Serbia și tineretul

În Serbia au câștigat studenții. Adică tinerii. Adică, tradus, aceeași gașcă de maimuțoi bătrâni și impotenți care trag hățurile lumii și pe care-i numim, generic, globaliști. Ei fiind, în realitate, niște marxiști bășinoși care-au refurbish-at doctrina idioților în ceea ce numim azi progresism. 

Serbia. Trendul nu e nou, se tot simte de ceva vreme și i-am intuit direcția. Prima dată am scris în 2019(vezi aici), iar cel mai recent acum un an, în septembrie 2025, când întrevedeam posibilitatea unei lovituri de stat acolo(vezi aici). V-am spus pe finalul acelui articol că Vučić e confuz. Pare că a negociat cu granzii din spate, preferând să-și salveze fundul. Nu va fi așa, istoria ne arată contrariul. Dar altceva e interesant. Însă, până ajungem acolo să discutăm o noțiune esențială.

Știți ce mă disperă pe mine cel mai mult? Supra-protecționismul copilului. Nu ai voie să-i frigi una când greșește pentru că „bătaia nu e o metodă”. Profesorul nu are voie să se răstească la un copil pentru că „îl distruge din punct de vedere psihic”. Nici să-l/s-o pice nu prea e voie, că se demotivează! De-aia nici nu prea se mai dau premii, nu prea se mai fac ceremonii ca-n alți ani. Ca să nu aducem atingere, să nu cumva să se prindă micuții că-s cam proști. Și-atât de deștept devine maturul crescut astfel încât statul îl scoate și cu facultate. 

Problema e că toate metodele novatoare au construit o catastrofă. Din punct de vedere psihologic, generațiile actuale ies din pubertate pe la 40 de ani. În urmă cu 40-50 de ani, la 24 de ani aveai familie, copii și un drum în viață. Acum? Copilul stă la fusta mămicuței până la 40-50 de ani, incapabil să facă ceva și păpându-le pensia babacilor. Uneori stă definitiv!

Ei bine, în aceste condiții, cât de cretin trebuie să fii să pretinzi că a vota „studenții” înseamnă o chestie măreață? Cât de prost trebuie să fii ca om să mergi la vot și să pui ștampila pe „ăia tineri”, asta după ce, în prealabil, te-ai plâns de prostovanii pe care-i ai în ogradă și pe care-i ții de mânuță până spre vârsta de pensionare? A lor, nu a ta!

Iată tembelismul ideologic care a fost introdus treptat în Serbia. Fix după modelul pe care-l cunoaștem. „Să vină tinerii!”. Și ce să facă tinerii? Aud tot felul de îngrijorări legate de șomajul în rândul tinerilor. Păi e normal să fie așa, în condițiile în care „climatul psihologic propice” i-a transformat pe toți în niște idioți analfabeți funcțional. Răsturnarea de situație produsă de noile tehnologii(automatizare, AI) îi lasă și mai mult pe margine. Și, cum sunt obișnuiți cu „un climat psihic plăcut”, când dau de greu dau fuga la mămicuța și la tăticuțul care, ce să vezi, își fac probleme, dar nu le spun pe față ca nu cumva să sufere micuțul. Ce micuț, bă, când e ditai vlăjganul și la 40 de ani n-are habar cum se fac copiii? Care micuță, bă, când e ditai balena și nu știe să facă nimic altceva decât să se machieze, să-și țuguieze botul pe tiktok și-apoi să cadă în depresie că „pe ea n-o iubește nimeni”. A stat vreunul din neterminații ăștia să-i crape deștele de frig afară și să muncească? A suferit vreunul de foame, ca să înțeleagă că viața e grea. Aiurea! Mă-sa și tac-su nu-și iau medicamente ca nu cumva să sufere obezul sau obeza din dotare. Care, sărăcuțul/sărăcuța nu-și găsesc loc pe lumea asta.

