Am scris în nenumărate rânduri despre sistemul de pensii private întrucât l-am considerat o alternativă superioară pensiei de stat. Faptul că primești ceea ce ce ai acumulat consider că reprezintă o abordare superioară alternativei clasice a statului. La prima vedere, ai parte numai de avantaje: nu mai ești la mila statului, știi clar câți bani vei primi la bătrânețe(destul de aproximativ, totuși) și tu ești stăpânul banilor(în sensul că dacă te poți multa la un alt fond oricând). În plus, ești şi protejat prin lege.
Ei bine, avantajele nu sunt chiar atât de evidente şi, din punctul meu de vedere, în relaţia asigurat - fond de pensie avantajate sunt fondurile. De ce, e simplu: fondurilor de pensii nu li se impun decât performanţe minimale, în sensul că randamentul unui fond nu poate fi semnificativ mai mic decât randamentul mediu al pieţei. Ei bine, aici este marea capcană în care cade contributorul: în momentul în care randamentul fondurilor de pensie este inferior inflaţiei, banii investiţi se pierd(în termeni reali).
Cât se pierde? Vom face un calcul simplu, considerând un asigurat care contribuie timp de 30 de ani cu aceeaşi sumă. Pentru simplificare, nu vom lua în calcul alte variabile, gen comisioane, taxe s.a. În cazul în care randamentul fondului este cu 1% mai mic decât inflaţia, asiguratul pierde în termeni reali peste 13% din suma investită. În cazul în care randamentul este cu 5% sub inflaţie, pierderea asiguratului este de 47.6%. Privind prin prisma acestui element rezultă că, în toată această afacere, avem de-a face cu un singur păgubit: clientul. Aceasta pentru că societatea care administrează fondul îşi colectează "în timp real" comisioanele şi taxele.
Un alt element insuficient tratat până acum este acela al riscului la care este expus clientul unui asemenea fond. Văzând ce se întâmplă în SUA, trebuie să ne punem serios întrebari asupra riscurilor la care suntem expuşi. Conform unei declaraţii a lui Liviu Voinea(care cita mai multe studii internaţionale), riscul ca un fond să nu plătească sumele promise este de 75%. Aceasta înseamnă că avem de-a face cu o loterie, iar când riscurile implicate sunt atât de mari ar trebui să avem de-a face cu randamente generoase. Ceea ce, în cazul de faţă, nu se întâmplă.
Având în vedere această situaţie dezechilibrată, mai multe sindicate cărora li s-a alăturat Grupul de Economie Aplicată, susţin, pe bună dreptate, modificarea legii pensiilor private în sensul impunerii unui randament minim(sindicatele susţin ca acest randament trebuie să acopere cel puţin inflaţia). Iniţiativa legislativă este lăudabilă întrucât ar aduce un plus de echilibru în sistem şi ar obliga administratorii să facă ceva mai mult decât fiinţarea pe banii contributorilor. În afară de aceasta, iniţiativa ar putea tăia radical anumite tentaţii nepotrivite. Spre exemplu, la momentul actual, un administrator nu este împiedicat de nimic să plaseze bani din fond într-un depozit total dezavantajos(să spunem cu o dobândă de 2%, în condiţiile în care, la ora actuală, poate plasa sume mari de bani cu dobânzi mai mari de 20%). Acesta este numai un scenariu, dar dacă mă apuc să inventez metode de "sifonare", vă garantez că pot umple două bloguri.
Confruntaţi cu o asemenea perspectivă, administratorii dau declaraţii belicoase. În timp ce unii sunt categorici spunând că nu vor garanta aşa ceva, alţii ameninţă cu atacarea legii în instanţă sau cu abandonarea business-ului(greu de crezut).
Personal, consider binevenită o asemenea iniţiativă şi o susţin întrucât altfel nu văd rostul unui sistem de pensii private. Dacă tot nu e garantat niciun randament, oare nu ar fi mai bună desfiinţarea administrării private şi crearea unui fond de stat care să plaseze toţi banii în titluri(pe criza asta ar fi şi benefic pentru stat)?
