Occupy sau mic ghid de manipulare

”Atunci când nu mai ai soluții fă o revoluție!” Asta spunea unul dintre cei mai puternici oameni pe care i-am cunoscut. Și, trebuie să recunosc, abia acum am înțeles cu adevărat la ce se referea. De ce să faci o revoluție? Simplu, pentru că altfel o fac alții în locul tău.

De la bun început m-am ținut departe de mișcările având un spate doctrinar dubios, situat pe undeva prin zona serviciilor secrete. Occupy Wall Street a fost un exemplu magistral. Ce puteau face marile interese din spatele sistemului în condițiile în care societatea era sub presiune? Toată lumea știa că oamenii trec prin tensiuni extreme, că ajung la gesturi nebunești și că sunt capabili de orice. După atâția ani de studii, laboratoarele serviciilor secrete au învățat cum să beneficieze de mecanica socială. Ce puteai face cu o societate încărcată, gata de explozie? Un lucru pe cât de vechi, pe atât de eficient: eliberarea unei supape. Inventezi o mișcare, dai impresia că lucrurile scapă de sub control și dozezi porții generoase de revoluție la televizor. Monitorizezi totul strict, iar când lucrurile tind să o ia razna, băieții tăi aflați la fața locului deturnează în timp util mișcarea către alte false ținte. 

Poate vă întrebați cum poți mișca o groază de oameni, cum poți manipula în direcția dorită o adunătură eterogenă. Ei bine, cu cât e vorba de mai mulți, cu atât e mai simplu, iar cei care au habar de psihologia maselor știu bine la ce mă refer: gloata e imbecilă și poate fi manipulată mai simplu decât un bou care trage la plug. Principiile generale ale mișcării Occupy au fost dubioase din start: toți trebuie să dispară, toți sunt o apă și-un pământ; omorâți băncile, omorâți politicienii, înlăturați tot sistemul. Iată o metodă genială de a lăsa lucrurile exact așa cum sunt, de a nu face nicio schimbare, dar, în același timp, de a reduce tensiunea acumulată în animalul social. Lasă-i să mugească în număr controlat dându-le impresia că sunt liberi. Filmează-i și multiplică nebun imaginea libertății lor pentru ca restul boilor să se elibereze în fața televizorului, într-o mega-masturbare psihologică. Multiplică mesajele astfel încât fiecare să se regăsească într-unul din ele. Ajută-i să fie imbecili și, mai mult, încurajează-i să rămâna așa cum sunt. După ceva timp, răpuși de oboseală(sau de câteva bâte ale poliției) se vor întoarce în bârlogurile lor infecte bucuroși că au făcut revoluție. O revoluție în care nu s-a întâmplat nimic, dar care i-a eliberat de stress. Sunt numai buni, proaspeți, având conștiința resetată și creierul curățat. Asta e arta revoluțiilor controlate! Este extrem de interesant de observat cum Occupy a fost preluată de toate țările aflate în criză exact la fel cum sunt preluate formulele TV de succes(oare s-or plăti și drepturi de difuzare?). 

Mă uit în Piața Universității și la celelalte manifestări din țară. Este exact aceeași doză de haos, genial dozată de arhitecții din umbră. Mișcarea se desfășoară după un pattern similar: toți sunt o apă și-un pământ, niciunul nu e bun. De la ”Jos Băsescu” la deja celebrul ”N-ai pe cine să pui în locul ăstora” sau, mai noul slogan ”USL=PDL=MIZERIE”. Într-adevăr, aceeași mizerie de manipulare genial instrumentată. 

Nu în ultimul rând voi mai spune că, inițial, am căzut și eu în capcană. Toată tevatura cu demisia lui Arafat și cu retragerea Legii Sănătății a fost doar un episod genial instrumentat. Nu-l acuz pe Arafat deoarece probabil el a fost doar pionul mișcat la sacrificiu. Mișcarea asta l-a ajutat însă pe băsescu să-și conserve regimul: o supapă trebuia eliberată pentru a preveni explozia sistemului. Și, cum lucrurile păreau inevitabile, a făcut ceea ce știe mai bine: a furat startul. Pseudo-teama prezidențială, începerea manifestațiilor imediat după terminarea discursului de retragere a legii, multiplicarea lor controlată în toată țara, toate acestea sunt elemente care ar trebui să le dea de gândit celor care s-au lăsat prinși în mirajul revoluționar. Dacă ați observat, în realitate în stradă se află un număr foarte mic de oameni. Exact atâția cât să dai impresia de mare tevatură, după un algoritm experimentat de televiziuni în show-urile cu public.  Restul populimii își trăiește la TV mirajul rezolvării magice a frustrărilor, revoluția sedentară, poate cea mai mare invenție a secolului. 

E timpul să facem o ultimă constatare: lucrurile se împut mai rău decât puteam crede. Peste tot în lume dezastrul se multiplică după un pattern identic. E îngrijorător, iar adevăratele motive de îngrijorare vi le voi spune în următorul articol(unul în care îmi propun să vă aduc în atenție o mostră de dezastru social absolut). În final vă recomand să fiți moderați și să încercați să vă debarasați de gloată. Fugiți de hipnoza socială experimentată live în aceste zile. E cea mai periculoasă capcană în care puteți cădea!