joi, 1 iulie 2010

In spatele unei decizii


Ieri BNR a hotărât, extrem de previzibil aş spune, menţinerea dobânzii de intervenţie. Probabil era greu de imaginat o altă decizie deoarece ar fi putut semnaliza o slăbiciune şi o îngrijorare a Băncii Centrale în faţa evenimentelor imediate. Singurul element suplimentar care a atras atenţia în comunicatul BNR a fost faptul că instituţia se angajează să gestioneze ferm lichiditatea din sistem. Aceasta poate înseamna că va impune autoritar pe piaţa interbancară dobânzi apropiate de standardul de 6.25% .

Strategia adoptată de Isărescu este una de contrabalansare a măsurilor inflaţioniste induse de politica fiscală a guvernului . Plastic, putem spune că Isărescu va forţa menţinerea unui nivel fals pentru a permite lui Boc să beneficieze la maxim de măsura de majorare a TVA, sperând că pe medie situaţiile vor arăta OK. De-aici însă lucrurile încep să se complice deoarece un asemenea comportament induce bruiaj în sistem. Până acum experienţa ne-a arătat că nu poţi ignora realitatea prea mult timp şi că jocul pe muchie de cuţit are efecte dintre cele mai perverse.

Foamea de lichiditate este destul de mare în sistem. Aşa se face că, încă înainte de decizia Curţii Constituţionale, s-a remarcat o creştere accelerată a dobânzilor practicate de unele bănci pentru pasivele atrase de la populaţie. Cu toate că nu afişau, băncile negociau dobânzi mult peste nivelul de 8%(acceptat tacit ca nivel maxim în sistem). În prezent, depozitele de peste 8.5% au reintrat în oferta standard a unora, sugerând că la negociere se pot obţine bonificaţii superioare acestui nivel. E clar că nimeni nu ar atrage surse la aceste nivele dacă ar exista alternative mai ieftine. 

De asemenea, nu pot să nu remarc reîntoarcerea în forță a gărgăunilor de care vorbea Isărescu în urmă cu câteva luni(referindu-se cei care susțin un nivel de 5 RON/EUR). Nu numai că au reapărut, dar i-am identificat acolo unde nu ne-am fi gândit, anume în curtea BNR. Declarațiile lui Eugen Rădulescu(chiar dacă au mulţi de dacă) ne sugerează clar că, cel puţin la nivel de scenariu, există o asemenea ipoteză şi la Banca Centrala. Pe vremea exuberanţei legată de intrările masive în România spuneam că avem de-a face cu o pseudo-lichiditate, care nu se poate manifesta decât speculativ, pe termen scurt. Realitatea a dat dreptate celor care au intuit acest lucru! Acum, observ că se intervine în piaţă chiar şi prin intermediul duşmanilor(o strategie cu grad extrem de mare de risc), iar aceasta pe fondul liniştitor al unor declaraţii că nu e o mare tragedie dacă se măreşte cursul(subliniindu-se că important e să nu se panicheze populația).

Ce se va întâmpla în continuare e destul de clar. Probabil că pe termen scurt vom vedea o revenire în jos a cursului şi o menţinere a dobânzilor interbancare, acestea pe fondul unui eventual OK al FMI-ului(spun eventual întrucât mai păstrez o rezervă serioasă). E un respiro pe care şi-l permit momentan. Pe termen mediu şi lung, lucrurile nu vor rămâne aşa deoarece nu poţi trăi la infinit în imaginar. Politicienii nu cred că au înţeles încă un lucru elementar: o bancă centrală te poate ajuta, dar nu poate face minuni! Sunt ferm convins că acesta va fi un nou an dezastruos atât din punct de vedere al deficitului cât și, mai ales, al inflației. Iar economia va cădea cu cel puțin 3%!

15 comentarii:

  1. În prezent, depozitele de peste 8.5% au reintrat în oferta standard a unora, sugerând că la negociere se pot obţine bonificaţii superioare acestui nivel.

    Doar bancile mici ofera asa ceva. Bancile semnificative, adica 90% din sistem, au surplus de lichiditate, deficit de plasament.
    Nu exista nici o foame de lei in RO. Titlurile de stat nu depasesc 7%. BCR la 3 luni abia 8,24%.

