luni, 10 octombrie 2022

Din lumea criminalilor albi


Trei bănci au luat împumuturi repo gigantice în timpul „ofertei” FED din 2019. Poate mai ţineţi minte că am tot amintit despre acel moment magic al pieţelor financiare. OK, cele trei „fericite câştigătoare” au fost Goldman Sachs, JP Morgan şi ... Nomura. Ştiu că subiectul vi se poate părea atât tehnic, dar şi cumva depăşit. Ce ne mai interesează pe noi o ghiduşie de acum trei ani? Ei bine, în contextul actual, ne interesează mult! 

Să vă explic. Goldman Sachs şi JP Morgan sunt doi giganţi, cu active de trilioane. Spre deosebire de ei, Nomura e o bancă având active de câteva amărâte de sute de miliarde de dolari. Prima întrebare este referitoare la motivul pentru care, totuşi, un pitic al finanţelor mondiale, a ajuns să stea la masa celor cu adevărat mari. Hmm, pare ciudat. Doar că, dacă nu avem mintea scurtă, ne mai amintic că acest pitic a cam avut de halit a doua pierdere generată de hedge fund-ul Archegos. A fost vorba de 2.9 mld. $. Cea mai mare pierdere, de 5.5 mld. $, a halit-o ... Credit Suisse. Ah, simţiţi că se umple masa? Ştiam eu că până la urmă vi se va părea extrem de interesant. 

De la golănia din 2019, meseriaşii noştri criminali financiaro-bancari au mai făcut multe. Spre exemplu, Goldman şi JP Morgan au pus-o de-o suveică fabuloasă: fiecare dintre cele două bănci este contrapartea celeilalte în diverse produse financiare derivate. Cum ar veni într-un exemplu simplu, fiecare îi garantează produsele celeilalte. Cum sună asta? Păi cam aşa: eu fac un produs pe care-l garantez şi i-l vând lui Gigel; Gigel, la rândul său, concepe şi el un produs financiar pe care mi-l vinde mie. Astfel, eu îi garantez produsele emise de mine lui Gigel, iar el mi le garantează pe-ale sale. De-aici, noi doi putem să complicăm puţin jocul şi să împachetăm alte produse noi fabricate cu cele pe care deja le avem în portofoliu, trecând la nivelul următor de derivare. Iar eu ajung să-i vând lui Gigel un pachet derivat care include, printre altele, produse emise şi garantate de el. Şi uite-aşa, ne trezim atât eu cât şi Gigel că învârtim zeci de trlioane de dolari. În realitate însă la bază nu e nimic. 

Mai frumoasă devine situaţia când apar guşterii. Aceştia încep să cumpere produse sofisticate de la mine sau de la Gigel, convinşi fiind „că se merită(sic!). Deh, şi la nivel mondial gândirea e la fel de rudimentară ca la Bercea căruia, probabil, nu degeaba i se spune Mondialu'. În timp ce eu şi Gigel ştim bine cum ne-am protejat unul faţă de celălalt - eventual ca în 2008, cu suspecte companii de asigurare aflate prin paradisuri fiscale(şi legale) - guşterii care intră la cumpărare, o fac prosteşte, bazându-se pe renumele nostru şi pe cifrele impresionante pe care le afişăm, cifre create din nimic. 

Probabil acum aţi înţeles cum funcţionează mega-schemă Ponzi a elitei sistemului financiar mondial. Să vedem acum ce e cu Nomura. Cum naiba de-au ajuns ei atât de setoşi de bani în timpul evenimentelor din 2019? Misterul ne este revelat în situaţiile financiare ale companiei, din care reiese că este o contraparte majoră în toată bişniţăreala de iluzii de pe Wall Street. Cu alte cuvinte, în ciuda poziţiei sale modeste, banca japoneză are în contabilitate butelii întregi de rahat sub presiune care, dacă explodează, au capacitatea de a mânji pe toată lumea.

