Avansul tehnologic chinezesc

Am urmărit în ultima perioadă extrem de atent dezvoltările din China. Țara este înscrisă într-o cursă dură pentru depășirea piedicilor impuse de SUA. Culmea, pentru a-și pune în valoare determinarea și pentru a câștiga războiul, China are niște strategii surprinzătoare. De exemplu, dezvoltarea prin intermediul modelului open source. E incredibil cât se poate găsi gratis la chinezi. Culmea, de cele mai multe ori folosesc pentru dezvoltare platforme occidentale, gen Github. Semn că nu le pasă dacă și ceilalți văd ceea ce fac. Dar să nu sărim etapele, ci să vedem mai întâi cum se mișcă treburile și care sunt ultimele evoluții de acolo!

Forța de compensare

Se spune de atâta amar de vreme că digitalizarea și noile tehnologiine ne fac mai eficienți, că totul se va dezvolta armonios și că vei rezolva extrem de rapid treburi pe care, altă dată, le rezolvai cu greutate. E adevărat? Vă pot da și exemple: uite, înainte trebuia să mergi și să plătești impozitele la ghișeu, acum le poți plăti stând în pat. Doar beneficii, nu-i așa?

Să mă cac pe tine, Nicușor Dan!

 

Știu, e vulgar, e urât, nu e demn de mine. E o expresie care mă degradează. Dar e fix ceea ce simt acum. Unii dintre voi sunteți martori că am lăsat să treacă ceva timp înainte de a scrie articolul de față. Am zis să n-o fac la nervi, să las să mai treacă o noapte că doar noaptea e un sfetnic bun. Aiurea, m-am trezit mai nervos decât m-am culcat. Hai să vă explic toată tărășenia!

Politice

Dacă în ajunul sărbătorilor pascale mă apuc să vând câini pe post de miei și mă prinde poliția, mă bagă la pușcărie. E logic, am comis o înșelăciune. Însă, în același timp, atunci când ceea ce numim „sistemul” scoate din dulap o mârțoagă telecomandată pe care-o numește independent și iese cu ea în târg pentru a o marketa ca „luptătoare împotriva sistemului”, se numește pro-europenism și anti-rusism. Mă rog, tot înșelăciune e, doar că în politică înșelăciunea nu mai e infracțiune, ci virtute.

Mă întreb acum cât se poate de sincer, cât de proști trebuie să fie ăia care s-au dus să pună ștampila pe păpușa sistemului? În afara voturilor furate, Jegușor a avut o masă de votanți îndobitociți, înrăiți, car au mers hotărâți să-l voteze. Ei bine, aici e subiectul pe care vreau să-l înțeleg și-mi dă mereu cu virgulă. Așadar, ți se dau toate datele problemei: România a fost băgată în rahat de o mafie condusă de un sistem ilegitim, care-a schimbat cum a vrut tot ce-a vrut, care-a devalizat Bugetul, care-a furat fără nicio jenă, care-a exercitat puterea într-un mod tiranic și care, pentru a se justifica și pentru a se ascunde, a scos la lumină de fiecare dată tot felul de bizari, denumiți pompos „oameni politici”, „premieri”, „președinți”. Acest sistem este cel care l-a inventat pe băsescu, acest sistem este cel care l-a adus pe Plăvan, acel fanfaron încet la minte, dar cu pretenții de faraon. 

Ei bine, acum, când s-a ajuns la fundul sacului și când ți se arată că s-a ajuns la fundul sacului, ești pus să alegi. Între cine și cine? De-o parte îl avem pe unul - păpușa telecomandată a sistemului- un fel de cioară vopsită rapid în alb cu bidineaua și marketată de sistem că e porumbel independent. De partea cealaltă îl avem pe unul unul despre care se spune că e golan, că e galerist s.a.m.d. OK, pot presupune că ești un om rupt de realitate și ai doar datele acestea la intrare. ÎNSĂ, nu poți să nu constați că cioara aia vopsită vorbește despre instaurarea peste tot a oamenilor sistemului și, mai mult, că are de partea sa tot ceea ce înseamnă mașina de mâncat căcat a sistemului: televiziuni, presă, ONG-uri despre care știi că sunt vândute s.a.m.d. Așadar, e imposibil să-mi spui că nu ai realizat că ăluia vopsit ca porumbel nu i se văd hainele de cioară de dedesubt. 

