De când a făcut saltul la FMI, Christine Lagarde și-a schimbat cu 180 de grade opiniile. Dacă atunci când era responsabila finanțelor din Franța avea opinii cât se poate de clare privind politica de austeritate, saltul peste Ocean a făcut-o să devină, peste noapte, adepta politicii de injecții financiare oriunde și oricând. Iar pentru a-și pune în practică noua ideologie a găsit de cuviință să iasă ca țața-n piață cu declarații referitoare la capitalizarea băncilor europene. Departe de mine gândul de a contesta realitatea cruntă în care se află respectivele instituții financiare, însă consider că declarațiile făcute de madame Christine Madeleine Odette sunt de neacceptat deoarece au indus turbulențe grave.
Având acele declarații la bază, puzderia de analiști de colț de stradă a început să dezvolte teorii aberante. S-au înaintat termene, cifre și prognoze. Desigur, cifrele au fost cât se poate de aproximative, iar în ceea ce privește prognozele, toate au fost contrazise de realitate. Ultima prognoză vine tot dinspre FMI și aparține lui Robert Shapiro. Acesta a afirmat la BBC nici mai mult nici mai puțin că Europa urmează să se prăbușească în următoarele două-trei săptămâni. În urmă cu ceva timp, pe vremea când banking-ul era o meserie respectabilă, asemenea afirmații n-ar fi fost făcute nici de portarii băncilor. Însă, cum trăim în perioada în care toți târlicii incompetenți s-au cățărat pe funcții de importanță vitală, asemenea declarații ajung să facă parte din cotidian. Poate că o opinie precum cea menționată ar fi făcut sens într-un cerc restrâns, dar să ajungi cu asemenea declarații la BBC este, din punctul meu de vedere, dovada unei prostii galopante.
N-am înțeles până acum ce urmăresc cei de la FMI. Dacă vă gândiți că o cădere a Europei i-ar ajuta în vreun fel vă înșelați. Căderea statelor finanțate de FMI reprezintă o amenințare pentru ei, deoarece, în dezvoltarea crizei, ei sunt cei care urmează. Cum însă în acea instituție angajările și numirile se fac pe bază de frății, e cât se poate de logic ca o parte importantă din rezerva de prostie a lumii să fie depozitată acolo. În timp ce mulți acuză FMI de a fi parte a unei conspirații mondiale și, pentru a-și justifica opiniile, aduc în prim plan deciziile aberante impuse unor state intrate în faliment, personal încep să am o opinie contrară și să consider că, în afară de ticăloșie e vorba și de foarte, foarte multă prostie.
Reîntorcându-ne la situația băncilor europene, trebuie să remarcăm că suntem pe cale să asistăm la cea mai mare prostie din toate timpurile. E necesară recapitalizarea lor de către stat? Cu siguranță nu! Recapitalizarea este obligația acționarilor. În măsura în care statul este acționar la o bancă, atunci are o obligație. Altfel, toate acestea intră în fișa de post a acționarului. Datoria oficialilor din UE este să rezolve situația din Grecia și să prevină dezastrul italian. Eventual se pot gândi la garantarea disponibilităților din conturi și la asigurarea lichidității în cazul unei reacții în lanț(cu toate că acum nu pare, o asemenea soluție va fi infinit mai ieftină). Recapitalizarea băncilor nu va face altceva decât să împingă statele membre într-o gaură neagră ale cărei proporții nu pot fi cunoscute.
Cunoscând limitările liderilor europeni cred că vor apleca urechea la sfaturile de peste Ocean și vor pica în capcana în care au picat americanii. În ceea ce privește ”Sfârșitul Lumii” prezis de analiștii lu' pește voi spune un lucru care e valabil de când lumea: atunci când aprozaristele ajung să vorbească despre iminența unui eveniment, cu siguranță că respectivul eveniment nu se va întâmpla. Într-adevăr, e o perioadă incertă în care asigurarea lichidității trebuie să fie preocuparea fiecăruia. Riscurile sunt majore, dar de aici până la a prezice cataclisme financiare mai e mult.
dane,inteleg de la tine ca ne indreptam spre o imensa gaura neagra...financiara.in esenta tu esti de acord cu nenea de la fmi,parerile voastre difera doar in privinta termenelor.tu crezi ca injectiile de capital amana scadentele.de acord?
RăspundețiȘtergereIa ganditi-va, nu cumva statele asigurau din 2008 - 2009 lichiditatea si necesarul de finantare al afacerilor cu sutele de miliarde pompate in banci pentru a le astupa gaurile si a le face sa asigure lichiditatile si necesarul de finantare al afacerilor (pe care, oricum, nu l-au asigurat, jucand in schimb banii in plasamente in datoriile suverane, facute, culmea, multe, chiar pentru a salva bancile, din care, iata, unele banci ies, normal, iar in pierdere) ???
RăspundețiȘtergereDaca d-nii de la banca X au gresit, sa plateasca ei, statul trebuie numai sa se asigure ca in cazul falimentului nu se pericliteaza fluxurile financiare, deci ar trebui sa suplineasca iesirea respectivei banci din piata fie prin suplimentarea capacitatii bancii proprii (la noi, CEC si Eximbank), fie (chiar) prin crearea unei noi banci, de stat.
Senzatia (nu numai a mea, dar si a celor ce manifesteaza pe Wall Street) este ca se joaca la cacialma.
doar marionetele îsi schimba pozitia în funcie de postul pe care-l ocupa! si mai sunt multe altele, care ne spun ca bancile-s solide ca au trecut cu brio stress testul si hodoronc tronc, în doua luni sunt în faliment (dexia)
RăspundețiȘtergerevai si-amar !!!