Cam la fel stă situaţia şi cu Credit Suisse, bancă înfiptă şi ea adânc în rahatul despre care v-am vorbit. După cum limpede puteţi constata, cam toţi mafioţii care se învârt pe acolo fac acelaşi gen de rahaturi, umflând baloane şi apoi profitând de naivitatea fraierilor. Doar că acum a mai apărut un element suplimentar: greii din spatele pieţelor au de tranşat treburi serioase. Tuturor le cam stă precum un cui în inimă Jerome Powell. Individul este unul de modă veche şi probabil asta deranjează cel mai mult în sensul în care e tributar politicilor monetare cât de cât corecte. Ţine de educaţie şi de aceea e imposibil de convins să joace în stilul „creativ” care se practică acum. De altfel, prins cu nişte potlogării(despre care şi eu am scris), Powell era cât pe-aci să fie eliminat, doar că pare a avea proptele destul de serioase. Astfel încât îşi continuă politica oarecum clasică de creştere a dobânzii de intervenţie, polititică devastatoare pentru pieţele financiare, dar menită a mai normaliza şi calma leverage-ul excesiv. 

Ei bine, aşa cum am menţionat pe canalul meu de Telegram, tentativa de prăbuşire a Credit Suisse a făcut parte din acest război al greilor. Cum s-a acţionat? Pentru a se proteja de tăvălugul care oricum va veni, băncile de pe Wall Street au început să vândă CDS-uri ale contrapărţilor lor. CDS-urile sunt un fel de certificate de asigurare împotriva riscului de neplată. Cu alte cuvinte, ducând mai departe exemplul cu mine şi Gigel, ar fi cam aşa: eu am nişte produse în care Gigel e contraparte. Astfel mă apuc să mă asigur prin intermediul unor CDS-uri pe acele produse. Astfel, dacă Gigel intră în faliment, obligaţia de plată îi revine celui care mi-a preluat riscul de neplată prin intermediul CDS-ului. Într-adevăr, pe mine mă costă ceva, dar mă asigur că în cazul picajului lui Gigel - care-i la fel de falit ca mine - eu îmi recuperez banii din produsele a cărui contraparte e Gigel. Cam aşa arată întreaga încrengătură financiară mondială, în care o gogoaşă umflată se tot preumblă de la unii la alţii, iar fraierii au impresia că e vorba de „prosperitate”. Să revenim însă la povestea cu Credit Suisse.

Vânzarea de CDS-uri se face pe nişte pieţe dubioase, care sunt şi destul de nelichide. Doar cartoforii absoluţi ai finanţelor intră acolo. Astfel, devine destul de uşor să manipulezi preţul unui CDS. Cam aşa s-a întâmplat cu Credit Suisse, ale cărei CDS-uri au explodat, depăşind 360 de puncte de bază. Creşterea a fost dublată de o campanie mediatică intensă la care au pus botul mai marii presei MSM. Dacă aveţi curiozitatea să studiaţi, veţi observa că toate ştirile despre CDS-urile Credit Suisse sunt vechi de şase zile. De-atunci n-a mai zis nimeni nimic. Ciudat, nu-i aşa?

De fapt ciudăţenia e mult mai mare. Credit Suisse a fost prima parte a şantajului la Powell. Acesta a rămas imobil şi a aruncat în faţă Goldman, care a afirmat că are capacitatea de a înghiţi rahatul pe care l-ar ventila Credit Suisse. Adversarii politicii lui Powell au replicat cu ameninţarea voalată că pot da de pământ şi cu Societe Generale, doar că totul a rămas la nivel de ameninţare. S-a încercat ceva, doar că pare a fi fost mai mult o ameninţare de poker întrucât CDS-urile SG au rămas practic neschimbate. 