    In plus, DACA, totusi exista foame de lichiditate , atunci asta inseamna ca exista posibilitati de plasament, sperante de crestere. Asta nu e bine :))

    RăspundețiȘtergere
  2. Nu stiu, pe lumea celor care acum 16 luni luau 14% la titluri de stat ? Nici nu aveam nevoie sa risc cu furnicuta Carpatica :)
    Prin urmare, pina nu vad randam. cu 2 cifre la ron, da-mi voie sa ma lase rece foamea asta de lei.

    RăspundețiȘtergere
  3. >Bancile semnificative, adica 90% din sistem, au surplus de lichiditate, deficit de plasament.

    Si eu am auzit ceva birfe pe tema asta de la o banca "de top" - asa ca s-ar putea ca sa nu fie chiar asa mare foamea de RON de fapt ... ar fi interesante/edificatoare niste statistici, ceva - nu ?

    RăspundețiȘtergere
  4. Intr-adevar, cel putin la nivel de BRD e multa jeluire in leg. cu lipsa de oportunitati de plasare a banilor. Expunerea pe Statul roman s-a cam apropiat de limita, iar, pe anumite parti, portofoliul de credite private e de 10 ori mai mic decat cel din 2008.
    Foamea de lei va fi insotita de urmatoarele:
    - la o inflatie spre 10% (dupa cum se pare ca va fi in 2010) avem dobanzi creditoare din 2 cifre ;
    - maturitatea plasamentelor oferite de banci cu respectivele dobanzi din 2 cifre se duce spre 12 luni (si depaseste) ; acum promotiile bancilor se adreseaza in special la 3 luni, ceea ce indica nevoi de bani punctuale ; in primavara anului trecut, cand realmente era foame de bani (la titluri inca se ofereau 9%), chiar BCRul oferea 13,5% la 12 luni, si 13% la 24 luni.
    Cat despre faimoasa negociere de bonificatii suplimentare ofertei standard, lucrurile sunt simple, la BRD nu se negociaza nimic (decat la private banking :), iar la BCR, la 100 mii roni mi s-au oferit + 0,25%. Nici la o suma tripla nu se schimbau lucrurile. Mi s-a explicat, destul de credibil, ca banca doreste in primul rand cresterea traficului in sucursale, pt. vanzari incrucisate, adica vrea bani putini de la multi clienti, nu invers.
    Cat despre ofertele bancilor mici, doar cei fara bani merita sa riste cu ele, ca vorba aia, in caz de ceva, oricum n-au ce pierde.
    Foame de bani o fi la nivel macro, dar la nivelul meu eu n-o vad.

    RăspundețiȘtergere
  5. >Intr-adevar, cel putin la nivel de BRD e multa jeluire in leg. cu lipsa de oportunitati de plasare a banilor. Expunerea pe Statul roman s-a cam apropiat de limita, iar, pe anumite parti, portofoliul de credite private e de 10 ori mai mic decat cel din 2008.

    Exact - se pare ca nu sunt singurul care mai apuca sa stea la o bere cu angajatii ( cam sictiriti in treacat fie spus ) de la frantuzoi ... ;)

    RăspundețiȘtergere
  6. Sa nu uitam un lucru, pe cat de real pe atat de important pentru fiecare dintre noi.Ceea ce pana ieri se afla sub oranduirea si controlul statelor, adica a autoritatilor, se afla astazi in directia companiilor multinationale. Ideologiile au fost inlocuite de metrii patrati de bani. Stapanitorii si-au schimbat retorica!

    RăspundețiȘtergere
  7. Sunt legat afectiv de frantuzoii astia... in sens negativ.

    Problema ridicata de amabilul dan ma intereseaza de fapt pt. ca tare mi-e teama ca vom avea dobanzi egale cu inflatia, undeva spre 10, ceea ce inseamna ca nu ma aleg cu nimic. Pe undeva economia privata trebuie sa reinceapa sa absoarba bani, ceea ce potrivit statisticilor deja se pare ca se intampla, insa ma intreb unde se duc banii astia, pt. ca, creditul de consum e la pamant, masini nu se mai cumpara nici pe credit, imobiliarele sunt sub zero etc.