Mai e însă un amănunt pe care n-aveai cum să nu-l remarci. Omul ăsta n-a făcut nimic toată viața! Nu doar că n-a fost capabil să-și ia o casă a lui, dar nici măcar apartamentul ăla în care stă n-a fost capabil să-l aranjeze cât de cât uman. Nu poți pretinde la 54 de ani, cu doi copii, că trăiești ca un student semi-boschetar și că asta e cool. N-ai cum! Înseamnă că ești un neica nimeni, incapabil să-ți gestionezi propriul buzunar. În aceste condiții, cum naiba poți pretinde că vei scoate o țară din rahat??? 

OK, acestea sunt datele de intrare. Despre contracandidatul său nu mai zic nimic întrucât, în orice logică n-ai cum să nu constați că, între o paiață telecomandată incapabilă, despre care și un copil își dă seama că e invenția sistemului care ne-a sărăcit și un sac de cartofi, votezi sacul de cartofi. Poți să-l faci pe Simion orice: galerist, țigan, homosexual, vopsit pe cur, s.a.m.d. Însă nu poți să spui că, în tot dezastrul de până acum, Simion a fost parte! Culmea, dacă e să judeci logic, cu datele pe car le ai, cel puțin te uiți în București și vezi dezastrul total păstorit de acest neica nimeni care n-a știut nimic altceva decât să pună tălpi și să crească datoriile municipale. 

Ei bine, asta nu reușesc eu să înțeleg: când ție ți se arată un dezastru făcut de un sistem ilegitim și ești pus să alegi între omul sistemului și altceva, tu ce alegi? Unii mai deștepți spun că „oricum și Simion era al sistemului”. OK, atunci, complicăm datele de intrare: ești pus să alegi între unul despre care știi sigur că e omul sistemului și unul despre care se vorbește că ar fi omul sistemului. Oricum ai da-o, treaba e dubioasă, oricum ai învârti-o, dacă l-ai votat pe Nicușor Dan mie-mi rezultă că ești prost. Simplu, nu ai absolut niciun argument logic pentru a-ți justifica votul! Și-aici pun punct, întrucât mă voi ocupa de tabăra cealaltă, cea suveranistă.

Voi începe cu Călin Georgescu, cel a cărui declarație de părăsire a vieții politice am comentat-o ieri. Mi-am luat de peste tot înjurături. Da, într-adevăr, Georgescu e o victimă. Este hăituit de sistem, i-au pus un procuror care nu știe decât să-i aducă noi acuze fără a proba nimic, are pe cap un control, judiciar aberant s.a.m.d. Practic, din decembrie, Georgescu trăiește un coșmar. În plus nu are nici parte de solidaritate decât din spatele tastaturilor sau ale ecranelor TV, că așa se manifestă revolta într-un sistem cangrenat ca al nostru. Perfect de acord cu argumentele. Întreb însă: oare Georgescu nu știa cu ce popor are de-a face? Aici e întrebarea! Dacă știa înseamnă că ar fi trebuit să-și asume rolul de martir, adică odată pornit pe un drum, trebuie să rămâi pe el! Dacă însă nu știa, aici e tot greșeala lui. Da, în afara momentelor critice, poporul român s-a dovedit a fi un popor de șobolani! Trebuie să înțelegi aspectul ăsta înainte de a decide dacă mergi sau nu să-l aperi. Probabil îmi voi lua iar înjurături, dar acesta e adevărul. Trebuie să-l privim în față și să ne asumăm realitatea: da, suntem niște șobolani întrucât atunci când au fost anulate alegerile printr-o lovitură de stat, ar fi trebuit să umplem străzile din România! Nu 1 milion de oameni, ci cel puțin 10 milioane trebuiau să iasă pe străzi! Atunci n-am făcut altceva decât să demonstrăm încă odată sistemului că suntem doar niște oi obediente, care-și merită destinul! E simplu, n-ai cum să contești asta! Așadar, în ceea ce-l privește pe Călin Georgescu, vreau să subliniez încă odată menținerea concluziei pe care am exprimat-o ieri: retragerea sa dovedește slăbiciune, indiferent de cauze!

