De fiecare dată când ma gândesc la oficialul român îmi vine în minte imaginea croitoraşului cel viteaz, cu a lui declaraţie de război, "şapte dintr-o lovitură". Diferenţa dintre personajul poveştii şi oficialii noştri e una mică, dar esenţială: dacă în poveste nimeni nu ştia că cei şapte sunt de fapt nişte muşte, în realitatea mioritică toată lumea ştie acest lucru. De-aici apare dimensiunea hilară şi, în acelaşi timp, grotescă a mioriticului. Atitudinea lui băţoasă, autosuficienţa, imbecilitatea, prostia şi ticăloşia sunt elementele care, împreună, au ca rezultat un mix devastator. Desigur, nu generalizez, dar sunt speriat de această imagine terifiantă care poate fi întâlnită aproape la orice nivel decizional.
Nu m-am aruncat în această descriere din cauza vreunei altercaţii sau a vreunei frustrări. Problemele sunt mult mai grave şi ţin de impactul unor decizii aberante care, aplicate în perioada de criză, vor lăsa urme adânci şi-şi vor face efectul în momentele în care aici ar trebui să vedem "luminiţa de la capătul tunelului".
Poate că mă veţi judeca, dar pentru mine din ce în ce mai multe întrebări rămân fără răspuns şi din ce în ce mai multe declaraţii mi se par cuie bătute în sicriul economiei. Bunăoară, mă întreb cam cât de bătut în cap trebuie să fii ca să te răţoieşti la BNR deoarece nu a scăzut dobânda cu 3 puncte? Răzbate de la o poştă faptul că nu ai habar în ce ape te scalzi! Ca să nu mai vorbesc acum, că acelaşi personaj e din ce în ce mai vocal împotriva impozitului forfetar. Păi bre, nu guvernul lu' matale a scos prostia asta din sacoşă? Nu faci parte din structura aia? De ce dracu' ieşi cu asemenea aberaţii în presă când ai putea să ai o poziţie fermă acolo unde ar trebui să o ai? Probabil nu trebuie să ne mire atât timp când însuşi "capu' la guvern"(sic) susţinea că va reevalua impozitul cu pricina. Un alt băiat, în acelaşi ton, propune mărirea impozitului pe profit aplicat bănci. M-am crucit în momentul în care mi-am dat seama că domia sa nu are habar că jumătate din instituţiile la care visează cu jind înregistrează pierderi. Alt indivd îngroapă proiecte de drumuri realizabile, proiecte care au mâncat până în prezent milioane de euro pe studii de fezabilitate şi proiectare, pentru o fantasmagorică autostradă a sudului. V-aţi întrebat câţi km de autostradă a făcut băiatul ăla la viaţa lui? Probabil niciunul, dar asta nu-l împiedică să viseze pe bani mulţi! Vi se pare destul? Nu, nu e. Sunt mult mai multe: salariile profesorilor, ale funcţionarilor, haosul din pensii, nebunia de la CFR, minerii s.a.m.d. Toţi cer întrucât în urmă cu un an li s-a promis. Şi dacă ar fi numai asta, dar mai avem o groază. Bunăoară o duduie, supanumită de Nistorescu "spaima putzii", a pus-o de spectacole inutile întru revigorarea turismului. Eu unul mă gânderam că ar fi mult mai OK dacă ar reuşi să rezolve problema chelnerului de pe litoral care te ţine o oră până-ţi aduce meniul şi care te face "din tastatură" la nota de plată. Probabil era mult mai important decât prostescul "imn turistic" al României, ză lend of ciois.
Probabil că aceste infantilităţi s-ar fi consumat la fel ca şi celelalte idioţenii care se petrec de douăzeci de ani încoace. Numai că trăim o perioadă de criză profundă, în care polii de putere se schimbă, iar economia se reformează din rădăcini. Din păcate pentru noi, preţul plătit va fi extrem de mare şi, în loc să profităm ne vom scufunda iremediabil. Gândiţi-vă la un lucru: am luat aproape 20 de miliarde EUR inutil. Cei de la FMI pentru salvarea băncilor altora, iar cei de la UE, probabil pentru campania electorală, renunţând cu bună ştiinţă la finanţarea nerambursabilă(vezi votul din parlamentul german). Aceasta, în condiţiile în care aveam nevoie ca de aer de respectivii bani pentru reformarea economiei şi investiţii în infrastructură. Staţi liniştiţi! Nu se va face nimic, dar peste câţiva ani va trebui să returnăm aceşti bani care, între timp, se vor fi volatilizat în chiolhaniade şi alte inutilităţi.
