V-am făcut într-unul dintre articolele trecute un portret extrem de sumbru în ceea ce privește impactul AI-ului asupra noastră. Este posibil ca acesta să îndepărteze omul de muncă, rezultând astfel o specie care va fi eliminată definitiv de propria sa creație. Atunci când ai un instrument minune care-ți face totul, te cam tâmpești întrucât tu nu mai știi nimic. O să vă întreb câteva treburi de bază: cum se copilesc roșiile?, cum se tunde via?, cum se tund pomii fructiferi?, când pui răsadul de roșie?, în ce constă dezmiriștitul? etc. Cel mai probabil spui „nu știu” și dai din umeri. Doar că, în urmă cu 50-100 de ani, răspunsul la orice întrebare de acest tip era instantaneu, cunoștințele respective făcând parte din ADN-ul oricărui gospodar. Ca și cele despre planete sau de supraviețuire în mediile naturale neprielnice.
Să facem un scenariu: nu mai găsești mâncare. Te trezești ca în anii 80, când magazinele erau goale. Ce faci? În timpul pandemiei lumea a dat iama în centrele comerciale pentru a-și face provizii. Este însă provizia o soluție? Evident nu deoarece se termină. Astfel de reacții ne arată nevolnicia noastră. E suficient pentru a înțelege întreg mecanismul pervers prin intermediul căruia, în căutarea confortului, ne autodistrugem. E elementul pe care trebuie să-l înțelegem atunci când abordăm noile tehnologii. Aceasta nu înseamnă ignorarea lor ci confruntarea directă și stăpânirea acestora.
Dar mai e un mare „DAR”. Întrebarea care-mi vine în minte este una și mai interesantă: Dacă suntem departe de momentul apocaliptic la care mă duce pe mine gândul? Și-aici trebuie să privim inclusiv prin perspectivele economice ale întregii chestiuni. Industria AI, desigur, ne arată numeroase fețe ale sale, ne promite orice, însă nu trebuie ignorată întrebarea esențială: Nu cumva avem de-a face cu o fraudă?
Să vă explic. OpenAI a cheltuit o avere pentru mult prea marketatul GPT 5. Problema e că banii nu s-au dus doar în cercetare&dezvoltare, ci - destui de mulți - în marketing. Când a apărut GPT 5, aproape nu puteai să mai răsfoiești un site de specialitate fără să dai peste „mărturii fabuloase” referitoare la inteligența noului model. Care, în scurt timp, s-a dovedit un fâs.
N-o să mai repet punându-vă în față sumele faraonice cheltuite de OpenAI vs sumele de-a dreptul insignifiante cheltuite de competitorii chinezi întrucât sunt chestiuni deja cunoscute. Nici îmbrățișare cu entuziasm, a modelului open source de către chinezi vs apetența pentru sursele închise practicată în Occident. Ceea ce vreau să vă sugerez e altceva, anume un soi de incertitudine.
Am citit despre OpenAI că face un competitor pentru instrumentele de birou și colaborare oferite de Microsoft. Mi-a sunat ciudat, știut fiind că Microsoft este unul dintre finanțatorii din spate ai OpenAI. Apoi am citit despre construirea de către același OpenAI a unei platforme de recrutare. Sau că se pregătesc să vândă servicii cloud. Sau că se pregătesc să lanseze un device propriu, pentru aceasta angajând o grămadă de personal de la Apple. Totuși, nu sunt prea multe? Nu, dar o să înțelegeți imediat care-i ideea.
