miercuri, 25 martie 2009

Factbox

Cei care se mai îmbată cu apă rece că lucrurile, în ceea ce ne priveşte, stau pe baze solide ar trebui să-şi toarne gheaţă-n cap întrucât, în mod sigur nu se află pe această lume. Voi începe extrem de rapid, amintindu-vă că bugetul a fost proiectat pe baza unei creşteri economice de 2.5%. Din calculele meseriaşilor rezulta un deficit de 2%. FMI-ul vorbeşte(în spatele uşilor) pe de o parte de o contracţie de 4% şi, pe de altă parte de un deficit bugetar acceptat de 4.6%. Cum au calculat nu ştiu, dar cert e că această afirmaţie ori este voit greşită, ori băieţii care au făcut-o se află într-un conflict deschis cu armetica. Oricum, indiferent de motivaţie, putem lesne trage concluzia că bugetul pe 2009 e varză.

Numărul de şomeri a fost iniţial estimat pe la trei sute sau patru sute de mii. Au trecut ceva mai mult de trei luni şi se vorbeşte de opt sute de mii. Dacă ar fi să dau o prognoză, vă spun că-mi vine să emit o cifră rotundă de un milion de şomeri. Pe ce mă bazez? Pe dinamica actuală a crizei şi pe faptul că marile concedieri încă nu au început.

Aflu cu stupoare că senatorii PSD au cerut ieşirea de la guvernare(vezi articolul din Gândul). Era de aşteptat având în vedere că în faţă sunt două campanii electorale. Parcă pentru a "linişti" apele, Adrian Vasilescu a dat un comunicat belicos din care rezultă că BNR nu ar fi de acord cu schimbarea lui Gheţea de la şefia CEC-ului. Dacă nu ştiaţi, trocul guvernamental stabilise că PSD-ul va numi preşedinţii CEC şi Eximbank, astfel încât declaraţia stimabilului oficial de la BNR nu are decât rolul unei canistre de benzină aruncate peste un foc mocnit. Adevărul e că o criză politică este tot ce ne lipsea!

Colac peste pupăză, ni se inoculează din ce în ce mai des faptul că autorităţile române alături de FMI vor încheia parteneriate cu băncile străine pentru a nu retrage banii din ţară. Nu înţeleg cine va supraveghea respectarea acestora şi cum vor fi stopate plăţile mascate în plăţi pentru consultanţă, software , implementări s.a.m.d. Evident că e un simplu slogan.

Ceea ce vreau să spun prin enumerarea acestor fragmente este că avem nevoie cu disperare de o plasă de siguranţă. Numai că acea plasă e individuală, iar fiecare trebuie să aibă grijă să şi-o confecţioneze. Dincolo de riscul nostru de ţară, avem de-a face cu un risc zonal, ceea ce va declanşa fenomene extrem de urâte. E timpul să ieşim din lumea virtuală a declaraţiilor de presă şi să privim cu atenţie lumea reală pentru că altfel riscăm să avem o deziluzie mare cât o prăbuşire forţată.

18 comentarii:

  1. De ce e imposibil calculul?

    Cresterile de taxe si colectarea lor pot duce la cresterea veniturilor bugetare, chiar daca PIB-ul scade; in plus, pot fi scazute cheltuieli.

    Nu inteleg de ce o scadere economica de 4% (optimista, ultimele estimari sunt ceva mai mari) face imposibil aritmetic deficitul de 4.7%.

    RăspundețiȘtergere
  2. @Mihai - Taxe mai mari nu inseamna neaparat incasari mai mari. Pot sa-nsemne foarte usor incasari mai mici, pt. ca incurajeaza evaziunea fiscala si descurajeaza activitatea economica. Si asta cu atat mai mult intr-o perioada ca asta, cand majoritatea firmelor au ca prioritate de gradul 0 reducerea cheltuielilor.

    Avand in vedere ca e an electoral ma-ndoiesc ca o sa reduca prea mult cheltuielile. Probabil vor prefera un deficit mai mare.

    @Dan
    Referitor la "plasa individuala de sigurantza" :)

    Ce parere ai despre investitziile in metale pretzioase? Mai exact aur vs argint si daca pretzurile actuale fac achizitzia oportuna in momentul asta.

    RăspundețiȘtergere
  3. Mihai: Pentru ca ai doua campanii electotrale in acest an si nimeni nu e dispus sa taie intrucat asta inseamna sinucidere.
    John: Personal nu vad achizitionarea de metale pretioase ca o investitie, ci ca un mijloc de prezervare a valorii banului. In ceea ce priveste aurul, daca lucrurile merg normal(atentie!) nu ar trebui sa mai creasca foarte mult.