Poate vă întrebaţi de ce totuşi se războiesc greii pe asemenea sume de bani. De fapt, adversarii FED-ului şi-ar dori să se renunţe la majorarea dobânzii de intervenţie în favoarea „mult mai creativei” metode a controlării preţurilor. Adică încetăţenirea unui soi de mercurial. Cam asta e ceea ce vedeţi în Europa unde guvernele au făcut blatul pentru conservarea unor profituri grăsane, subvenţionate de stat. Iată că după ce statele au subvenţionat profiturile producătorilor de vaccin, acum trebuie să-i îndestuleze pe cei din energie pentru ca, de anul viitor, să-i facă oameni pe ăia din industria alimentară. Nu-i aşa că e frumos capitalismul comunist? Şi sunt doar primii paşi. Noi, cei care-am trăit coşmarul, nu doar că ştim ce urmează, dar ne şi îngrozim văzând că efectiv nu mai ai unde să fugi. Tragic moment!

18 comentarii:

  1. n aceste zile se petrece un fenomen care rimeaza cu cel mai important eveniment financiar petrecut inainte de pandemie. (In opinia mea, acela a si fost adevaratul declansator a tot ce a urmat dupa.)
    In toamna lui 2019 a avut loc socul de pe piata repo, "amanetul bancilor" internationale. Concret, e o platforma prin care marile institutii financiare lasa gaj titluri de valoare peste noapte si primesc lichiditati contra unei dobanzi, de obicei modice. In acel sfarsit de septembrie, nu se stie din ce motiv, piata a intrat intr-o stare de panica si dobanzile interbancare au explodat. Fenomenul semnala neincredere in respectivele hartii de garantare si in bonitatea unor institutii. Tot circul care a urmat a fost perdeaua de fum pentru a justifica interventia statelor in favoarea acelui sistem financiar bolnav. (Inclusiv simularea Event 201 si bineinteles Wuhan au fost ulterioare.)
    Intre timp, Banca Centrala Americana a creat o facilitate prin care participa nemijlocit la piata Repo cu ce e nevoie - bani sau bonuri de tezaur si ofera ea insasi dobanda pentru parcarea banilor peste noapte. Adica joaca rolul pietei, care nu mai functioneaza.
    Zilele trecute a fost un soc in Anglia, pe o piata similara, cu niste titluri ale unor fonduri de pensii, care practic actionau ca niste fonduri speculative. Adica riscau sa faca investitii cu bani imprumutati, desi sustin ca investesc doar in cele mai stabile instrumente. Iar cand s-a pus problema sa achite pariurile, erau cam falite. Banca Angliei a intervenit sacrificandu-si propria moneda si cu mesajul explicit ca va interveni cat va fi nevoie. Dar situatia doar a semnalat iar ce se banuia, ca sunt colosi pe care piata libera nu vrea sa ii crediteze.
    Turbulenta s-a mutat in SUA, care marcheaza acum recordul pietei reverse repo. Adica inversul unei operatiuni de tip amanet, in care institutiile de tip bancar isi parcheaza banii peste noapte la Fed contra dobanda. S-a ajus ca aceasta suma sa fie de 2,3 trilioane de dolari si peste. E o estimare ca sunt in piata chiar 5 trilioane, care cauta adapost in perspectiva unei crize mai mari.
    Exista mai multe feluri de a interpreta acest fenomen. Una ar fi ca investitorii institutionali nu au incredere in niciun instrument disponibil ca nu risca sa se devalorizeze si atunci prefera sa stea cu cash (sau inscrisuri de stat la fel de usor de vandut). Alta ar fi ca se asteapta sa urmeze falimente rasunatoare intre banci si fonduri, de tipul Lehman Brothers, Bear Sterns din 2008, dar nu stiu care sunt cele mai cariate si nu vor sa fie prinse de prabusire in calitate de creditori.
    Alta ar fi ca isi doresc de fapt garantia bonurilor de trezorerie americane, care sunt percepute ca lipsite de risc si sunt speculate in ecosistemul offshore ca si cum ar fi o acoperire monetara similara aurului. (Atunci cand "parcheaza dolarii" peste noapte in reverse repo, asta se presupune ca primesc in schimb, bonuri de trezorerie.) Alta varianta ar fi ca facilitatea oferita de Fed e mai comoda decat riscurile tranzactiilor din piata si ca surplusul de masa monetara creat in pandemie nu isi gaseste debuseu in economia propriu-zisa pentru ca nu se dau credite.
    https://www.bloomberg.com/.../fed-reverse-repo-use-hits...
    Fed Reverse Repo Use Hits Fresh Record as Investors Hide in Cash
    BLOOMBERG.COM
    Fed Reverse Repo Use Hits Fresh Record as Investors Hide in Cash