Arată destul de sumbru acest tablou, dar nu este decât realitatea în care trăim de-atâta vreme.
Welcome to Romania, the land of choice, the land of stupidity!
Nu m-am aruncat în această descriere din cauza vreunei altercaţii sau a vreunei frustrări. Problemele sunt mult mai grave şi ţin de impactul unor decizii aberante care, aplicate în perioada de criză, vor lăsa urme adânci şi-şi vor face efectul în momentele în care aici ar trebui să vedem "luminiţa de la capătul tunelului".
Poate că mă veţi judeca, dar pentru mine din ce în ce mai multe întrebări rămân fără răspuns şi din ce în ce mai multe declaraţii mi se par cuie bătute în sicriul economiei. Bunăoară, mă întreb cam cât de bătut în cap trebuie să fii ca să te răţoieşti la BNR deoarece nu a scăzut dobânda cu 3 puncte? Răzbate de la o poştă faptul că nu ai habar în ce ape te scalzi! Ca să nu mai vorbesc acum, că acelaşi personaj e din ce în ce mai vocal împotriva impozitului forfetar. Păi bre, nu guvernul lu' matale a scos prostia asta din sacoşă? Nu faci parte din structura aia? De ce dracu' ieşi cu asemenea aberaţii în presă când ai putea să ai o poziţie fermă acolo unde ar trebui să o ai? Probabil nu trebuie să ne mire atât timp când însuşi "capu' la guvern"(sic) susţinea că va reevalua impozitul cu pricina. Un alt băiat, în acelaşi ton, propune mărirea impozitului pe profit aplicat bănci. M-am crucit în momentul în care mi-am dat seama că domia sa nu are habar că jumătate din instituţiile la care visează cu jind înregistrează pierderi. Alt indivd îngroapă proiecte de drumuri realizabile, proiecte care au mâncat până în prezent milioane de euro pe studii de fezabilitate şi proiectare, pentru o fantasmagorică autostradă a sudului. V-aţi întrebat câţi km de autostradă a făcut băiatul ăla la viaţa lui? Probabil niciunul, dar asta nu-l împiedică să viseze pe bani mulţi! Vi se pare destul? Nu, nu e. Sunt mult mai multe: salariile profesorilor, ale funcţionarilor, haosul din pensii, nebunia de la CFR, minerii s.a.m.d. Toţi cer întrucât în urmă cu un an li s-a promis. Şi dacă ar fi numai asta, dar mai avem o groază. Bunăoară o duduie, supanumită de Nistorescu "spaima putzii", a pus-o de spectacole inutile întru revigorarea turismului. Eu unul mă gânderam că ar fi mult mai OK dacă ar reuşi să rezolve problema chelnerului de pe litoral care te ţine o oră până-ţi aduce meniul şi care te face "din tastatură" la nota de plată. Probabil era mult mai important decât prostescul "imn turistic" al României, ză lend of ciois.
Probabil că aceste infantilităţi s-ar fi consumat la fel ca şi celelalte idioţenii care se petrec de douăzeci de ani încoace. Numai că trăim o perioadă de criză profundă, în care polii de putere se schimbă, iar economia se reformează din rădăcini. Din păcate pentru noi, preţul plătit va fi extrem de mare şi, în loc să profităm ne vom scufunda iremediabil. Gândiţi-vă la un lucru: am luat aproape 20 de miliarde EUR inutil. Cei de la FMI pentru salvarea băncilor altora, iar cei de la UE, probabil pentru campania electorală, renunţând cu bună ştiinţă la finanţarea nerambursabilă(vezi votul din parlamentul german). Aceasta, în condiţiile în care aveam nevoie ca de aer de respectivii bani pentru reformarea economiei şi investiţii în infrastructură. Staţi liniştiţi! Nu se va face nimic, dar peste câţiva ani va trebui să returnăm aceşti bani care, între timp, se vor fi volatilizat în chiolhaniade şi alte inutilităţi.