În ceea ce-l privește pe George Simion, întrebarea mea e simplă: „Ce mai cauți în peisaj?”. Indiferent cum ar justifica-o, indiferent ce ar invoca, George Simion a pierdut alegerile! Spre deosebire de Georgescu, căruia i-au fost furate alegerile, Simion le-a pierdut. Ceea ce, automat, îl scoate din orice combinație. El, acum, e un fel de Ciolacu. N-ai cum, ca om politic, să pretinzi că mai faci ceva după ce ai pierdut. N-ai cum, pur și simplu. De aceea, singurul său gest natural ar fi fost cedarea conducerii partidului. Știu că e dureros, doar el l-a ridicat de la zero. El a fost ăla care și-a făcut cariera vopsind  „Basarabia e România” prin toată țara, pe la toate podurile, pasajele s.a.m.d. Nu, nu e nimic peiorativ aici: politica, dacă vrei s-o faci performant, o iei de jos. Și e greu, e teribil de greu! Ceea ce înseamnă AUR e făcut de Simion într-o proporție covârșitoare. A ridicat de la zero un partid care acum este, probabil, cel mai mare al țării(după voturi, nu după capacitatea de a guverna, din păcate). Doar că în politică nu merge vorba din popor „eu te-am făcut, eu te omor”. Un partid e un organism viu și, cel mai rău lucru e că a-și omorî liderul face parte din naturalul său. Astfel încât, atunci când ai pierdut, trebuie să pleci. Asta-i regula. Am spus-o imediat după terminarea alegerilor: acum Simion e în situația lui Ponta. De altfel, traseul său a fost similar celui al lui Ponta, autosabotându-se între tururile de scrutin. Așa că, dacă a ascultat „vocea de sirenă” care-i spunea „tu ești tânăr, ai tot viitorul în față”, ar trebui să constate tragismul situației: vocea aia l-a adus în fața plutonului de execuție. 

Politica nu-i un joc dificil. Ceea ce trebuie însă să conștientizezi încă din momentul în care decizi să intri în troaca asta e faptul că politica e o luptă pe viață și pe moarte fără reguli, o luptă de gladiatori. Odată intrat în ring, n-ai cum să ieși viu dacă nu ești învingător! E regula simplă și dură, stabilită încă din antichitate. Alegându-ți cariera de gladiator trebuie să fii conștient că nu o să ajungi să mori de moarte naturală. Acestea sunt regulile jocului politic. În ciuda numelui de „joc” nu-i o joacă, e o luptă pe viață și pe moarte. Faptul că în urma unei asemenea lupte nu mori fizic(cu toate că uneori se lasă și cu moarte fizică), ține de o superficialitate a vremurilor noastre. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să te aștepți să înfunzi pușcăria pe nedrept sau să fii hăituit. Dacă ți-ai ales cariera politică, trebuie să înțelegi cu exactitate despre ce e vorba. Sunt totuși curios: oare câți înțeleg ceea ce am spus eu? Și dintre cei care înțeleg și care sunt în politică, oare câți realizează asta?

Iată de ce, destinul unui om politic e demn de milă creștinească, dar, de partea cealaltă, trebuie realizat că acel om, când și-a ales cariera politică, știa despre ce e vorba și ar fi trebuit să-și asume asta din start. Dacă n-a făcut-o, înseamnă că a dovedit inconștiență și tot nu e absolvit de pedeapsă: dacă ești inconștient și intri în cușca leului, ce crezi că se întâmplă? Se gândește leul că ai fost inconștient?

Ghid de bejanie(3)

Am decis să scriu materialul de față deoarece am primit un număr foarte mare de întrebări și sunt chestiuni care se cer clarificate. Mă surprinde faptul că există atâția oameni care nu au noțiuni de bază. Și, culmea, nu sunt dintre cei săraci. Cel puțin din mesajele primite asta îmi rezultă. 

Ești treaz sau aștepți să fii trezit?

Germania este în al treilea an de stagnare economică. Asta duce la deteriorări structurale interne. Fiind un motor al Uniunii Europene, impactul disfuncționalităților sale interne se revarsă asupra statelor satelit, în principal a celor din Est, care optimizau(din punct de vedere al costurilor cu forța de muncă) mașinăria economică germană. Stagnarea germană, dublată de noile tehnologii, va duce necesitatea de optimizare la niveluri infinit mai mari, conducând la șomaj în masă în estul Europei și căderi economice ale unor întregi sectoare care asigurau stabilitatea economiilor de-acolo. 