Ei bine, imaginați-vă că-n Serbia p-ăștia i-au adus la putere! „Vučić a fost învins de srtudenți!” - urlă gazetele isterizate. Ok și? Ce-or să facă ăștia? Vă spun eu: vor sta capră la UE, așa cum am stat și noi, după care se vor trezi cu țara capturată și ei transformați în sclavi fără nicio ieșire. Nu, nu le va fi mai bine, ci mai rău! Dar vor fi „pro-ioropieni” și vor vota „cum trebuie” pentru că, Doamne Ferește!, să nu cumva să fie dați afară din UE. Care UE încă nu i-a băgat! 

În cazul Serbiei prostia e infinit mai mare decât la noi. Cel puțin, când am intrat noi, UE era încă pe o traiectorie ascendentă. Abia în 2007 s-a fâsâit socoteala. Dar să te-apuci tu acum să-ți flexezi mușchii pentru a intra într-o Uniune Europeană falită de facto, asta înseamnă multă prostie. Să mă scuze sârbii, dar ceea ce au făcut e o imbecilitate fără margini. 

În condițiile în care ai exemplul României sau al Bulgariei, în condițiile în care vezi deteriorările din Vestul Europei, tu te îndrepți cu inconștiență tot spre oala cu rahat? E jenant! De fapt, e ceva mai mult decât jenantul. În termeni tehnici i se spune cotropire ideologică. Se iau fragmente de marxism și se împrăștie în societate. Cum naiba să nu atragă mințile proaste ideile respective: „n-ai vrea să nu mai fie corupție?”, „n-ai vrea să ai acces decent și accesibil la un sistem de sănătate performant?”, „n-ai vrea să fii bogat?”. „Daaaa, cum naiba să nu!” - se trezește prostul vorbind. 

Nu e ciudat că ideologul „mișcării tinetrilor” de pretutindeni e un moș bășinos care și-a câștigat baza averii prin strategii demne de barbut(așa transmite „grancurele cel mare” banii către slugi, ca să-i și transforme în legende în același timp). Militează pentru dreptate, iar cea mai mare parte a averii sale s-a făcut prin corupție de cea mai joasă speță? Nu e ciudat că ăla care le șoptește proștilor despre „sisteme medicale performante” vine dintr-o țară în care o apendicită te lasă cu 50 000 $ mai sărac? Sau că în țara bogatului ăsta care-ți propune ca și tu să fii bogat, peste 50% din populație are mai puțin de 2% din averea țării? 

Să mai pici la asemenea capcane ieftine după ce toată lumea s-a ars cu ele e o dovadă clară de prostie. Iar sârbii și-au dat acum măsura propriei prostii. Așa se întâmplă când crezi basme cu feți frumoși. De altfel întreaga întâmplare nu este despre Serbia, ci despre noi toți. Cu toate că strategiile puse acolo în practică se repetă la modul absurd, continuă să fie eficiente. De ce?

Fiecare dintre noi a acumulat o grămadă de mizerie, fiecare se simte într-o fundătură din care pare că e imposibil de ieșit. Și fix atunci când ești disperat auzi cântecul duios al sirenei: „Tu nu ești de vină, de vină sunt ăștia! Care n-au soluții pentru tine! E normal să stai în mizerie și să nu ai o perspectivă? Nu nu e normal! Tu ești un om muncitor, vina e a lor, a celor care nu știu să pună în practică soluții deștepte”. Așa apare tânărul frumos și liber pe turnantă, iar tu îl crezi. Că „e normal” ca altcineva să te scoată din rahatul în care tu te-ai băgat! 

Evident, cel care-ți cântă baliverne e și cel care după îți face vânt și mai abitir în rahat,spunându-ți că „e greu”, că „odioasa moștenire”, că „obligațiile internaționale” s.am.d. Toate balivernele pe care le știi. Uite lecția-n fața ta! Sârbii vor intra într-un rahat cum n-au visat. Și de întors nu se vor mai întoarce niciodată de unde-au plecat. Vor privi în trecut precum boii melancolici spunând „ce bine era când era rău!”, adică atunci când Vučić trăgea de copertinele gărilor ca să omoare „bieții oameni”.