Arată destul de sumbru acest tablou, dar nu este decât realitatea în care trăim de-atâta vreme.
Welcome to Romania, the land of choice, the land of stupidity!
salutari si felicitari Dane, fiind primul meu post.
RăspundețiȘtergererelitatea prezentata de tine e cauza iar unul dintre efecte e pupincurismul si complacitatea de turma balcanica. ce nu imi e clar e cum de mediul de afaceri e incapacitat in asemena masura pentru ca in fond, se vede din avion legatura cu politicul si doar listele de cotizatii spun totul. si atunci, de ce nu trosneste, chiar toti sa faca (doar) afaceri cu statul?
am punctat aspectul asta in ideea ca activitatea ta iti permite sa interactionezi puternic cu mediul de business si as aprecia opinia ta.
"Nu putem fi de acord cu unele cifre referitoare la veniturile si cheltuielile bugetare. Nu putem accepta sugestiile FMI in ceea ce priveste acele cifre. Ei ne spun sa coboram cifrele, dar nu putem face asta pentru ca trebuie sa continuam planurile de investitii pentru a crea noi locuri de munca", a declarat Erdogan intr-un interviu pentru postul de radio TRT Turk.
RăspundețiȘtergeresursa: Turcia refuza cererea FMI de reducere a cheltuielilor, Hotnews, 11.05.2009
Dane, dar noi am fost de multa vreme "land of stupidity" evidentiat mai clar dupa '90. Tu iti faceai iluzii ca traim intr-o tara unde valoarea este promovata? Prin urmare eu vin si te intreb, so what? Ce contingency plan ai tu personal, emigrarea ca multi altii dupa '90?
RăspundețiȘtergereAcum cand 'the shit will hit the fan' tu ce vei face, o sa alegi sa fi on the receiving alegand sa ramai sa stingi lumina sau emigrezi ca altii in perioada de gratie imediat dupa '90?
cojo: Multumesc pentru felicitari. Interactionez puternic cu mediul de business, dar nu cu cel mioritic. Aici doar prin intermediul prietenilor :-))
RăspundețiȘtergerewitty: Erdogan e cam fundamentalist, asa ca nu prea e OK sa pui multa baza pe ceea ce spune. Daca ar fi dupa el, probabil ar pune de-o uniune cu Iranul.
B:Stiu ca asa e, dar te apuca dracii cand vezi cat de prosti suntem. Nu am scris articolul pentru ca as fi afectat in vreun fel. Din perspectiva mea, chiar daca Romania ar fi rasa de pe fata pamantului tot nu m-ar afecta prea tare. Oricum toata activitatea mi-o desfasor in afara, iar interactiunea mea cu statul roman se rezuma doar la cartea de identitate si pasaport.
De emigrat nu ma gandesc intrucat sufar de un sentimentalism prostesc. Asta e, nu te poti schimba... Ca sa intelegi mai bine cum sunt nu-ti spun decat ca a trebuit sa stau vreo 6 luni la Frankfurt si ma apucasera dracii; seara vorbeam in romana de unu' singur. :-))
@Dan
RăspundețiȘtergereSi totusi, ce e de facut? E clar ca suntem multi care vedem realitatea asa cum este nu asa cum este prezentata la televizor sau de catre guvern. Oare nu exista nici un leader in tara asta care sa fie preocupat de schimbarea starii de fapt decit de bani? Oare nu exista nici un roman care vrea sa ramana in cartea de istorie mai mult decit sa manince ceafa de porc?
Acum sunt plecat din tara dar uneori ma apuca dorul, si ma gindesc ca daca ma intorc ori ma duc la tara si ma apuc de agricultura si imi traiesc viata linisit fara griji, ori incerc sa schimb conducatorii. De fapt nu conducatorii ci filozofia de a conduce tara si oamenii, chiar daca stiu ca va dura mai mult de 20 de ani. Sau sa stau bine merci aici unde sunt!?
Dan, articolul asta m-a uns pe suflet. Pacat ca nu aud la televizor asa ceva ( e drept, pe Eurosport si pe Discovery se cam vorbeste de altceva)
RăspundețiȘtergere