miercuri, 25 iulie 2018

De la „Puie Monta” la „Muie PSD”

Emigraţia este boala unei naţiuni. Ştii cât de bolnavă e o naţiune după numărul emigranţilor săi. Ţinând cont de această realitate crâncenă, am putea constata că România e mai bolnavă decât Siria. Este concluzia superficială pe care suntem tentaţi s-o punem privind doar parţial realităţile.

Mie misterul emigraţiei mi-a fost dezvăluit la supermarket. Aţi stat vreodată să urmăriţi modul în care cumpără românii? Încercaţi să vă uitaţi în coşurile celorlalţi şi, mai mult, urmăriţi modul în care oamenii trag produsele de pe rafturi. Veţi observa un stil compulsiv, un instinct de-a cumpăra tot. Nu-mi amintesc să fi cumpărat vreodată mai mult de-o pungă de orez. La asta mă gândeam în momentul în care observam perplexat cum o bătrână punea în coş nu mai puţin de douăzeci de pungi de orez. Orez din acela comun, din care se face pilaf. M-am gândit că o avea vreun magazin pe undeva pe la ţară şi cumpără la promoţie. Asta până când l-am auzit pe soţul ei întrebând-o: „Nu e cam mult orez?”. Răspunsul ei a venit natural: „Lasă să fie, să nu rămânem fără!”. Acest „să nu rămânem fără” e cheia întregului mister.

Un deceniu România a trăit spaima de „a rămâne fără”. Fie că era vorba de ulei, zahăr, pâine, carne sau orice altceva. Criza anilor 80 ne-a marcat profund. Am putea spune că acea frică de a „nu rămâne fără” se traduce acum în profitabilitatea extremă a supermarket-urilor. Teama de criză o avem în inconştient şi mişcările pe care le facem sunt consecinţa acesteia.

La fel stau lucrurile şi cu emigraţia. De fapt sunt chiar mai grave. România a avut statut de colonie penitenciară pentru aproape jumătate de secol. A traversa graniţa era o aventură chiar şi în cazul statelor din lagărul socialist. La Occident nici nu se putea măcar visa. Era un teritoriu interzis, deschis doar nomenclaturiştilor şi odraslelor acestora, din nefericire doar o pată neagră pentru noi, ceilalţi. Existau, desigur, fericiţii care-aveau câte-o rubedenie pe-acolo şi care puteau spera, dincolo de coletele burduşite cu tot felul de junk-uri fascinante pentru noi, la o ieşire în paradisul interzis.

Toată această frustrare ne-a făcut pe noi, ca naţie, să acţionăm la fel de compulsiv ca bătrânii din supermarket atunci când e vorba de trecerea graniţei. Am rămas cu aceeaşi imagine idilică a occidentului paradisiac, unde totul e lapte şi miere şi, parcă dintr-o „răzbunare a puşcăriaşului”, părăsim compulsiv ţara. O facem cu speranţa de mai bine şi, culmea, chiar dacă totul ne dovedeşte că e rău, rămânem acolo din ruşinea de a nu ne întoarce învinşi acasă. Cum poţi să te întorci sărac din paradis? E ceva de neconceput să nu reuşeşti acolo unde totul, dar absolut totul, e lapte şi miere. Înseamnă că e ceva e în neregulă cu tine.

În fapt nu-i nimic în neregulă şi nici Occidentul nu s-a schimbat. Doar diferenţele dintre aici şi acolo s-au micşorat, astfel încât probabilitatea de a te întoarce „bogat” de-acolo e din ce în ce mai mică. Ce însemna „bogat” acum două decenii? O maşină care abia-şi târâia tablele, luată cu banii de-un salariu modest, era regina şoselelor aici unde, bătrâna Dacie, abia-şi mai căra oasele. O pereche de blugi, asortată cu geaca de rigoare, câteva tricouri şi „adiadaşii” originali, toate acestea te propulsau în vârful societăţii şi în admiraţia tuturor. Ceea ce obţineai atunci în Occident poţi obţine şi-acum. Problema e că, la fel de facil, poţi obţine aceste „simboluri ale bunăstării” şi-aici.

