periculoși pentru că ei sunt convinși că ceea ce diseminează este purul adevăr. Mă rog, sunt lipsiți de coloană vertebrală. Sincer, am fost voit ironică la adresa mincinoșilor așa-ziși istorici la grămadă. Doar bine vă doresc! Monica N.

      Ștergere
    3. Altfel spus, a fost un fel de "Sîc! Noi nu suntem fraieri! Noi nu punem botul!" Așa, mai neacademic. 😉
      Monica N.

      Ștergere
    4. In completare, ca să nu întindem pelteaua prea mult, mă întorc la text. Autorul articolului atrage atenția asupra faptului că țintele acestor falși istorici sunt cu precădere, copiii, școlarii. Deci, grijă mare! Monica N.

      Ștergere
  3. Constantin Giurescu în ce categorie se încadrează?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Domnul Dan Diaconu, în articolul citit cu atenție de către dumneavoastră, se referă la un manual școlar clasic. Întrucât dialogurile purtate pe acest blog sunt interactive, îndrăznesc să vă întreb respectuos, domnule comentator : dumneavoastră în ce categorie a- ți încadra cele trei volume scrise de Constantin Giurescu, presupunând, desigur, că le-ati lecturat? Mulțumesc!

      Ștergere
    2. Semnez întrebarea adresată domnului comentator : Monica N.

      Ștergere
    3. Corectez greșeala de ortografie strecurată în textul redactat de mine. Corect este: "în ce categorie ați încadra" și nu " a- ți încadra". Vă mulțumesc! Monica N.

      Ștergere
  4. Recomand si Istoria romanilor a lui C Giurescu.Este o deosebita incantare lectura acestei carti ,pentru ca nu are spiritul didactic al altor asemenea lucrari .Istoriile sunt spuse cu pasiune ,sinceritate si deosebita acuratete .

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Vă mulțumesc pentru recomandare. In viitorul apropiat, le voi lectura. Dar, ca să pot aprecia nu sinceritatea ci " deosebita acuratețe", trebuie să fiu doxă de istorie. Adică, să- mi fi petrecut multe, multe ore cercetând și analizând diverse documente în diverse arhive. De ce? Ca să pot emite o părere obiectivă. Cu istoria unui popor nu te joci.

      Ștergere
    2. Îmi cer scuze, am omis să- mi semnez intervenția : Monica N.

      Ștergere
  5. Concluzia mea:
    (tot dupa modelul smecherilor de anglo-saxoni care numa de bine spun de ei si bravo lor)
    Un manual de istorie mai ales adresat scolarilor/liceenilor trebuie mai intii de toate sa te faca sa te simti bine, cistigator, voios nu deprimat, invins de iti vine sa-ti pui streangu da git. Hai sa fim seriosi!

    Singura mare concluzie obiectiva care trebuie foarte bine evidentiata este PREZENTA ETERNA in istorie a BOGATILOR si (mai nou) a MEGA-imbogatitilor prin golanii care vor face orice ca controleze prin toate mijloacele infernului pe restul de 90%

    Daca copii isi insusesc acest concept-filtru prin care vor privi lumea din jur si toate evenimentele care au avut si au loc deja vor fi toba de istorie!

    Cu respect, Amza

    RăspundețiȘtergere
  6. Este amuzanta credinta noastra in bine, in dreptate sociala, ca ar mai exista posibilitatea ca populatia tarii( ca popor nu mai exista decit sporadic, local, artizanal) ar avea un cuvint greu de spus in educatia copiilor nostri si ai tai DD, ca tot ai adus vorba de scoala.

    Si in sistemul de educatie am primit o scoala "ca afara", nu inzestrati cu o cultura generala ci cu schiluri si competente dezumanizante. Am observat ca tinerii parinti nu inteleg care sunt consecintele, pe de-o parte pe motiv ca odata cu ei s-a inchis cercul educatiei liberale de tip woke iar pe de alta parte pentru ca desconsidera cultura generala neintelegind ca ea impreuna cu specializarile profesionale sunt de fapt rampa de lansare spre a deveni un reprezentant de virf al societatii.

    Sa invatam de la elite si cum isi educa Ei progeniturile!