    RăspundețiȘtergere
  8. ioan,mia:
    1. Sistemul bancar nu e compus numai din tandemul BCR-BRD.
    2. 100 000 RON e o suma mica pt. negociere. Cine dracu' crezi ca-si bate capu' pt. atata lucru?
    3. In ceea ce priveste meciul banci mari-banci mici cred ca te cam grabesti cu concluziile. Teoretic, daca pica o banca cu cota de sub 5% fondul are bani de despagubiri. Daca pica una mare
    e mai greu de inteles de unde se vor gasi bani.
    4. Si ar mai fi vreo cateva elemente, dar prefer sa va bat obrazul mai prin toamna cand veti constata ca am avut dreptate. Parerea mea :-)

    RăspundețiȘtergere
  9. pt info, se pare ca zilele astea BCE a injectat înca vrea 200 de miliarde în sistem (de unde ?!?, poate de la generatorul electronic gratuit, cine stie ?!?), iar siemens a depus o licenta de banca pt a-si plasa lichiditatile direct la bce si a evita astfel sistemul bancar. ce ziceti de asta ?

    RăspundețiȘtergere
  10. 1. Sistemul bancar nu e compus numai din tandemul BCR-BRD.

    Corect - dar ele cam dau tonul prin ponderea lor in sistem.

    >{...}dar prefer sa va bat obrazul mai prin toamna cand veti constata ca am avut dreptate

    La ce ? La cursul de schimb EURO-RON ? Sau la ratele dobinzilo la RON ?

    RăspundețiȘtergere
  11. > Teoretic, daca pica o banca cu cota de sub 5% fondul are bani de despagubiri.

    Curios, raportul oficial zice ca NU ARE. Doar undeva la 1% ceea ce schimba total lucrurile.

    RăspundețiȘtergere
  12. Dan, cand spui ca 100k nu sunt bani si nu sufli nimic despre private banking, inseamna ca vorbesti despre piata corporate, unde sunt 50-100 de jucatori mari care au milioane de euro de plasat in banci. Acolo totdeauna dobanzile au fost cu cel putin 2 procente mai mari si pentru ele se bat vreo 10 banci care au necesar de lichiditate. Este cu totul o alta lume fata de cei care te citesc in fiecare zi si mai degraba ma intereseaza ce spune ioan in acest caz. Oricum BRD+BCR+ celelalte banci mari care nu se baga sa arunce bani pe lichiditate sunt mai relevante decat niste banci grecesti care dau din colt in colt.

    RăspundețiȘtergere
  13. Anonim: Nu inteleg despre ce vorbesti. Ce banca ofera Private Banking pt. 100k RON? E infim. Daca nu ma insel, servicii de PB poti accesa incepand de la cel putin triplul acestei sume(si asta la bancile mai micute).
    In alta ordine de idei, am exclus tandemul BCR-BRD deoarece au un comportament diferit fata de restul pietei(pentru noi pot fi considerate too big to fail, cu tot ce e bun si rau in acest concept). Faptul ca acum actioneaza diferit nu inseamna ca va ramane asa. Vei vedea peste ceva vreme si-mi vei da dreptate.

    RăspundețiȘtergere
  14. Dan are dreptate aici, minim pt. PB e la 100 k E, un portofoliu mediu avand cam 300 k E la BRD,de pilda (nivelul de 100 k E tinde sa devina preferred banking). Nu se ia in calcul doar cashul, ci si alte detineri ale clientului respectiv. Iar beneficiul suplimentar la PB nu e reprezentat de suplimente de bonificatii, ci de flexibilitate si diversificare, care se pot traduce in randam. superioare,sau nu, in functie de risc. Oricum, clientul roman e conservator.
    On topic, cineva observa azi ca la inflatia anuntata de FMI, plus imp. de 16, orice randam. cu o singura cifra devine negativ.
    Sunt f. curios sa vad cum vor evolua ofertele bancilor, sper ca pina in iarna asta sa-i dau dreptate lui dan.

    RăspundețiȘtergere

Atenție! Comentariile sunt supuse moderării și vor fi vizibile după o perioadă cuprinsă între 1 și 4 ore. Sunt permise doar comentariile care au legătură cu subiectul.
Pentru discuţii mai flexibile folosiţi canalul de Telegram Dan Diaconu(t.me/DanDiaconu)