Despre DDWall, despre starea mea și despre ceea ce urmează

De fiecare dată când am parte de abuzuri mă apucă o lehamite iremediabilă. Mă simt dezarmat, îmi vine să vomit, am o stare generalizată de rău. De ce? Pentru că eu sunt suficient de prost încât chiar să cred în dreptul meu la opinie. Și, în realitate, nu e nimic valabil din ceea ce cred eu. Însă continui cu cerbicie să cred. 

Imaginați-vă următoarea scenă: după ce-și termina ziua de muncă, țăranul dădea o tură la întâlnirea cu ceilalți. Fie că era Poiana lui Iocan, fie că era - mai nou - cârciuma satului, omul mergea, se prindea în vorbă, după care se ducea acasă. Ia să ne imaginăm noi o jigodie precum Rog în acest scenariu. 

Presupunând că subsemnatul ar fi plugar și-ar merge precum ceilalți țărani pe seară în Poiana lui Iocan, ce-ar face securistul Rog? Ar veni și le-ar cere țăranilor să se dea de lângă mine sau mi-ar spune pe un ton serios că n-am voie să stau de vorbă decât cu maxim 3 oameni? Realizați penibilul situației? Fix asta îmi fac securiștii de ceva vreme: cum sare prea mult audiența unui canal, cum îmi dau în cap. 

Așa a fost cu Facebook-ul în timpul pandemiei, chestie care s-a repetat înainte de alegeri. Pentru a-l pune pe ciudatul retardat în funcție au purces la băgatul pumnului în gât, invocând motive aberante. Așa au fost închise o groază de canale populare. Era nevoie să-și bage nevolnicul în față prin fraudă.

Ce-a fost cu DDWall? A devenit pradă succesului său. Cu siguranță nu au acceptat ideea ca o sursă de informații „venită de nicăieri” să lase în urmă canalele lor infecte de propagandă. Aici era problema: „cum să permitem noi ca unul cu computerul lui să lase în urmă ca audiență toți retarzii sistemului, toți viermii propagandei?”. În câteva săptămâni DDWall se bătea ca audiență cu granzii domeniului, cei cu redacții mustind de oameni. DDWall a pornit de la zero și a decolat precum racheta. Care a fost motivul? Unul singur: dorința oamenilor de informații corecte. La urma urmei de ce sunt urmărit? Pentru că oamenii rezonează cu părerile mele. E simplu, oamenii înțeleg intuitiv când cineva e sincer, când scrie ceea ce gândește, nu ceea ce-i e strecurat de băieții veseli. Oamenii încep să perceapă destul de limpede unde e vorba de propagandă și unde e vorba de informații. DDWall asta făcea: dădea informații corecte, iar lumea le citea cu nesaț întrucât erau informațiile interzise în spațiul românesc. 

Ceea ce vreau să vă spun înainte de a termina acest articol este că sunt sigur că urmează ceva urât. Niciodată retardații sistemului nu s-au comportat atât de rudimentar. E drept, în clipa de față nici nu mai au instrumente deoarece lumea e cuprinsă de lehamite. În general, imediat după ce sunt aleși, președinții au un salt de popularitate. Retardul nostru a mers invers, aterizând direct în groapa cu rahat de sub 20%. Niciodată un președinte nu a mers atât de adânc în jos. Imaginați-vă că asta era cota de popularitate a bețivului băsescu atunci când era detestat de toată lumea. Dacă mâine ar fi alegeri, partidele din actuala „coaliție” nu ar mai lua împreună peste 20%. Totul e picat, niciodată nu a fost ca acum. 

De aceea, exact ca-n vremea comunismului, securiștii fac aceeași greșeală: bagă pulanul în gura celor care spun adevărul și amplifică minciuna. De ce fac asta? Pentru că li s-a ordonat și, mai mult, pentru că „ceva mare” trebuie să se producă.

Dacă mai țineți minte, pe la începutul anului v-am povestit despre cum vom intra noi în război: prima dată armata va merge în Republica Moldova pentru a „o proteja”, după care vor avea loc ceva evenimente în Transnistria. Probabil se va instrumenta o acțiune sub steag fals, astfel încât armata noastră să intre peste ei și, în acest fel, să ne trezim în conflict cu Federația Rusă, care este protectoarea zonei. Este, din punctul meu de vede, scenariul pe care îl vor urma pentru a se asigura că „rușii ne atacă” și astfel să trimită oamenii la moarte în Ucraina. 

Rețineți ce vă spun: din momentul ăsta vă puteți trezi oricând cu o stare de urgență, cu cenzura totală și cu limitarea dreptului de mișcare. Eventual și cu conturile blocate, având voie să scoateți doar o sumă maximă zilnic. Nu vă lăsați păcăliți de aparențe. Nu întâmplător a apărut acum acel „Ordin nr. 927/2025 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanţarea acţiunilor de pregătire a economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare şi întocmirea bugetului de stat pentru război”. E clar că ticăloșii din vârful țării au primit un ordin și merg direct spre ceea ce li s-a ordonat. 

Într-o asemenea situație nu-mi dau seama dacă vocile independente vor mai fi lăsate în pace. Nu sunt sigur că vreunul dintre canalele mele va mai fi lăsat să funcționeze. Iată-mă în situația de a fi „dușmanul poporului” doar pentru că-mi exprim opiniile. Sincer, nu știu dacă voi mai avea atunci puterea să fac ceva. 

Când însă mă uit însă la ce s-a întâmplat ieri, după blocare, parcă răsare soarele. Cum unii probabil știți, ieri am publicat un formular propunându-le celor care vor să rămânem în contact să-mi trimită emailul, astfel încât să-i pot contacta în cazul în care voi lansa un alt canal.  Dimineață am zis să dau un ochi și să văd dacă s-a înscris cineva. Am rămas perplexat când am văzut cât de mare e setea oamenilor pentru informații corecte! Și mă simt cumva obligat. Acolo tot „țăcăne”, se strâng atâtea adrese încât, dacă-mi fac un nou canal, va trebui să găsesc un furnizor serios pentru trimiterea atâtor mailuri. Pe de o parte sunt obosit și sleit de nedreptățile de care am parte, de partea cealaltă sunt impresionat de numărul celor care vor să rămână în contact cu mine. Pentru cei care nu s-au înscris și ar vrea s-o facă las mai jos adresa formularului. Și mă opresc aici.

https://forms.gle/p1mtuB9eQ7fFxxLZA