    RăspundețiȘtergere
  7. Cartea de istorie a lui Petre P. Panaitescu, deși facilă la lectură, m-a dezamăgit din start, întrucât preia aceiași linie a minciunii oficiale.
    De pildă, preistoria cu indo-europenismul bla, bla… Indo-europenismul este o mare minciună în consens cu evoluționismul, o altă găselniță care pervertește obscen adevărul.
    Cultura tracă este nouă zice autorul… nu auzise probabil de Tăblițele de la Tărtăria.
    Dacii nu aveau cultură scrisă bla, bla… Îl contrazice Codexul Rahonzy, aflat la Budapesta, oarecum ascuns de noi (de către frații maghiari): în plus, dacii scriau de la dreapta la stânga, ca orice popor primordial (evreii, arabii). Chestiunea că dacii au fost latinizați de romani este o altă minciună. Minciuna aceasta este recentă și vine pe următoarea filieră: reprezentanții Școlii Ardelene (secolul 19) au fost școliți la Roma și influențați de Papă să propage ideologia mincinoasă cu latinizarea în vederea catolicizării românilor ortodocși. Vezi, Doamne, dacă suntem latini, automat trebuie să fim și catolici. Știa și Eminescu despre această afacere papistașă. Doar că minciuna cu latinizarea s-a propagat în toate manualele de istorie, inclusiv în cel al lui Petre P. Panaitescu.
    Originea poporului trac e simplă. Herodot a fost primul istoric care a dat denumirea de „trac” acestui popor. Până la el, tracii se numeau tyrasieni. Mai precis de la Tyras, nepotul lui Noe. Care Tyras a fost primul om care a intrat în Europa după Potop. Dovadă, orașul lui Tyras (Cetatea Albă a lui Ștefan cel Mare), unde se varsă Nistru în Marea Neagră. Puțin mai sus de el, avem și astăzi orașul Tiraspol (Tiras+pol=cetatea lui Tiras).
    Nicolae Densușianu, în Dacia preistorică, îl citează pe Pliniu: „cei vechi au numit pe sciți aramei”, așadar și sciții erau de origine semitică (limba aramaică, pe care o vorbea și Iisus, era, de fapt, ebraica veche).

    Celții, galii ș.a. erau toți traci la origine, dovadă Tatăl nostru în limba celtă, publicat pe la 1500 în Britania (preluat de istoricul Chamberlayn). Citiți și vă cruciți ce limbă aveau celții:
    „Poerithele nostru cele ce eşti en cheri
    Svintzascoese numele teu
    Vie emperetzioe ta
    Facoesa ve ta, cum en tzer ase şi pre poementu
    Poene noastre datorii le nostre, cum şi noi se loesoem datorniczilor nostri
    Si nu dutze pre voi la ispitire
    Tze ne mentueste prenoi de vicleanil. Amin”.
    Așadar, latinii (romanii) nu erau decât un trib derivat din traci, care traci vorbeau o limbă asemănătoarea cu româna de astăzi. Adevărul e cam așa: limba latină se trage din limba română (tracă), nu invers. Traian și Decebal nu aveau nevoie de translator. În plus, există declarația lui Traian: „eu nu cuceresc Dacia, eu mă întorc la frații mei”.

    Iar galii sunt tot din neamul tyrasienilor-traci și au urmat același traseu după Potop, dând denumiri pe unde au trecut în această ordine: Galatia (locul dintre Antalia și Ankara de astăzi; a se vedea Epistola Sf. Ap. Pavel către galateni; Ankara vine de la ancoră – galatenii de acolo aveau ancora de la Arca lui Noe), Turnul și cartierul Galata din Istanbul (adică vechiul Constantinopol, adică vechiul Bizantion), orașul Galati (numit astăzi Galați, de la noi), cartierul Galata din Iași, Galiția (în Ucraina de astăzi), Galia (centrul Europei și Franța), Țara Galilor (în Marea Britanie), Galicia (în Spania).

    Am făcut o simplificare uriașă, dar istoria pe care o știm este împănată de minciuni, la fel ca și geografia – recte marea minciună a heliocentrismului.
    Angelica B.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. 👍👍👍👍👍👍

      Ștergere
    2. Doamnă,în altă ordine de idei, eu nu pot să- mi exprim o părere despre acest manual școlar, pentru că nu l- am citit. Și mai recunosc că am citit, studiat ceva cărți în domeniul istoriei, dar nu suficiente.
      Referitor la adevăr, că am observat că vorbiți de adevăr, vă întreb: la care adevăr faceți aluzie? Vă mulțumesc! Monica N

      Ștergere
    3. Adevărul este unul singur. 2+2=4, nu 3, nu 5, nu 0. Adevărul ni se dă, eventual, de către Dumnezeu (Adevărul Absolut) prin revelație. Dacă s-a ajuns în zilele noastre ca adevărul să fie relativizat, ideologizat, pervertit, asta este altceva, dar adevărul este într-un singur fel. Spune și Petre Țuțea: „Adevărul este Unic; mai multe adevăruri înseamnă nici un adevăr”.