    RăspundețiȘtergere
  2. Bun articol. Când mai uiți de rusofilie, ești chiar interesant.
    Voi prelua și materialul acesta pe platforma mea (cu toate credențialele, bien sûr). Îți prezum acordul, dar dacă ai obiecții anunță-mă (și îl voi șterge).

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. unde e platforma ta, viteazule? intreb si io fiindca, dupa cum te exprimi, cam ca de la campion mondial la baiat de mingi, se pare ca platforma ti-e pe undeva prin stratosfera internetului, iar Dan D., saracutul de el, pare sa-ti fie subordonat ierarhic & valoric si, cind face cite o fapta buna, il mingii generos pe crestet si ii dai o bomboana de incurajare. ca sa mai uite de rusofilie.

      Ștergere
    2. Este un grup de rusofobi (baieti cu oki albastri) care au pe net un ceva. Ei zic ca nu mai intra la DD pe blog dar ii vezi cum se baga in seama pe aici Cassius (care dintre ei o fii? boxerul cel mai probabil ca generalul sau istoricul nu prea), apoi Esquire care provine dintr-un lord da Buzau si vulpea Haidi Bre. In esenta daca nu esti rusofob esti rusofil si antiamerican.

      Ștergere
    3. Superbi ! Sunteți niște superbi !
      Altminteri, reiterez - bun articol.

      Ștergere
    4. Rusofobi da, dar nu îi lauda că îs cu oki albaștri. Plapuma lor e mică de tot. Au comentat aici in 2021. Au plecat acuzând rusofilia.

      Ștergere
    5. In mintea unora poti sterge cu buretele, poti uita prima iubire.

      Ștergere
    6. Touche!!! Finally!

      Ștergere
    7. Noi in haita, voi in turma. Cu ochii pe tine, Rusky, cu ochii pe tine...
      Auuu-hauuuu ! Return to Wolfenstein Castle :))

      Ștergere
    8. Mai rasfirati-mai tovarăși d an servicii !! Ca prea va bulbucați Ochiul&Urechea...Pi loc repaus!

      Ștergere
    9. Unii "tovarasi din servicii" au ramas iubitori de tara, nu zic si patrioti ca e alta discutie. Puii piuie inocenti in curte, nestiind ca odata ajunsi gaini, cucosi, li se va lua capul fara vreo minima emotie, desi sunt totusi forme de viata, nu obiecte. Clementa mea e variabila, dar ii felicit pe unii din servicii. Ca de la presa hidraulica estica, din comunism, s-a ajuns sub aia vestica, era determinat si inevitabil. Nici nu mai cartografiez emoticonii unora care s-au format ca generatie, cu yahoo messenger. Presiune exista pe toti, si pe masura accelerarii crizelor, corelata si cu reducerea populatiei, creste presiunea per-individ, cum spuneam.
      Par impaciuitor, tolerant, intelegator? Sunt asa, si in acelasi timp nu.
      Din 2 randuri, citesc omul, oricat cameleonism ar baga la inaintare.
      Va contrati mai in gluma, mai in serios, unii nici nu stiu ce e aia seriozitate, in special recrutii din generatia tefeleilor. Li se rupe, si mi se rupe ca lor li se rupe. Compar diverse comentarii-ca lungime/numar de caractere, ca tip de abordare (pentru multi abordarea e ceva care-i depaseste complet), si despre nivel nu mai vorbesc. Involuntar am memorat blog-uri intregi, dinamica ascendenta a numarului de comentarii functie de determinismele obiective. Stiti bine ca peste 6 luni nu va mai fi la fel-de la subiectele abordate, de la comentarii alambicate sau mai putin, pana la frecventarea zilnica a blog-urilor.
      Inca traim "luxul" ala de a refuza informatii pe surse, pe sub mana, aparent credibile, si credem ca detinem adevaruri ascunse. Am testat asta in special pe site-uri, blog-uri straine; cenzura e peste tot cand se ating puncte sensibile. E un spatiu gol variabil ca dimensiuni intre idei abstracte si solutii concrete, practice si eficiente. S-a dat liber la aberatii si non-aberatii aflate ambele la un nivel atat de abstract incat nici sociologii nu reusesc sa inteleaga cum se poate operationaliza, traduce in practica. E bine gandita cenzura, care in varianta forte nici n-a inceput. Inca mimam ca suntem vii. Ne mai catzaram unii pe altii, ca in cataclisme, dar s-a intamplat de prea multe ori si rezultatul a fost similar, cu precizarea ca de data asta nu va mai exista o a doua sansa.