Fac parte dintre cei care-au trăit ambele experienţe. Am avut intenţia, la fel ca mulţi alţii, să emigrez, chiar am făcut-o o perioadă de timp. N-am dat greş acolo, ba dimpotrivă. Ăsta-i motivul pentru care acum duc o existenţă oarecum nomadă, într-un du-te-vino perpetuu. Cu toate că n-am revenit îngenuncheat, pot spune că atunci am simţit deplin privirile întrebătoare ale apropiaţilor care, mai direct, mai pe ocolite, nu se lăsau până nu mă întrebau „ce s-a întâmplat, de ce te-ai întors?”. Răspunsul meu, invariabilul „nu mi-a plăcut, acolo nu-i bine”, trezea ori suspiciuni, ori zâmbete răutăcioase. „Te-ai întors, distrusule?”, păreau a spune duşmanii. „Dacă n-ai fost în stare să reuşeşti nici măcar acolo unde-i simplu, ce crezi c-o să faci aici?”.

Da, am trăit şi „coşmarul reîntoarcerii învinsului”, dar şi uimirea celor care, văzându-şi bănuielile spulberate, trăgeau din nou concluzii aiuristice: „Ăsta e nebun. Are bani să facă tot ce vrea şi s-a întors în mizeria asta!”. Pot spune că ştiu de la A la Z cam toate stările prin are trece un emigrant. De-aceea privesc cu compasiune modurile „triumfaliste” ale celor care se-ntorc din concediu. Strâng bani un an de zile, fac foamea şi suferă acolo pentru a le demonstra celor de-acasă că totul e bine, e mai bine decât şi-ar putea imagina oricine. Este „fake life”-ul pe care şi-l asumă, iar de partea aceasta a baricadei e minciuna ridicată de societate la nivel de axiomă.

Dacă staţi şi priviţi cu admiraţie într-acolo, faceţi un efort şi încercaţi să vedeţi lucrurile de-aproape. Priviţi hoardele de muncitori români ieftini care lucrează în construcţii în Italia şi care trăiesc pe sub podurile din afara Romei. Ăştia sunt „fericiţii” care vin în ţară c-o pereche de blugi noi şi cu adidaşi chinezeşti pentru care-au muncit un an şi-au făcut foamea în ultimele două luni. „Inginerii” din Spania care fac munci necalificate şi sunt „fericiţi”, agricultorii low cost care trăiesc din plin paradisul într-o de sclavie inferioară calitativ celei din antichitate. Cei care-s mai ajunşi dau mai mult de jumătate din leafă pe o chirie discutabilă, „clasa medie emigrantă” optimizează chiria înghesuindu-se alături de mai multe familii într-un apartament ca vai de el, în timp ce săracii îşi adorm între cartoane iluzia „vieţii mai bune” şi ruşinea de a se întoarce învinşi în ţară.

Dacă veţi privi însă şi mai de aproape, trecând de greutăţile emigrantului român, veţi înţelege că şi acolo, sub stratul de polei, problemele sunt grave. Sistemul de sănătate atât de lăudat de-aici este, în realitate, unul la fel de putred. Într-adevăr, unele spitale arată mai bine decât ale noastre, dar ce folos dacă trebuie să aştepţi luni de zile până să-ţi vină rândul? Ce folos că după ce aştepţi o eternitate în final nimereşti pe mâna unui medic prost şi nu poţi face nimic? Dacă nu-ţi convine trebuie să te duci la privat şi-acolo, ca să te primească, probabil că trebuie să-ţi donezi un organ. Ca să ridici tu pretenţii să fii văzut sau operat de vreun profesor universitar, nici vorbă! Protocolul e cât se poate de clar şi dacă n-ai noroc îţi vezi zilele scurtate cu fiecare vizită la medic. Atunci începi şi-ţi pui întrebarea: „oare nu era mai bine acasă, unde puteam să merg la orice medic vreau?”. Dar, desigur, instinctul de-a scăpa de „haosul ordonat şi reglementat” de-acolo e imediat inhibat deoarece, nu-i aşa?, nu te poţi întoarce ca un învins. Aşa că suferi cu stoicism, chiar dacă asta înseamnă pentru tine un final nefericit.

Emigraţia română e atipică. E formată din oameni fugiţi dintr-un instinct inconştient, acumulat în timp, şi ţinuţi acolo de frustrare. Foarte puţini sunt cei care reuşesc cu adevărat şi extrem de puţini cei care nu doresc să se reîntoarcă acasă. Culmea e că cei care se întorc, cei care fac pasul înapoi spre ţară, sunt cei care-au reuşit acolo şi care, culmea!, riscă cel mai mult întorcându-se. Marea majoritate, cu toate că din punct de vedere practic n-are nimic de pierdut, stă acolo ţinută de propria frustrare.