Sa nu uitam ca sistemul capitalist este unul care s-a dovedit a nu fi echilibrat.
RăspundețiȘtergereUna dintre solutii ar fi, intr-adevar, capitalizarea bancilor si resursele financiare sa fie organizate doar de stat. In felul asta s-ar putea controla mai bine capitalismul (tu, statul, ca finantator, decizi ce afaceri finantezi si astfel putem adauga concurenta acolo unde este nevoie).
Asta impreuna cu o inflatie data de tiparire continua si controlata de bani (devalorizarea constanta a monezii pentru a descuraja depozitele) ar trebui sa fie in stare sa rezolve problemele lumii in care traim.
Fractional-reserve banking is a type of banking whereby the bank retains only a fraction of the customer's deposits as reserves. The bank lends out most of the deposited funds, keeping only a fraction (called the reserve ratio) of the quantity of deposits as reserves of cash and coin in the bank's vaults or as deposits at the central bank. Some of the money lent out is subsequently deposited with another bank, increasing deposits at that second bank and allowing further lending. As most bank deposits are treated as money in their own right, fractional reserve banking increases the money supply, and banks are said to create money.
RăspundețiȘtergereProbabil ca va urma sfarsitul acestei scheme piramidale.
sa fim seriosi. bancile nu mai sunt demult "capitaliste", controleaza guverne,parlamente,guvernatori de banci centrale si o reforma ar fi imposibila in conditiile de astazi. nu se va face nimici
RăspundețiȘtergeresi-atunci ?
RăspundețiȘtergere"a face sens" ???????
RăspundețiȘtergereCreditul a devenit o mare minciună, pentru cei care cred că dețin ceva valoare (inclusiv prin creanțele asupra băncilor centrale care sunt bancnotele, inclusiv prin creanțele asupra „religiozității” populației care sunt lingourile de aur), când în fapt valoarea a fost consumată de debitori. Din păcate iluzia, virtualul, se extinde și spre creditorii permanenți, spre investitori, deținătorii de capital.
RăspundețiȘtergereInteresant este cum se va da arama pe față în aceste creșteri continue de bilanțuri ale băncilor și statelor și ce măsuri se vor lua.
Speranța (sau păcăleala) este că partea putredă a bilanțurilor, minimizată, se va resorbi în timp. Așa cred tot felul de proști care nu înțeleg de unde a apărut acest putregai, deci de ce nu va dispărea cum își închipuie ei.
de unde iti veni ideea cu fisa de post a actionarilor? actionarii nu au nici o obligatie de a participa la capitalizarea bancilor. desigur pot pierde investitiile deja efectuate in acele entitati, dar nu sunt obligati sa o capitalizeze. Situatia actuala nu poate fi controlata decat cu infuzii de capital, care pot fi scoase din sistem dupa ce va fi stabilizat. Este vorba despre un compromis, care trebuie facut, pentru ca altfel riscurile sunt imense.
RăspundețiȘtergerevreau doar sa punctez, ca FMI si BM sunt institutii private, sustinute de statul american. care sa fie scopul lor? pai hai sa vedem ce au facut in romania. nu cumva au reformat statul, si inca o fac? unele din conditii pentru a putea incheia un acord, s-au referit strict la legi noi, la reforma economica, reforma medicala, reforma a invatamantului si a codului muncii. este destul de clar, in ce conditii s-au incheiat aceste acorduri. si daca aveti destula rabdare, o sa observati aceleasi conditii la tarile care au apelat la FMI. aceste 2 entitati nu sunt decat niste unelte care, cu siguranta isi gasesc locul in acest mare puzzle. tindem spre federalism, catre o corporatie numita Romania, spre un capitalism si asa putred. nu vine sfarsitul lumii, dar cu siguranta va fi un sfarsit al sistemului economic,asa cum il stim noi astazi. poate ca ai dreptate, si nu este nevoie de o capitalizare a bancilor, si poate ca sunt destule minti stralucite sa gaseasca solutia cea mai buna. intrebarea este.......suntem noi siguri ca se vrea solutionarea problemelor? daca da..... nu vad actiunile ca fiind cele mai bune, daca nu......care este scopul? de ce se vrea aceasta criza? de ce ne incaleca pe toate partile? urmeaza o perioada foarte antrenanta... succes!!!!
RăspundețiȘtergerePentru ultinul A(nonim): statul este gestionarul "fondurilor" stranse din taxe, impozite, accize, cas, cass etc. etc. In rest, statul nu face altceva decat sa fie un consumator de resurse si bani, de cele mai multe ori intr-un mod haotic. Daca tu crezi ca contribuabilul (cu tot cu cacofonie) este fericit stiind ca lovelele se duc la "salvarea" bancilor si nu la creare de, sa spunem, locuri de munca pentru aia de habar n-au pe ce lume traiesc (nu mai zic de sanatate, educatie etc.etc.) inseamna ca tu traiesti departe de lumea reala.
RăspundețiȘtergereIn rest, noi sa fim sanatosi, ca incompetenti gasim la tot pasul.
P.S. Bank recapitalization
Chiar din linkul acela cu recapitlaizarea rezultă că statul poate fi considerat ca un asigurator de ultimă instanță, împotriva unor pagube incomensurabile, nu numai ale proprietarilor de bănci, nu numai ale deponenților.
RăspundețiȘtergereÎn general statul oferă servicii publice contra plată (taxe și impozite), cum alte companii oferă servicii financiare etc. Statul nu este un consumator. Singurul consumator real este gospodăria populației, menajul.