      Ștergere
    4. Și tot din Petre Țuțea: Credinţa depăşeşte ştiinţa. Prin ea, certitudinea nu poate izvorî din util sau comod. Este suficientă contemplarea spectacolului vrerii noastre pentru a constata că există un singur adevăr, „secundum fidem” nu două. Adevărul „secundum rationem” e folos, comoditate sau rătăcire, înec – subiectiv în idealism, obiectiv în fenomenalism, pseudo-realitatea devenirii, materialism sau panteism, substanţialism ca „ateism cu mănuşi”. Adevărul este unic şi transcendent în esenţă, neputând fi căutat – „pasiunea căutării lui” neducând la el – putând fi revelat însă, prin graţie şi revelaţie, aleşilor, cum ne arată istoria şi tradiţia sacră.
      Am citat din „Cartea întrebărilor”.
      Angelica B.

      Ștergere
    5. Doamnă, vă mulțumesc pentru consecvența răspunsului la întrebarea adresată de mine, dumneavoastră. La prima și respectiv la a doua citire a textelor redactate, recunosc că m- ați băgat în ceață. Stilul folosit e unul alunecos/îmbârligăcios. Sincer, departe de mine intenția de a vă jigni în vreun fel. Eu sunt un om direct. Asta e și nu am ce să fac. Iar în direcția asta, de schimbat nu mă mai schimb. Am 53 de ani împliniți. Așadar, schimbarea nu are nicio șansă. Nu sunt eu deșteapta Terrei dar nici ultimul prost al planetei. Doamnă, logica este o știință imbatabilă. Îți disciplinează gândirea, ti-o ordonează. Tot ajutându-te de categoriile, noțiunile cu care operează logica, ajungi să simplifici lucrurile. Cunoașteți doar metoda simplificării fracțiilor aritmetice prin aducerea la același numitor comun. Nu sunt doxă de matematică, așa încât mă opresc ca să nu greșesc . Să știți că în anumite condiții, 2+2= 0. Dar haideți să nu batem câmpii sau câmpiile. Deci, era vorba despre adevărul istoric. Vedeți că Petre Țuțea nu este istoric. Prin Dex , se zice că adevărul poate fi absolut, relativ , obiectiv și ce s-o mai găsi. Ei, cu adevărurile astea nu prea te joci. Eu mă opresc deoarece nu le stăpânesc. " Eu știu că nu știu nimic", afirma un filosof. Nu e Petre Țuțea. Știți dumneavoastră care. (Nonica Niculcea)

      Ștergere
    6. D-nă Monica Niculcea
      În care anumite condiții 2+2=0? A, că ni s-a inoculat în educație chestiunea cu relativismul? Pe linia lui Einstein? Studiați-i viața și veți vedea că Einstein a fost un debil mintal: a ajuns profesor universitar fără să fi fost în stare să treacă bacalaureatul (toată opera lui este plagiată). Adevărul relativ nu este adevăr, așadar nu există. Adevărul este unic, obiectiv, imuabil. Adevărul istoric nu este diferit de orice adevăr, el s-a petrecut într-un singur fel și doar Dumnezeu cunoaște pe deplin acest adevăr. Noi doar aproximăm, interpretăm adevărul. Ca atare, nu există mai multe forme de adevăr. Poate doar mai multe DEX-uri. Dar Dex-ul nu ține de foame. Și nici de Dumnezeu. Doar de o mică orientare.
      Angelica B.

      Ștergere
  8. “Never tell the truth to people who are not worthy of it.”

    RăspundețiȘtergere
  9. “Never argue with stupid people, they will drag you down to their level and then beat you with experience.”

    RăspundețiȘtergere
  10. Mai este o eroare gravă pe care Petre P. Panaitescu o face în Istoria sa, anume când pretinde că temelia creștinismului nostru a fost de origine latină. Total fals. Poate multă lume nu știe, dar Sf. Ap. Andrei nu a propovăduit numai în Dobrogea, așa cum pretind istoricii bisericești de astăzi, ci în primul rând în Moldova, unde a și înființat un primat episcopal, adică o jurisdicție autocefală cu rang de patriarhat. Așadar, o descindere directă de la apostoli, jurisdicție recunoscută tacit până în zilele noastre, chiar dacă nu se vorbește despre așa ceva public, dar care operează „de jure”: toți patriarhii României (B.O.R.) au fost aleși dintre mitropoliții Moldovei, fiind o regulă care s-a păstrat cu sfințenie.
    Angelica B.

    RăspundețiȘtergere

Atenție! Comentariile sunt supuse moderării și vor fi vizibile după o perioadă cuprinsă între 1 și 4 ore. Sunt permise doar comentariile care au legătură cu subiectul.
Pentru discuţii mai flexibile folosiţi canalul de Telegram Dan Diaconu(t.me/DanDiaconu)