Ieșirea din Matrix (2)

Așa cum mă așteptam, articolul anterior a generat o groază de atotcunoscători. Cu toate că mesajul meu era unul în care îi ceream cititorului să se apuce să-și pună întrebări, m-am trezit cu oameni care au certitudini. Culmea, asta în condițiile în care tocmai ce spuneam că certitudinile sunt, în cea mai mare parte, un efect al minții lăsate pe automat. Din păcate, în acest domeniu al trezirii efortul nu este răsplătit ci, în cele mai multe cazuri, pedepsit. Imaginați-vă că ați fi medic veterinar și ați vrea să scoateți o bucată ascuțită și ruginită de metal din coada unui crocodil. Dacă te duci lângă coada lui gata să-i faci bine, te poți trezi mâncat de jivină. Acesta e stadiul în care se află marea majoritate a oamenilor, cel de fiară reactivă, gata să sară la gâtul celui care-i vrea binele. De ce te afli în acest stadiu? Aici ai fost adus, prin condiționare, de către societate. Iar singura ta șansă de ieșire, așa cum am mai spus-o, e propria-ți voință.

Ieșirea din Matrix

Sunt mulți cei care revarsă tone de ură pe canalele mele de comunicație. Indivizi fără absolut nicio logică, acționând total aberant. Dacă ar fi puși în fața acțiunilor lor, s-ar trezi plângând, dându-și seama cât de idioți sunt. Dar nu sunt puși. Mă rog, discuția e lungă, însă ceea ce trebuie să înțelegi este cum de apar astfel de indivizi. Și, după ce înțelegi mecanismul, trebuie să îți pui oglinda în față și să vezi dacă nu cumva și tu ești un astfel de individ. 

Votul: ori asumat în cunoștință de cauză, ori interzis

Dați-mi voie să vă înșirui câteva nume: Ion Iliescu, Emil Constantinescu, traian băsescu, Klaus Iohannis și, cu voia dumneavoastră, ultimul pe listă și cel mai degenerat dintre toți, Nicușor Dan(Mucușor Jeg). Dați-mi voie să vă mai dau o listă: Crin Halaicu, Victor Ciorbea, Viorel Lis, traian băsescu, Adriean Videanu, Sorin Oprescu, Gabriela Firea, Nicușor Dan. Ce-i în neregulă cu cele două liste?

Am decis să intru în politică, iar aceasta e prima mea proclamație. Și ultima!

De data asta chiar nu e glumă. Sunt sătul la fel ca fiecare dintre voi de imbecilii care au pus stăpânire pe țară. De la o sesiune de alegeri la alta constatăm că indivizi din ce în ce mai proști ajung să pună mâna pe putere. Și e logic să se întâmple așa: statul, conceput în felul în care îl cunoaștem, e gândit special pentru a reduce totul la „un numitor comun”. Astfel, alegerile sunt prilejuri prin intermediul cărora de ieșit ies, întotdeauna, cei mai proști dintre participanți. Iar dovada o aveți inclusiv la actuala sesiune de alegeri. 

Ghid de bejanie (2)

Am ajuns la partea hard. De fapt nu-i atât de grea, dar dacă ți-ai fi luat un consultant, probabil i-ai fi plătit câteva mii de euro pentru întreg materialul care urmează. Primești totul gratis cu mențiunea că tot ceea ce urmează face parte dintr-un plan al meu mult mai larg, căruia îi spun „PLANUL DE ȚARĂ” și pe care îl vei înțelege din materialul de mâine. Consider, așa cum am considerat întotdeauna, că cea mai importantă și mai ucigătoare armă de pe lumea aceasta este IDEEA. Dar să nu ne pierdem timpul cu divagații pentru că avem mult de lucru azi.

Ghid de bejanie(1)

Aproape că nu-mi vin să cred că scriu articolul de față. Însă, cu România cotropită de securism și neomarxism, cu un un regim eminamente fanariot, e cât se poate de clar că, în scurt timp, aici va fi moartea. Nu glumesc! Înainte de a trece mai departe vă voi mai spune că, pe lângă Franța, mai e un câștigător al alegerilor din România: Ucraina. Ieri, conturi ale SBU au continuat să promoveze propaganda pro-Jegușor, într-o sfidare cum rar am mai văzut. Când vezi că ucrainenii își fac de cap pe-aici, e deja un semn rău. Rău de tot!

Eu nu recunosc rezultatele acestor alegeri!