    RăspundețiȘtergere
  4. Din păcate cei aflaţi la guvernare învaţă din mers, pentru că sunt prea proşti să fi învăţat la şcoală sau prin studiu individual.

    Şi ce e mai tragic e faptul că sunt sinceri. Să ştiţi că ipochimenii au fost sinceri când şi-au proiectat bugetul pe o creştere de 2,5%. Să ziceţi "săru'mâna" că nu au lucrat cu prognoză de 7%, cum vroiau la început, prin septembrie, până să îşi revizuiască Comisia de Prognoză estimările.

    Cred că niciodată vreo cotitură istorică nu ne-a prins cu o elită - politică, intelectuală, economică - atât de debilă cum e asta de acum. De fapt ăsta e rezultatul normal a 20 de ani de politicianism, afaceri făcute în spatele uşilor închise şi facultăţi la "particolară". Culegem ceea ce am semănat.

    RăspundețiȘtergere
  5. Dane, atunci care crezi ca ar fi variantele individuale pentru "plasa de siguranta" ?

    In ceea ce priveste aurul, daca lucrurile merg normal(atentie!) nu ar trebui sa mai creasca foarte mult.

    Pai si crezi ca lucrurile vor merge normal sau de ce insisti contra metalelor pretioase ? :)

    Ce incepe sa mi se para interesant in ultima vreme este strategia tot mai elaborata a ascunsului pe dupa visin. Adica povesti de genul situatia e nasoala, dar chestii rele nu se vor intampla. Economia romaneasca si internationala sunt la pamant, dar metalele pretioase or sa ramana stabile in conditii normale. Sistemul financiar e in prag de colaps dar hai sa nu speriem lumea cu falimentele bancare. Bursele sunt in plin bulltrap, dar noi hai sa vorbim de investitii... :)

    Nu pricep de ce tot incerci sa separi analiza faptelor de concluzii. Indicatorii actuali dezastruosi de rezultatele care vor urma. Strategia de genul uite criza dar hai sa nu vorbim despre ea mi se pare cam ciudata sincer. Nici acum in al 12-lea ceas nu crezi ca e timpul sa nu ne mai ascundem dupa deget ?

    RăspundețiȘtergere
  6. P.S. Si cum esti expertul in "insinuari" banuiesc ca ai inceput sa pricepi ce am tot incercat sa insinuez si eu in ultimele mesaje... :)

    RăspundețiȘtergere
  7. >Din păcate cei aflaţi la guvernare învaţă din mers, pentru că sunt prea proşti să fi învăţat la şcoală sau prin studiu individual.

    Mda ... din păcate aş zice că acesta e dezavantajul unei revoluţii ca în România în 1989 comparativ cu o tranziţie cât de cât controlată precum ... în Ungaria de ex. : în astfel de momente o groază de pescuitori în ape tulburi acaparează prima scenă. :(

    Şi deşi ar vrea să amorseze şi ei o şmecherie pe BVB ... sunt ( iarăşi ) prinşi pe picior greşit. :)

    RăspundețiȘtergere
  8. Personal, consider deficitul de 4.6% ca fiind o mare concesie facuta de FMI, este o cifra rezonabila, dar care presupune sa nu existe excese de pomeni electorale.

    E imposibil de spus de acum daca se va respecta sau nu, nici macar executia la 11 luni nu mai inseamna nimic de cativa ani.

    Cresterea economica de -4% este doar o tinta, nu o vad acum ca o estimare realista.

    RăspundețiȘtergere
  9. deficit de 4.7% fata de 2%, la un PIB de 150 miliarde, inseamna aproximativ 4 miliarde de euro (2.7% x 150). Efectul variatiei cresterii economice de la +2.5% la -4%, adica 6.5% inseamna produs intern brusc de circa 140 miliarde in loc de 150. La o rata de colectare la PIB de 1/3 inseamna 3.3 miliarde mai putin la buget. Deci la prima vedere o scadere a economiei la -4% fata de +2.5% inseamna un deficit mai mic de 4.7%, mai exact in jur de 4,2%. La asta te-ai referit cand ai zis ca nu se potrivesc calculele sau ai luat-o "brut": 10 miliarde mai putin PIB, deci incasari bugetare mai mici cu 10 miliarde, asa cum am mai vazut abordari in media zilele astea?

    RăspundețiȘtergere
  10. @Dan

    Ai dreptate, "investitzie" nu e cuvantul potrivit. La ideea de pastrare a valorii ma refeream.

    Parerea mea:

    Aurul este semnificativ peste valorile medii ajustate la inflatzie din ultimele decenii. ( vezi http://inflationdata.com/Inflation/images/charts/Gold/Gold_inflation.gif )

    Argintul este mai aproape de medie si are fundamente mai bune de crestere cat priveste partea de supply.

