Torționarii bunului simț

Am privit cu perplexitate nesimțirea cu care plăvanul din capul statului a tratat și tratează problema torționarului Loazăr. Chiar și în prezența celor doi bătrâni care-au trecut prin infernul pușcăriilor comuniste și cărora Lazăr - cu exces de zel - le-a prelungit coșmarul, imbecilul Iohannis a ținut-o tot pe-a lui. De altfel, n-ar trebui să ne mire. Cum naiba să-l miște pe un individ total străin de țara asta suferințele unor oameni care, la un moment dat, au avut curajul și tăria să înfrunte tembelismele unui regim în care micile rotițe erau cele mai atroce instrumente ale sistemului.

Porcurorul Lazăr, acest cromoplatin al regimului comunist, era la început de carieră. Călca în picioare amărâții de la Aiud și făcea bișniță cu bricege mecanice. Pe bază de „briceag donat”, dacă erai deținut de drept comun, primeai reducerea pedepsei. Că totul stătea în pixul lui de proaspăt jupân de pușcărie. Așa se face că o mulțime de violatori, șmenari, hoți de buzunare s.a.m.d. au scăpat de pușcărie grație pixului „generos” al porcurorului de pușcărie, dar, în același timp, condamnații politici au rămas să înfunde carcerele.

Pentru aceste nemernicii, Loazăr ne spune că doar și-a făcut datoria. La fel ca el și-au făcut „doar” datoria și securiștii care te înhățau de pe stradă doar pentru că te lăsaseși provocat de vreun banc cu „tovarășu'” și judecătorul care-i condamna la moarte pe amărâții care de foame furau de la „ceapeu” și probabil și propagandistul - acel mâncător de căcat profesionist - care organiza infernale ședințe de informare politică în care trebuia să pupi în cur întreg aparatul de partid și de stat. 

Și dacă toată lumea și-a făcut datoria, de ce mama naibii a mai trebuit să-l mai judecăm pe Vișinescu? Și el tot datoria și-o făcuse, doar i-a babardit cât a putut pe „dujmanii regimului”. De ce-a trebuit să ne prefacem că-l căutăm pe Nikolski și, mai mult, de ce-a trebuit să ne prefacem că desființăm Securitatea?

Dacă, până la urmă, toată lumea și-a făcut datoria, la ce am mai făcut flexarea asta, de ce-am mai făcut Revoluția și de ce o mai ardem cu democrația? N-ar fi mai bine să revenim la modelul tătucului, să-l instaurăm pe boul suprem dictator, pe Loazărică „șăf pă viață” peste justiție și - ca să meargă treaba unsă - pe Pârvulescu șăf la propagandă? Gândiți-vă bine la asta. Dar nu prea mult deoarece acești torționari ai bunului simț sunt pe cale să o facă.