Noi nu am avut alegeri. Am avut de-a face cu un surogat în urma căruia s-a dovedit că totul a fost aranjat pentru a fi cățărată la putere cea mai infectă figură posibilă a spectrului politic actual. După ce am avut un securist ticălos timp de zece ani, sistemul ne-a mai pus zece ani un ticălos retardat, iar acum, pentru a se răzbuna pe noi, avem în fruntea țării un ticălos retardat și împuțit. România mâncătorului de muci!

Pasajul care lipsea

Am promis că voi posta mesajul decriptat din articolul referitor la dezbatere. Părerea mea e că a jucat lateral pentru a-l ajuta pe Nicușor Dan. Nu-s mari dezvăluiri, acesta e textul decriptat. Pentru verificare, puteti merge în articol, luați textul criptat și introduceți-l în site-ul de la sfârșitul articolului. Parola cu care a fost criptat o aveți sub link.

N-am să înțeleg niciodată de ce George Simion a adus în discuție în plină campanie electorală reducerea numărului de bugetari. Da, este o realitate, asta trebuie făcut și, mai mult, ASTA VOR FACE ȘI CEILALȚI CÂND VOR VENI LA PUTERE ȘI O VOR FACE LA UN MOD RADICAL! Dar acum nu spune nimeni nimic. De ce? 

De ce a „recunoscut” chestia cu casele la 35 000 EUR în campanie electorală? Toată lumea știa că e o prostie, dar nu era subiect de campanie. În plus, ca să se țină de cuvânt, un asemenea proiect e perfect implementabil(vezi cum a construit Mazăre blocurile pentru săraci din Constanța). Dacă ai un teren ieftin, poți construi blocuri din semifabricate la prețuri infime! Cu toate acestea, s-a dinamitat inexplicabil!

De ce merge la dezbateri cu Nicușor în condițiile în care se știe bine că acestea sunt aranjate în favoarea sa. La fel a făcut și Ponta cu Iohannis, mergând la dezbateri din care el a pierdut! Simion face același lucru, cu toate că, pe orice logică, EL NU TREBUIA SĂ ALERGE DUPĂ NICUȘOR, CI INVERS? Cum adică tu, care ai un procent dublu, alergi după dezbatere cu ăla care e irelevant. Și, mai mult, accepți dezbateri în medii ostile, știind că din asta va avea doar oponentul tău de câștigat? E exact ca Ponta în confruntarea cu Plăvanul. 

La ora la care vă scriu acest material, Simion se află pe la 61%, într-o scădere destul de abruptă. Fiecare asemenea confruntare îi aduce puncte doar lui Nicușor Dan deoarece el are propaganda de partea sa. În loc să facă acțiuni concrete, din care să câștige electoral, George Simion non combat. Am încercat să-l contactez ca să văd ce se întâmplă, dar nimic. De obicei răspundea instantaneu. OK, nu vreau să fiu aberant, probabil are un program tracasant specific perioadei în care ne aflăm. Dar ceea ce văd este că luptă strict împotriva sa. Similaritățile cu Ponta de la confruntarea cu Plăvanul sunt extrem de mari, iar asta mă face să mă îngrijorez cât se poate de serios deoarece îmi miroase a blat!

https://www.devglan.com/online-tools/aes-encryption-decryption

9OY)(tq0g;YD'OTG

A treia zi după Zuki

O să încep prin a le mulțumi tuturor celor care au semnalat ștergerea paginii mele de Facebook. Ați fost atât de mulți! Și, în mod cât se poate de surprinzător, oameni despre care nu aveam habar că mă citesc. Vă mulțumesc tuturor și, vă jur, acum sunt convins că nu aș fi avut parte de o asemenea emoție profundă dacă nu aș fi fost interzis. Efectiv sunt emoționat!

Articolul pe care-l scriu acum îl consider de o importanță capitală pentru oricine. Culmea, abia acum încep să înțeleg cât de important e. Și, ca să fie treaba treabă, înainte de a începe, vă voi mai spune că știu și care va fi marea problemă a scrierii de față: îmi veți da dreptate, dar veți continua în greșeală. Nu-i un reproș, o spun doar pentru că sunt ferm convins că și eu aș fi făcut la fel!