    Scenariul "normal":

    Cu toate bancile centrale din lume tiparind bani, e doar o problema de timp pana cand vom avea un val de inflatzie. Cred ca putem considera scenariul asta ca fiind "normal", adica o continuare normala a politicilor actuale.

    Scenariul pesimist:

    Razboi.

    In ambele cazuri, valoarea metalelor pretzioase ar trebui sa creasca peste rata infaltziei datorita unui transfer masiv de fonduri din alte asset-uri catre aur & argint. Mai mult in cazul pesimist decat in cel "normal" dar in ambele variante, metalele pretzioase ar fi un plasament favorabil.

    RăspundețiȘtergere
  11. Flavian: Nu am nicio problema cu metalele pretioase. In ceea ce priveste aurul, singura chestie care ma retine este graficul lui care, din punct de vedere tehnic, nu prea arata bine. De-aici provine retinerea mea si la asta m-am referit atunci cand am pronuntat cuvantul normal.
    Si ca sa raspund insinuarilor tale nu vreau sa spun decat ca ai nevoie de ceva mai multa experienta intrucat scoti din joc o variabila extrem de importanta, iar asta te conduce la rezultate radicale care te indeparteaza de realitate. Sistemul despre care vorbim este un sistem extrem de complex, iar cea mai importanta variabila a sa este inertia. Cred ca in formularea opiniilor tale ar trebui sa tii mai mult seama de aceasta variabila.
    MIA: E o criza globala produsa de promovarea prostiei. Acest fenomen se produce de vreo doua decenii. Asta este de fapt marea problema. Si, din pacate, fenomenul se petrece indiferent de sistemul politic.
    Mihai: Este o concesie. In realitate va fi mult mai mare.
    tania: ar trebui sa tii cont de dinamica colectarilor si de cresterea cheltuielilor sociale. Vrem nu vrem, in momentul in care scad cheltuielile salariale cresc cele sociale.

    RăspundețiȘtergere
  12. Ok Dane, am invatat in ultima vreme multe chestii despre rabdare.

    Dar se pare ca va trebui sa mai studiez un pic din ce zici tu... ;)

    Chiar daca abordarile in gen E2020 mi se par mai la obiect, o sa incerc sa continui cu cititul printre randuri si prin alte parti :)

    RăspundețiȘtergere
  13. Toată povestea asta cu cifrele, într-un mediu impredictibil, este o totală pierdere de timp. În primul rând, ca să faci o previziune cât de cât onorabilă, trebuie să ai un model al economiei naţionale. Era unul în lucru prin 2003-2004, legat de strategia aia Orizont 2025. Şi exista o mare problemă: integrarea în model a variabilelor externe, legate de globalizare şi de aderarea la UE.
    Nu cred că un model poate descrie comportamentul unei economii în vreme de criză. Şi mai cred că cea mai inteligentă abordare ar fi aceea a execuţiei bugetare cu rectificări trimestriale. Şi aşa anul ăsta este pierdut pentru mari lucrări de investiţii publice. Măcar să le putem continua decent pe acelea începute.
    Abia după stabilizarea situaţiei, la nivel global, putem să ne facem socoteli serioase.
    S-ar putea să vedem un exces de resurse pentru creditare, pe care băncile să nu le poată plasa, pentru că agenţii economici fie nu au plătit dările la stat, pentru a-şi finanţa la costuri zero dezvoltarea, fie nu mai fac nimic. Iar orice om normal la cap nu se apucă să consume pe credit în vremuri de criză.
    În cam aceeaşi ordine de idei: totuşi, de ce e România în criză?

    RăspundețiȘtergere
  14. Departe de mine gandul in a apara oamenii politici de la noi, BNR-ul sau comisia nationala de statistica. Dar mi se pare nedrept sa le cerem ca nu au prevazut o scadere de 4% a PIB din septembrie anul trecut. Studiati cifrele similare pt tarile puternice din UE sau Japonia. Si ei au fost nevoiti sa faca ajustari din ce in ce mai pesimiste luna de luna. Amploarea contractiei economice mondiale e destul de greu de prevazut pentru oricine tinand cont de propagarea ei in spirala. Si ma refer la cifre exacte, nu la cifre de genul intre -2 si -8%.

    RăspundețiȘtergere
  15. ConstantinGheorghe, cristi: Nu-i chiar atat de imprevizibila situatia. Numai ca ceea ce este deranjant e faptul ca se adopta tactica punerii batistei pe tambal. Cu toate ca erau semne clare ca treaba nu sta roz, unii baieti coalizau si ne vorbeau despre coruptia din agentiile de rating. Iar bugetul s-a facut intr-o vreme in care se stia clar pe ce stam. Sa proiectezi toata polologhia pe o crestere de 2.5% mi se pare de porc.