E o frustrare imensă, un val de nemulţumire pentru propria neputinţă. Val care e manipulat securitate - acest sinistru stat paralel în sine - în interesul propriu. E simplu să le spui unor amărâţi că tot ceea ce li se întâmplă e din cauza unora care au confiscat ţara. „Nu, suferinţa pe care o ai nu e cauzată de iluzia ta că ai putea trăi mai bine acolo unde eşti şi pe unde faci foamea, ci de X sau Y care nu convine sfintei sekurităţi” - ăsta-i mesajul transmis hoardelor de amărâţi. Modul de lucru, cu toate că-i rudimentar, e eficient. Se ia un slogan simplist şi se repetă până la epuizare. Plăvanul a fost propulsat de „Puie Monta”. Aceeaşi placă stricată repetată şi repetată şi repetată. Aceeaşi schemă rudimentară, simplistă, numai bună de priceput de către minţile sărace ale hoardei emigrante.
Mi-e frig între cartoane: „Puie Monta!”
Mi-e rău de mor: „Puie Monta!”
Iar mi-am pierdut job-ul: „Puie Monta!”
Nevasta m-a părăsit pentru patronul arab: „Puie Monta!”
Acum reîncepe jocul sinistru cu un slogan mult mai simplu, mult mai ucigător de neuroni: „Muie PSD!”. O culmea a frustrării întronizată peste aceeaşi schemă. Văd sloganul desenat cu cârnaţi pe grătar, cu macaroane, cu ardei ornând salata boeuf. „Muie PSD!” ia locul lui „Puie Monta”, care acum e de partea celor buni. C-aşa a zis sekuritatea care dă strigarea.
Ţi-e frig între cartoane? „Muie PSD!”
Te doare de mori şi mai ai de aşteptat o veşnicie la spitalul occidental? „Muie PSD!”
Te-a părăsit nevasta pentru patronul arab? „Muie PSD!”
Avem un nou vinovat de serviciu:„Muie PSD”. E aceeaşi schemă la fel de fake, la fel de tembelizantă. De la „domnul Jos Iliescu” la „Muie PSD” nu a trecut decât o grămadă de timp pierdut aiurea şi manipulat în fiecare detaliu. Ba de-o parte, ba de alta.

Problema celor care „pun botul” e una banală: simplitatea de a da vina pe altul pentru frustrările tale nu rezolvă absolut nimic. Ba, mai mult, e plătită cu propria-ţi viaţă. Chiar dacă frustrarea ta profundă te face să-l urăşti pe celălalt - nevinovat totuşi pentru rahatul în care-ai intrat singur - şi să-i provoci un disconfort, reţine totuşi că cel care plăteşte în final eşti tu. Ştiu, e frustrant, dar trebuie să treci peste asta şi să-ţi resetezi existenţa. Întoarce-te în ţară, asumă-ţi eşecul şi începe să trăieşti normal. Nu-i vorba de „Jos Iliescu”, „Puie Monta” sau „Muie PSD”. E vorba de viaţa ta, nefericitule emigrant!

16 comentarii:

  1. Parțial adevărat in ceea ce spui.Mul ti "amarați" au plecat din cauza distrugerii economiei românești de către aceeași oameni care ii învăța acum sa strige "muie PSD".Nu confunda migrația intelighenției din anii 90 căreia i se poate aplica in mare ceea ce ai scris cu disperarea celor plecați după 2000.Mie mi-ar fi convenit sa nu existe aceasta supapa a emigrației pentru ca nu se mai punea problema lui muie PSD pentru ca nu ar mai fi existat PSD si poate exploda mămăliga acestui popor obidit.Alta problema:nu cred ca securitatea urăște pe vreunul din actuala conducere.Totul este un joc criminal.Crezi ca cei care au pus la cale Maidanul il urau pe Ianukovici? Cum crezi ca se poate rupe un stat national precum Romania?Este exact ceea ce o sa se încerce in perioada următoare.

    RăspundețiȘtergere
  2. Traducerea postarii de mai sus: "De ce sa fiti sclavi in strainatate cind puteti fi sclavi in tara voastra". Da stiu sunt cinic dar asta-i adevarul. In plus ai scris intr-un articol anterior ca vine marea resetare in citiva ani. Pe cine prinde in Romania "Dumnezeu cu mila".
    In ceea ce priveste masa manipulata cred ca se merge pe varianta "Prosti dar foarte multi".

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. "Dumnezeu cu mila" - la asta m-am gandit si eu. pentru cineva va fi prins de partea gresita a noului zid.

      Ștergere
    2. Din păcate așa este. Mântuitorii din fruntea UE au decis că românii trebuie să fie salahori. Și la ei acasă și în bejenie.