      Ștergere
  3. Nu e capitalism comunist, e socialism pentru corporatii, adica fascism. Statul nu mai are in vedere protejarea gloatelor, ci a corporatiilor. Corporatiile au parazitat statele, alegerile democratice fiind niste farse.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Foarte corect.
      Si alternativa e totalitarism cu oligarhi (rusia) sau capitalism comunist (china). Cam urate optiunile, iar unii se sperie de resetare, de parca ar fi valori de mentinut...

      Ștergere
  4. drag romani concluziile anchetei, atrag atenția sa nu ne miram in viitor:

    https://www.b1tv.ro/externe/camionul-din-explozia-de-pe-podul-kerci-din-crimeea-venea-din-romania-sustin-anchetatorii-rusi-foto-video-1213179.html

    deci sa nu ne miram daca chiar se împlinește profeția lui Boca ( Profetia Parintelui Arsenie Boca - Adevarat Rusia Va Invada Romania! Profetii Socante 2022! ) intr-o zi de operațiuni speciale.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Noi românii deștepți cum sintem o să mai trecem Prutul încă o dată
      Noi din istorie nu am învățat nimic
      Sintem doar o gloabă de idioți, buni de carne de tun

      Ștergere
    2. @Anonim10 octombrie 2022, 21:03 - Daca il treci in vagoane de marfa sau de vite, legat, nu e nici o scofala. Nu mai bine ne vedeam de treaba? Asa e cu artizanatul, cu lucrul manual, cu diy, cum se spune azi. Ti-o faci manual, cu minutele tale.

      Ștergere
  5. Henry Ford, citat (parafrazat) de Charles Binderup, 19 martie 1937, în Camera Reprezentanților (Congressional Record-House 81:2528):

    "Poate că este mai bine că poporul nostru nu cunoaște sau nu înțelege sistemul nostru bancar și monetar, pentru că dacă l-ar înțelege cred că ar avea loc o revoluție până mâine dimineață".

    [It was Henry Ford who said in substance this: 'It is perhaps well enough that the people of the nation do not know or understand our banking and monetary system, for if they did I believe there would be a revolution before tomorrow morning'.]

    https://en.wikipedia.org/wiki/Charles_Gustav_Binderup
    https://en.wikisource.org/wiki/Page:Congressional_Record_Volume_81_Part_3.djvu/154

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Unele din vorbele preluate de " conspirationisti " si pt care H.Ford a fost acuzat de...antisemitism

      Ștergere

Atenție! Comentariile sunt supuse moderării și vor fi vizibile după o perioadă cuprinsă între 1 și 4 ore. Sunt permise doar comentariile care au legătură cu subiectul.
Pentru discuţii mai flexibile folosiţi canalul de Telegram Dan Diaconu(t.me/DanDiaconu)