    RăspundețiȘtergere
  16. E simplu, in state ca si la noi batista a fost pusa pe tambal pentru ca cei de la guvernare incearca sa pastreze status quo-ul. Cand apari cu rezultate asa de dezastuoase nu mai poti justifica ca si guvern cu aruncarea de pomeni electorale sau cheltuirea unor sume astronomice pentru clientii contractelor bugetare. Ce este mai rau, beizadelele de Dorobanti nu stiu ca e criza si ei cer din ce in ce mai multi bani, care provin din fondurile sifonate de la stat normal asa ca e cam greu sa impaci pe toata lumea!

    RăspundețiȘtergere
  17. Un filmuleti simpatic AICI

    Nimic nou, doar un mod interesant de a pune problema... :)

    RăspundețiȘtergere
  18. Am incercat sa adun informatiile existente si sa raspund celor catorva intrebari de mai jos (toate conversiile lei/euro, acolo unde au fost necesare, le-am facut la 4,3):

    1/ Care este volumul datoriei publice existente ?

    Am gasit pe site-ul BNR (date pentru 28/02/2009) - 9,16 mld EURO datorie externa si 5,77 mld EUR credit guvernamental (pe care l-am presupus datorie interna), deci un total de cca 14,9 mld EURO.

    2/ Care este dobanda la imprumuturile existente ?

    Nu am vazut date explicite dar, coroborand informatiile existente pe site-ul Ministerului de Finante referitoare la bugetul 2009 cu cele de mai sus despre datoria publica, am identificat un total plati dobanzi in 2009 in contul datoriei publice de cca 1,14 mld EURO si deci o rata medie a dobanzii la datoria existenta de cca 7,66% (cifra care pare coerenta, dat fiind ca incepand din octombrie-noiembrie statul a emis titluri de stat in lei cu o dobanda de 10-13%, iar creditul extern probabil ca este la o dobanda sub 6%).

    3/ Care este dobanda la imprumutul actual ?

    Se pare ca va fi undeva pe la o medie de 3,3%. Este esential de stiut daca rata dobanzii este fixa sau variabila (in acest din urma caz, ne putem astepta la o crestere a ei in urmatorii ani) si care este nivelul comisioanelor, dar deocamdata putem lua de referinta nivelul de mai sus.

    4/ Ce suma din imprumutul actual va fi folosita pentru rambursarea datoriei existente ?

    Cca 5 mld de EURO vor fi folositi pentru a acoperi deficitul bugetar din acest an; restul vor intra, se pare, in rezerva BNR, deci nu vor fi folositi pentru a rambursa din datoria existenta.

    5/ Care este suma maxima pe care bugetul Romaniei o poate aloca anual pentru rambursarea datoriei publice, fara a genera deficit bugetar (adica fara a fi nevoie sa apelam la un nou credit) ?

    Pentru viitorul previzibil, maximum 2 mld EURO/an, adica cca 10% din bugetul central; cred ca totusi sunt optimist cand dau aceasta suma.

    Concluzii ?

    Imprumutul actual ar putea fi considerat justificat atata timp cat ar fi folosit pentru a rambursa datoria existenta si a acoperi deficitul bugetar pe 2009, ceea ce ar insemna convertirea unei datorii cu o dobanda de 7,66% intr-o datorie similara ca volum, dar cu o dobanda de 3,3%.

    Dar se pare ca nu va fi asa si ne vom trezi la sfarsitul acestui an cu o datorie publica de cca 35 mld EURO (14,9 existenti + 20 imprumutul actual), la o rata medie a dobanzii de 5,16% (media ponderata a dobanzii la datoria existenta cu dobanda la noul imprumut), in timp ce cca 30 mld EURO vor sta la BNR (27 actuali - 12 rambursati bancilor + 14-15 care raman din imprumutul actual, dupa acoperirea deficitului bugetar 2009).

    Dupa declaratiile publice pe care le-am auzit, rambursarea imprumutului trebuie facuta in cca 5 ani. Dar a facut cineva socoteala in cat timp am putea realist rambursa aceasta datorie, in ipotezele de mai sus ? Probabil ca nu, pentru ca durata va fi de 46 de ani !

    Chiar si daca am avea de rambursat numai cele 20 mld actuale, durata rambursarii este de 12 ani !

    RăspundețiȘtergere

Atenție! Comentariile sunt supuse moderării și vor fi vizibile după o perioadă cuprinsă între 1 și 4 ore. Sunt permise doar comentariile care au legătură cu subiectul.
Pentru discuţii mai flexibile folosiţi canalul de Telegram Dan Diaconu(t.me/DanDiaconu)