      Ștergere
    3. Asta este sitemul! Un altul n-a existat decit in imaginatia romanilor. Daca te-ai uita mai bine, ai vedea ca, din ceea ce vine, vestul va avea de suferit infinit mai mult decit estul. Ce ma intereseaza este daca romanii vor sta sa-si apere vestul iubit sau vor fugi. Sint cel mult 7 ani pina cind toate cite sau spus si scris se vor intimpla! La noi exista cel mai mic numar de oameni care au cunostinta de toate acestea, spre deosebire de toti ceilalti, unde exista un 5% care nu poate fi manipulat sau dus cu presul oriunde vrea elita. La noi sint cam 0,1%, aparuti, in mare parte, dupa 2010. Da, am cazut f mult! Nu stiu daca ne vom mai ridica vreodata si nici nu pot spune cum, deoarece la orizont nu se vede nimic!
      Dan, in trecut ti-am pus linkuri cu toate "realizarili" celor din numita diaspora. Ei au contribuit cel mai mult la degradarea statului social si la declinul salariilor si conditiilor de munca din vestul lor iubit. Odata cu invazia prostituatelor de la noi s-a introdus chestia sinonima cu "all you can eat" din restaurantele chinezesti. "Realizarili" sint remarcabile! Altfel au tupeul tipic sa vina sa demonstreze prin Bucuresti. Ar trebui ca romanii de acasa sa demonstreze ca astia sa plateasca, daca vor ca alegerile din Romania sa insemne un eveniment mondial si sa-si plateasca si scoala gratuita, de care profita pt a se angaja, mai stiu eu pe unde, prin vest. Care doreste sa faca ce vrea sa-si plateasca scolile, sa nu profite de banii majoritatii!

      Ștergere
  3. E de subliniat ca ambele state, cel paralel dar si cel perpendicular, au acreditari de la Inalta Poarta, care subventioneaza si UM Digi, samsarul de copii de la "adevarul", TNR, etc dar si echipa Varanului, blatistul muificat la ultimele alegeri prezidentiale, etc. Pana si Dragnea & Vio, joaca clar pe muzica de licurici, vezi graba cu care au sustint mutarea ambasedei Romaniei in Ierusalim.

    Te uiti la tot acest grotesc circ, la care trebuie sa vii cu painea de acasa, si te minunezi ce am fost si ce am ajuns.

    Din cand in cand, cate-un "emigrant" d'asta care isi face selfie la o coada de votare, te face in toate felurile, pesedist, comunist, ciuma rosie, ca nu vezi si tu ca el, ca PSD e de vina de tot si de toate... De partea cealalta, la acelasi nivel de inteligenta, minerii si ai lor fani de prin toata tara, te urasc pe tine golanule, pentru ca daca stai la oras, e clar ca tu ai votat nemernicii aia care nu lasa PSD sa faca bine tuturor...

    Cum zicea si Paler, traim dupa 89 un veritabil, perpetuu, razboi civil psihologic. Divide et impera.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Aveti dreptate. Sa vedem care va fi sinteza, la noi si in restul lumii.

      Ștergere
    2. Numai lingai si autorul se mira de ce pleaca romanii. De buni ce sunt conducatorii.
      Si ce am fost? Ca de vreo 70 de ani nu prea mai suntem.

      Ștergere
  4. Acum depinde de perspectiva. Migratia nu este cu sens unic. Cifrele zic 10 romani plecati in 2017. Asta se traduce prin 12 plecati si 2 intorsi. Multi pleaca, unii se intorc. O parte realizeaza ceva o parte esueaza. Nimic nou sub soare.


    Asta cu PSD este intr-adevar o mare tampenie. Partea rea in Romania este sistemul securist. Daca cineva venea cu ideea desfintarii sri l-as fi votat, alftel nu merg la vot. Nu pierd si nu castig nimic prin vot, de ce sa pierd timpul.


    Daca ar fi sa impart populatia romaniei in mai multe categorii, as propune o impartire de genul urmator:
    - pradatorii - cei din politica, securitate si varful sistemului
    - capsunarii - cei plecati din romania
    - prada - cei ramasi in romania, masa de manevra, care nu fac parte din categoria pradatori.

    RăspundețiȘtergere
  5. https://jurnalul.antena3.ro/bani-afaceri/economia/romanii-ignora-robor-ul-si-se-imprumuta-masiv-781849.html

    ,,Petrecerea de pe puntea vasului" e in toi ...... !!!!