Dacă veți vedea cifrele publicate, veți constata că OpenAI a cam eșuat în ceea ce privește business-ul său de bază. Ca idee, OpenAI visa să vândă strict AI prin intermediul API-ului dezvoltat. Care API e și deosebit de matur. Doar că a eșuat, iar cauzele sunt multiple. Cea mai îngrijorătoare este cea că nu a stârnit interesul așteptat, iar companiile nu se grăbesc să implementeze soluții AI. O altă îngrijorare este dată de capacitățile reale ale tehnologiei. Unii s-au fript cu halucinațiile, iar cei mai mulți folosesc AI-ul ca pe o jucărie, ceva pentru a-și omorî timpul în care se plictisesc. De-aici vine necesitatea de auto-inventare. Cu alte cuvinte, „dacă nu vreți voi, o facem noi”. Aici însă e o poveste: ce se întâmplă dacă nu funcționează? Faci tu suită de office similară MS Office, dar dacă nu prinde? În general modelul de business al Microsoft a sugrumat inclusiv proiecte gratuite, nu mai vorbesc de cele comerciale. Mai știți ceva de WordPerfect sau de Lotus s.a.m.d.? Cam despre asta e vorba. Și-ar mai fi ceva, anume capitalizarea excesivă.
Tot ceea ce înseamnă AI în SUA e evaluat la ... 35 trilioane $!!! E mai mult decât PIB-ul SUA și, cu toate acestea, lumea pare a suferi de un orb al găinii. Crede oare cineva că AI-ul va înlocui întreaga economie a SUA sau că o va dubla? Pare ceva ciudat, indiferent de cum ai privi lucrurile. În plus, dacă vreți, pare că între mahării domeniului s-a deschis o ciudată suveică. Mai țineți minte bancul cu turistul și bancnota de 100 EUR? Vi-l reamintesc
Un turist sosește la un hotel dintr-un orășel mic și cere o cameră. Pune pe tejgheaua recepției o bancnotă de 100 de dolari și spune că vrea să vadă camerele înainte de a se decide. Hotelierul ia bancnota și o dă alergând măcelarului de la care trebuia să cumpere carne și căruia îi datora exact $100. Măcelarul ia bancnota și se duce repede la fermier pentru a-i plăti datoria de $100 pentru animalele luate. Fermierul ia cei $100 și se grăbește să-i dea magazinului de piese auto pentru că avea mașina stricată și nu plătise reparația. Vânzătorul de piese auto ia banii și fuge la prostituata din oraș, căreia îi datora $100 pentru serviciile ei. Prostituata ia bancnota și aleargă înapoi la hotelier (la hotelul ei) să-și plătească chiria pe cameră, care era de $100. Hotelierul primește bancnota exact în momentul în care turistul coboară scările, spunând: „Nu-mi place camera, e prea mică! Dă-mi banii înapoi!”. Hotelierul îi dă înapoi turistului bancnota de 100 de dolari.
Asta mi-a amintit informația făcută cu tam-tam de Nvidia, care a anunțat că investește 100 mld. $ în OpenAI. OpenAI a încheiat un contract de 100 mld. $ pe an cu Oracle. Și acum vine surpriza: Oracle a anunțat că va investi 100 mld. $ în Nvidia. Nu e frumos? S-a inaugurat o nouă pompă și, probabil, se va sofistica schema astfel încât banii să se plimbe prin mai multe entități astfel încât să nu fie atât de evidentă. Și nastfel, șmecherașii par a fi descoperit schema creșterilor infinite. Cât de infinite? Cât se poate!
Există însă un ticălos care pândește la colț. Mai țineți minte perioada de ascensiune a criptomonedelor? Cu ce se făcea pe vremea aia minarea? Ați uitat, dar v-o spun tot eu: cu plăci video și Nvidia, de asemenea, era pe val. Doar că jocul a fost stricat în momentul în care chinezii au adus în joc ASIC-urile(Application-Specific Integrated Circuit). Mult mai ieftine și mai eficiente, ASIC-urile au scos din joc plăcile grafice. Dacă acum se întâmplă așa, întreg castelul de cărți de joc înălțat de Nvidia se prăbușește. Dar chiar și în cazul în care concurenții chinezi reușesc să se apropie pe la 4-6 luni de tehnologia Nvidia, ceva îmi spune că vom vedea o ruptură.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Atenție! Comentariile sunt supuse moderării și vor fi vizibile după o perioadă cuprinsă între 1 și 4 ore. Sunt permise doar comentariile care au legătură cu subiectul.
Pentru discuţii mai flexibile folosiţi canalul de Telegram Dan Diaconu(t.me/DanDiaconu)