Azi e a treia zi de când am fost interzis pe Facebook. Mi s-a închis contul brusc, exact așa cum li s-a închis și celorlalți. Inițial am primit un mail cum că pe contul meu nu va mai fi furnizată publicitate deoarece n-ar fi compatibilă cu aceasta. Este un pas din fluxul lor de a interzice conturile. Cam la câteva minute după acel mail, am primit și înștiințarea cu pricina, pe care am publicat-o. Mă rog, să fie sănătoși, după cum bine am spus, nu eu trăiam pe spatele lor, ci invers. Mai mult, consider pozitiv faptul că Facebook mi-a permis descărcarea tuturor textelor, conversațiilor, mai pe scurt a tuturor datelor mele de pe serverele lor. E ceva pozitiv întrucât sunt anumite postări pe care le aveam doar acolo. Să văd acum când voi avea timp de „arheologie”. Dar să nu ne îndepărtăm însă de la subiect.

Ce s-a întâmplat ulterior blocării? Pur și simplu, din punctul meu de vedere, mai nimic. Știam că sunt blocat, astfel încât mi-am pus în aplicare planul pe care-l aveam pentru astfel de situații: activarea microblogului, unde să pun reacțiile mele specifice postărilor de rețelele sociale(îl găsiți la adresa https://ddwall.blogspot.com), acordarea de atenție suplimentară canalelor existente(X, Telegram, MeWe, Matrix) și cam atât. Teoretic, excluderea de pe Facebook îmi mai reducea din muncă.

Doar că m-am trezit, inconștient, că de vreo câteva ori am tastat mecanic facebook.com. OK, am făcut-o o dată, am făcut-o a doua oară, apoi am început să-mi pun întrebări. Chestia e gravă deoarece înseamnă că-mi intrase în instinct. Și mai surprinzător e că eu unul mă lăsasem de Facebook în perioada pandemiei. Pur și simplu, am spus că nu le mai furnizez conținut, dar, iată că treptat, am reintrat în joc și astfel rețeaua a reușit să-mi dea o dependență ciudată.

Vorbeam cu un prieten despre ceea ce am pățit și mi-a spus despre experiența sa de fost fumător. V-o reproduc din memorie: „Am avut mai multe tentative să mă las de fumat. Prima dată am reușit o singură zi, după care m-am reîntors mult mai nervos la țigări. Apoi, a doua oară m-am lăsat o lună. M-am reapucat din prostie. A mai fost o dată când m-am lăsat o săptămână pentru că am vrut să-mi demonstrez că pot. Da, am putut, dar săptămâna aia am simțit-o ca pe un coșmar. Ceva mai târziu, rememorându-mi experiențele, am conștientizat că după fiecare „lăsare de fumat” sfârșeam prin a fuma și mai mult. Parcă pentru a recupera ceea ce am pierdut. Doar că acel și mai mult devenea permanent. Am început prin a fuma una-două țigări pe zi. Nici nu prea-mi plăceau. Când am zis să le pun capac fumam cam patru pe zi. După pauza de o zi am sărit la jumătate de pachet pe zi. După ce am făcut pauza de o lună, am sărit la un pachet. Pur și simplu absorbeam fumul ăla scârbos. După ce „m-am lăsat” o săptămână, m-am reapucat cu un pachet și jumătate pe zi. Pur și simplu, fiecare reîntoarcere venea cu pedeapsa de a fuma și mai mult. Când am înțeles chestia asta mi-am dat seama și de ce nu mă pot lăsa de fumat: pentru că nu aveam determinarea s-o TERMIN DEFINITIV CU FUMATUL, să-l scot din viața mea. Până atunci lăsatul de fumat îl vedeam ca pe o pauză, iar când faci pauză de la ceva care ți-a dat dependență, tendința este aceea de a scurta pauzele și de a te răzbuna pe ele. Ceea ce ai pățit tu cu Facebook-ul este similar. Ești victima unei condiționări psihologice, o formă radicală de dependență, care ți-a fost inoculată de acea rețea. De aceea tu scrii inconștient adresa lor. De aceea tu te raportezi în continuare la ei. Dacă mâine îți dau drumul, tu te vei întoarce la ei precum cățelului căruia i se dă din nou voie în casă, iar asta trebuie să te sperie!”

Și chiar m-a speriat! Să vă explic: imediat după ce m-au blocat am crezut că mi se va prăbuși audiența deoarece cei care mă cunosc și mă citesc, pur și simplu n-o vor mai face. Pentru că, prinși de rețea, nu vor ști unde să vină. Gândul imediat următor a fost cel rațional: „OK, nu te mai citește nimeni, dar nu trăiești din asta, nu trebuie să disperi! Cei care te citesc te citesc și pe blog, de interacționat vor interacționa prin comentarii, pe Telegram sau pe celelalte canale. Care-i problema?”. Da,. era o falsă problemă, doar că eu tot mă mai trezeam dând www.face ... „ptiu, sunt blocat!”. Înțelegeți?

