Democrație?

  Conform unui studiu compilat de „Bennett Institute”(aparținând Universității Cambridge), gradul de insatisfacție în ceea ce privește democrația a ajuns la nivel global la 57.5%! 2005 a fost anul în care indicatorul menționat s-a aflat pe cea mai joasă poziție, un fel de apogeu al succesului democrației.


Începând însă din 2005, gradul de satisfacție a scăzut treptat, amplificat puternic de criza din 2008 și de evenimentele economico-politice care-au urmat. Văzând cifrele brute, mulți ar putea crede că ele sunt influențate de societățile care n-au habar ce e democrația. Așa cum vom vedea în continuare, chestiunile stau fix invers.

În primul rând, o problemă flagrantă apare în SUA unde, în acest moment, indicatorul insatisfacției a ajuns la 55%! Similar stau treburile și-n Marea Britanie, unde de-o perioadă bună de timp indicatorul a sărit de 50%. Și la fel în tot vestul Europei.

Rezultatele înșelătoare apar însă în statele Est Europene. E interesant că aici, întrucât lumea tot speră ca „democrația să se instaleze și să fie depășită perioada de tranziție”, lumea este în continuare atașată societății democratice. Însă, așa cum v-am spus, rezultatele brute arată cu totul altceva.

Campioane la gradul de satisfacție sunt Polonia, Ungaria și Bulgaria, unde încrederea în democrație a crescut cu peste 20% din 1989 până în prezent. Însă, cum bine știm din rapoartele UE și a celorlalți țuțeri „democratici”, aceste țări sunt campioane ale ... lipsei de democrație. De câte ori nu ați auzit critici vehemente legate de Polonia și Ungaria? Bulgaria mai puțin deoarece i-a obișnuit pe tovarăși cu șpaga. Urmează Cehia, cu o creștere de aproape 20% și Slovacia cu puțin sub 10%.

Ei bine, acum vine surpriza: România evadează brutal din plutonul țărilor foste comuniste, cu creștere a gradului de insatisfacție de peste 20%. Graficul(pe care-l puteți vedea în raport sau pe blogul meu) e mai mult decât revelator întrucât arată limpede ceea ce propaganda ascunde. Până în anul 2000 gradul de insatisfacție a crescut spre 27%, după care, până în 2006 a scăzut continuu, ajungând la o diferență pe plus de 12%. După 2006 și până în 2012, adică pe toată perioada în care băsescu și-a exhibat „jupânismul”, gradul de insatisfacție a crescut la peste 30%!!! După acea perioadă - model din punct de vedere occidental - până la sfârșitul lui 2019, insatisfacția a scăzut continuu ajungând la o diferență de zece procente față de regimul tiranului de carton. Iar acum începe din nou să crească!

Cred că e mai mult decât relevant graficul în ceea ce ne privește pe noi. Restul țărilor estice nu au un model democratic pur așa cum se încearcă să se instaleze aici, acesta fiind motivul pentru care ele încă sunt optimiste.
Întorcându-ne la rezultatul global, trebuie să remarcăm că majoritatea populației de pe planetă s-a săturat de fake-ul democratic.

Problema este reprezentată de lipsa experienței dictaturii în națiunile democratice. Este extrem de posibil ca SUA să pice în plasa cu miraje întinsă de ticăloși precum Bernie Sanders și să alunece într-un socialism atroce în care să atragă, precum URSS, întreaga lume. Problema e că în acel moment nu cred că se mai putea găsi o contra-forță care să i se opună.

Și-atunci ce urmează? E greu de intuit, dar oricum, la abulia care e pe planetă nu cred că va urma ceva bun. Lumea nu mai are principii și nici direcție. De-aici toate nebuniile care ni se întâmplă.