Ce am inteles de la Davos

Davos! Un vis pentru unii, o obsesie pentru alţii. Început ca un forum elitist, Davos-ul împărtăşeşte destinul tragic al ratării. Ediţia din acest an a fost, din punctul meu de vedere, prima care marchează trecerea acestui eveniment din sfera elitismului în cea a banalului. Evenimentul care altă dată reprezenta un mediu al schimbului deschis de idei s-a transformat iremediabil într-o şuetă a fanfaronilor veniţi numai pentru a da bine în cercul de prieteni sau privitori. Un fel de manelăreală pe bani mulţi.

Totul a început cu stabilirea nefericită a datei. Fiind în preajma noului an chinezesc a blocat efectiv participarea la nivel înalt a Chinei. Cei care au o minimă cunoaştere a culturii chineze ştiu că, tradiţional, anul nou trebuie să-i prindă acasă pe chinezi. Mersul acasă de anul nou reprezintă una dintre cele mai mari migraţii din lumea contemporană, un comportament care, de ani buni, face deliciul presei. În aceste condiţii, a fixa data forumului în această perioadă reprezintă o prostie. Nu de alta, dar opiniile oficialilor chinezi de rang înalt chiar contau. 

În ceea ce priveşte vorbitorii, lucrurile au stat şi mai dezastruos. Ne-am văzut teleportaţi, în majoritatea cazurilor, în faţa unor prostovani frustraţi, incapabili să înţeleagă criza actuală şi, în mod evident, fără soluţii viabile. Liderii lumii dau semne serioase de oboseală intelectuală, în timp ce marii investitori sunt nervoşi întrucât au devenit peste noapte singurul vânat palpabil. Probabil acesta este şi motivul pentru care un băiat, probabil lovit de ramolisment, a venit să prevadă haosul şi interzicerea unor drepturi civile. E incredibil cum, o haită de dezorientaţi sunt capabili să pună în ecuaţie interesele proprii(care, întâmplător, nu mai au niciun fundament) cu destinele a milioane de oameni. Aceasta nu face altceva decât să sugereze că, pe fondul deraierii lor de la realitate, o schimbare brutală nu este exclusă. Niciodată în istorie un sistem artificial, rupt de realitate, nu a putut supravieţui prea mult. Din nefericire, aceasta este o lecţie pe care, atât liderii lumii actuale cât şi cei din spate ar trebui să o înveţe. 

Ce am înţeles eu de la Davos? Pentru prima dată am conştientizat că lucrurile stau mai prost decât îmi imaginam, că liderii sunt speriaţi de starea de spirit a celor pe care-i reprezintă şi că nu au soluţii decât pentru amânarea dezastrului, în speranţa că haosul din propriile ogrăzi se va plictisi şi va migra în altă parte. Nu cred că am mai văzut până acum atâta lipsă de implicare, atâta incompetenţă şi prostie. Poate că par vorbe grele, dar nu sunt. Lumea actuală a ajuns prizoniera prostiei, adică a căzut fix în propria capcană. Dacă prostia reprezenta modalitatea ideală de manipulare a maselor largi, iată că ea a reuşit să urce ierarhic şi să ajungă în cercurile rarefiate ale puterii de unde face dezastre. Există vreo ieşire? În mod sigur da, însă aceasta depinde foarte mult de viteza cu care va fi schimbată garnitura de la vârf. Până atunci nu putem spera decât la aceeaşi mişcare haotică, la acelaşi du-te - vino contraproductiv. Ce trebuie să înţelegem de la Davos? Doar un lucru: treburile se împut, iar de scăpat scapă cine poate. Doar atât!

P.S. Să nu uit. A fost şi un eveniment memorabil: manifestaţia fetelor de la FEMEN. Probabil singurul eveniment care a avut legătură cu realitatea.