Când mi-am analizat audiența post-Facebook, am constatat cu stupoare că este ... în creștere. Cum? În ciuda blocării FB, audiența crește? Da, pentru că o mare parte dintre cei care mă citeau pe facebook, s-au îndreptat către celelalte canale, iar vestea că „iar au cenzurat pe cineva” a atras atenția chiar și a celor care nu mă citeau. Astfel ceea ce s-a întâmplat a fost un element cât se poate de normal. Și-atunci de unde venea teama și de unde venea impulsul de www.faceb... ptiu!?

Adevărul e că, pe nesimțite, stările mele erau exact ca cele descrise de prietenul meu, care a pus un diagnostic cât se poate de exact: DE-PEN-DEN-ȚĂ! Iată cum am ajuns să-mi văd limpede prostia. Practic, prin chestiuni de o aparentă banalitate, Facebook ajunge să ți se strecoare în obicieiuri, după care ești stors precum o lămâie. Despre asta e vorba: ești dependent de Facebook pentru că-ți livrează ceea ce vrei. Doar cp tu nu realizezi că Facebook a devenit adictiv pentru tine nu pentru că-ți livrează într-adevăr ceea ce vrei, ci pentru că te-am manipulat făcându-te să vrei ceea ce-ți livrează el. Aici e diavolul! Dacă Facebook dispare din viața ta, totul se va petrece la fel. Mă rog, aproape la fel deoarece a dispărut un parazit care se hrănește cu timpul tău.

Gândește-te bine la ceea ce ți-am spus. Știu, poziția mea e una mai facilă. Eu sunt printre fericiții care sunt ajutați chiar de rețea să rupă dependența. Tu însă ești în poziția în care, asemeni fumătorului sau drogatului, trebuie să iei decizia PENTRU TOTDEAUNA în cunoștință de cauză, cu țigările sau drogurile la vedere. Ceea ce vreau să-ți spun, analizându-mă pe mine, e ceva cât se poate de simplu și, în același timp complicat: CAUTĂ SĂ NU RĂMÂI CEEA CE AM FOST EU! Pentru binele tău, desigur. Știu că-mi vei da dreptate, dar n-am nevoie să-mi dai dreptate, ci să înțelegi și să iei decizia de a te rupe de diavolul falsei socializări.

P.S. Celor care acum mă înjură atât le mai spun ceva: în maxim 3 ani, Facebook nu va mai exista. Poate vor inventa altceva, poate alții le vor lua utilizatorii, dar de existat nu va exista. Și voi veți trăi la fel ca și până atunci. Nu transformați în tragedie ruperea de un vampir. Faceți-o, pur și simplu!

Am plecat din comunism, am ajuns în comunism

M-am întrebat adesea cum de ne-am îndepărtat violent de comunism pentru ca, după un ocol aparent larg, să intrăm adânc tot în comunism? România a fost singura țară din Est care a interzis Partidul Comunist. Nicio altă țară n-a mers atât de departe. Și, totuși, cum de-am ajuns aici?

Cenzura și întrebarea esențială: „CINE E DAN DIACONU?”

 

Mulți au impresia că Nicușor Dan e un tip blajin, cu capul în nori - în genul „omului de știință distrat” - și care este absolut inofensiv. Gândiți-vă însă la el fix ca la ceea ce e: o paiață. Dacă mergi în culise la teatrul de marionete vei vedea zeci de păpuși stând pe jos sau aliniate pe rafturi. Ce ți-ar putea face o asemenea păpușă? E total inofensivă! 

Apel către zevzeci

Scriu aceste rânduri pentru că sunt ferm convins că nu toți votanții lui Nicușor sunt cretini. Cu toate că acum, puși sub impulsul propagandei care le prăjește creierii, așa par. Mulți, fără doar și poate, așa sunt. Pe ceilalți i-aș caracteriza într-un mod mai blând: zevzeci.  Cu toate că poate părea dur, zervzec este, de obicei, utilizat pentru a descrie o stare gravă(prost/neghiob/smintit), dar cu valențe temporare, cu șanse de recuperare. Fiecare e zevzec de multe ori în viață, dar, când conștientizează își revine la normal. Desigur, există și zevzecul perseverent care îngroașă rândul suferinzilor cronici ai maladiilor pe care le descrie cuvântul. 