    RăspundețiȘtergere
  6. Salariile românilor în Europa nu sunt strălucite, dar mult mai bune (ținând cont de prețuri) decât ce puteau avea acei oameni în România, mizeriile unor gospodării agricole de subzistență, sau salarii umilitoare la negru. În fond este o piață a muncii europeană, care funcționează cât de cât după cerere și ofertă, în ciuda naționalismelor de rahat ale celor loviți în profituri și salarii, din România sau din Europa.

    RăspundețiȘtergere
  7. Articolul este f bun! O simpla remarca: obsesia lor, de-a stringe orice, nu vine din anii 80! Ai uitat ca pelagra era cauza nr 1 a mortii, in perioada interbelica si de foametea anilor 50. Personal n-am avut in casa atita mincare ca-n anii 80 niciodata! Continuam sa iau cota, desi aveam gramezi de zahar, ulei si altele! In anii 90 romanii au consumat doar 60% din alimentele cartelete in anii 80, ani de care se pling aiurea. Daca este ceva care nu le-a convenit, sa se duca la ambasedele minunatului vest sa le multumeasca, deoarece ei au organizat totul ca sa cada regimul si, dupa cum se vede, a fost f rentabil! Au furat cu trilioanele, in timp ce-i conving pe aceeasi prosti, ca de vina sint tot romani de-ai lor. Ce si-a permis vestul la noi, nici macar n-a incercat pe la altii! Peste tot au avut opozitie si au trebuit sa faca fata presiunii localnicilor, spre deosebire de Romania, unde, asa numitii romani, fac tot posibilul sa fie jefuiti si chiar ii ajuta pe straini sa care totul. Cind ne vad intr-un asemenea hal de prostie cum sa nu ne calce in picioare ca pe nimeni altii, fara remuscari si urme de compasiune?! Ne trateaza dupa acum s-a prezentat o mare parte a pseudo-romanilor. Numai la noi se stie ca vestul a dat vreodata cuiva ceva! In rest toti stiu ca vestul s-a ocupat doar cu jafurile si furturile, iar istoria este scrisa, deja, asa ca slugile nu au argumente sa-si apere vestul iubit! Toti astia sa se duca la sud-americani, de exmplu si sa le povesteasca lor teoriile vestului marinimos, ca sa vada si sa simta reactiile acestora pe pielea lor. Voi reveni cu completari in masura timpului disponibil.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Aveti perfecta dreptate. Naivitatea marei majoritati a cetatenilor romani e imensa, e infinita. Ei nu mai au creier, nu mai ai inima. Au devenit asemeni animalelor daunatoare, stiu doar sa manance, sa bea si sa faca sex, precum si sa se inmulteasca. Seamana din ce in ce mai mult cu porcii, inclusiv fizic, iar curand cred ca vor si merge ca ei.

      Ștergere
  8. Bre nu mai stiu care e situatia dar daca nivelul de trai a crescut simtitor in Romania nu cred ca ai parte de o audienta pe ce scrii aici matale...

    Problema majora a emigratiei e ca si daca iti ofera un standard material mai bun nu poti compensa lipsa peisajului social de acasa: parinti bunici rude veri prieteni. Adaptarea la noua societate nu e facila deloc nu ai aceleasi amintiri, povesti, repere, lifestyle, filme. Nu ai aceeasi bani sa poti participa la distractiile lor. Daca in anturaje zici ca esti din Ro... esti kaput.

    Motivele emigratiei sunt mult mai diverse. Multi au nevoie de o societate mai mai riguroasa unde munca / talentul e mai cautat. Posibilitati profesionale mai mari pentru skilled workers.

    Confirm discutiile cu sudamericanii... se poate extinde la india, america centrala, insule din Pacific. Toti au aceeasi poveste. Doar la noi mai traieste legenda ca vin americanii si o sa ne ridice ca pe Japonia, Germania sau Coreea de Sud. Mai ales acum ca suntem grantia NATO si pilonul principal in regiune.

    RăspundețiȘtergere
  9. Eu nu stiu cum am putea scapa de hotii straini, cat timp suntem condusi de hotii locali.
    Statul roman e pur mafiot. Competenta e ultimul lucru care conteaza, daca conteaza. Asa ca pentru romanii normali nu prea e de ales. Mai bine capsunar decat prada.
    Nimeni nu mentioneaza ca se castiga ani din viata cand se pleaca. E alta speranta de viata dincolo, si la propriu, si la figurat. Ce perspective sa ai aici?!

    RăspundețiȘtergere