România - faza pe arme

Între 2020 și 2024, România a cumpărat arme în valoare totală de aproape 30 mld$(29.14 miliarde, mai precis). E vorba de ceea ce e documentat transparent, posibil ca valoarea reală să fie mai mare. Cu toate că există o lege a offset-ului, aceasta a fost ocolită mai mereu pentru a se achiziționa junk-uri tehnologice americane. Dacă mai țineți minte, România A FOST OBLIGATĂ șă achiziționeze patru instalații Patriot, cu banii înainte. După ce sosiseră abia două în România, dintre care doar una era operațională, Plăvanul și capii armatei au decis s-o doneze Ucrainei deoarece așa li s-a ordonat. 

Dezbaterea și câteva concluzii îngrijorătoare pentru noi

Nu am înțeles care-a fost rostul dezbaterii. Cine este Euronews? O televiziune marginală, rulată de securitate și care face propagandă ideologică în linia direcțiilor impuse de la Bruxelles. De ce să accepți o asemenea întâlnire? Nu are absolut nicio logică.

Am cerut unui algoritm AI să-mi facă problemele de la Olimpiada Internațională de Matematică

Da, chiar am făcut-o: i-am dat un set de subiecte și i-am solicitat să mi le rezolve. Pentru a le rezolva, competitorii aveau la dispoziție 4 ore. Algoritmul mi le-a făcut cam în 1-2 minute fiecare. Deci, în total, sub 10 minute. Și asta include temporizarea pe care-o bagă „de spectacol”, ca să-ți dea impresia că vorbește cu tine, că fix atunci își rupe deștele alea electronice în tastatură. 

Cum a fost păcălit Trump cu o hartă contrafăcută?

Ceea ce vedeți în imaginea atașată este o hartă a mineralelor ucrainene întocmită de  NATO Energy Security Centre of Excellence. De-aici veți înțelege că majoritatea mineralelor valoroase ucrainene se află în partea de vest a țării. Cu alte cuvinte, tot ceea ce au cucerit rușii până acum sunt zone sterpe, în care n-ai decât niște rusofoni separatiști, rudimentari și, în afara acestora, doar niște întinderi inutile de pământ. Dacă v-ar fi fost prezentată de către meseriași în mâncatul căcatului, gen unul dintre cei doi Radu(stipendiați care de securitate, care de vreo primărie) ați fi aflat că rușii au luat o teribilă țeapă, că sunt vai de mama lor și că, cel mai probabil, vor capota din cauză că vor fi nevoiți să subvenționeze noile zone în care nu se produce în realitate nimic. Clar așa e! 

Normal sau anormal?

Așa cum era de așteptat, serviciile au reușit să-l califice pe Burleanu al politicii în turul 2 al alegerilor prezidențiale. Asta a fost voința stăpânilor lor actuali(recte a Franței), asta au executat. N-a contat că-și vor strica fiefurile pe care și le aranjaseră cu atâta grijă. Dacă s-a dat ordin, atunci e ordin, așa că au mers fără sughițuri în direcția trasată. Ce urmează?

O istorie pe care-am trăit-o și pe care n-o știm

Stăteam eu așa liniștit într-o seară, când a început să-mi blincăne messengerul de Facebook. Onofrei. Natalia Onofrei. Fără introducere, îmi spune că-i iese cartea și că vrea să i-o citesc. Ok, îi răspund, trimite-mi-o pe mail. Acum, sincer să fiu, când văd cum a crescut teancul de cărți necitite, numai să mai vină cineva să încerce să se bage prin față n-aveam chef. Dar cu Natalia povestea e complicată. 

România în UE - ADEVĂRUL!

Când vine vorba despre apartenența noastră la Uniunea Europeană suntem loviți de tot felul de statistici-șablon din care rezultă „binefacerile” de care am avut parte. Însă, în spatele tuturor acestor slogane stă o realitate care, necosmetizată, ne prezintă un alt adevăr de-a dreptul înfiorător.

Dezastrul e chiar mai mare!

Lupta isterică a lui Trump împotriva deficitului comercial a condus în luna martie la cel mai mare deficit comercial din istoria SUA: 162 mld. $!!! Când am văzut cifra, am crezut că e o eroare, dar am înțeles imediat că, în fapt, e o consecință logică a politicii heirupiste, făcute de un individ care nu are nicio noțiune clară în cap.