În cazul în care doriţi mai multe informaţii despre iniţiativa legislativă, puteţi vizita un site special dedicat acestui subiect(http://www.pensiigarantate.ro/) sau site-ul Grupului de Economie Aplicată(http://www.gea.org.ro/).
Ei bine, avantajele nu sunt chiar atât de evidente şi, din punctul meu de vedere, în relaţia asigurat - fond de pensie avantajate sunt fondurile. De ce, e simplu: fondurilor de pensii nu li se impun decât performanţe minimale, în sensul că randamentul unui fond nu poate fi semnificativ mai mic decât randamentul mediu al pieţei. Ei bine, aici este marea capcană în care cade contributorul: în momentul în care randamentul fondurilor de pensie este inferior inflaţiei, banii investiţi se pierd(în termeni reali).
Cât se pierde? Vom face un calcul simplu, considerând un asigurat care contribuie timp de 30 de ani cu aceeaşi sumă. Pentru simplificare, nu vom lua în calcul alte variabile, gen comisioane, taxe s.a. În cazul în care randamentul fondului este cu 1% mai mic decât inflaţia, asiguratul pierde în termeni reali peste 13% din suma investită. În cazul în care randamentul este cu 5% sub inflaţie, pierderea asiguratului este de 47.6%. Privind prin prisma acestui element rezultă că, în toată această afacere, avem de-a face cu un singur păgubit: clientul. Aceasta pentru că societatea care administrează fondul îşi colectează "în timp real" comisioanele şi taxele.
Un alt element insuficient tratat până acum este acela al riscului la care este expus clientul unui asemenea fond. Văzând ce se întâmplă în SUA, trebuie să ne punem serios întrebari asupra riscurilor la care suntem expuşi. Conform unei declaraţii a lui Liviu Voinea(care cita mai multe studii internaţionale), riscul ca un fond să nu plătească sumele promise este de 75%. Aceasta înseamnă că avem de-a face cu o loterie, iar când riscurile implicate sunt atât de mari ar trebui să avem de-a face cu randamente generoase. Ceea ce, în cazul de faţă, nu se întâmplă.
Având în vedere această situaţie dezechilibrată, mai multe sindicate cărora li s-a alăturat Grupul de Economie Aplicată, susţin, pe bună dreptate, modificarea legii pensiilor private în sensul impunerii unui randament minim(sindicatele susţin ca acest randament trebuie să acopere cel puţin inflaţia). Iniţiativa legislativă este lăudabilă întrucât ar aduce un plus de echilibru în sistem şi ar obliga administratorii să facă ceva mai mult decât fiinţarea pe banii contributorilor. În afară de aceasta, iniţiativa ar putea tăia radical anumite tentaţii nepotrivite. Spre exemplu, la momentul actual, un administrator nu este împiedicat de nimic să plaseze bani din fond într-un depozit total dezavantajos(să spunem cu o dobândă de 2%, în condiţiile în care, la ora actuală, poate plasa sume mari de bani cu dobânzi mai mari de 20%). Acesta este numai un scenariu, dar dacă mă apuc să inventez metode de "sifonare", vă garantez că pot umple două bloguri.
Confruntaţi cu o asemenea perspectivă, administratorii dau declaraţii belicoase. În timp ce unii sunt categorici spunând că nu vor garanta aşa ceva, alţii ameninţă cu atacarea legii în instanţă sau cu abandonarea business-ului(greu de crezut).
Personal, consider binevenită o asemenea iniţiativă şi o susţin întrucât altfel nu văd rostul unui sistem de pensii private. Dacă tot nu e garantat niciun randament, oare nu ar fi mai bună desfiinţarea administrării private şi crearea unui fond de stat care să plaseze toţi banii în titluri(pe criza asta ar fi şi benefic pentru stat)?
În cazul în care doriţi mai multe informaţii despre iniţiativa legislativă, puteţi vizita un site special dedicat acestui subiect(http://www.pensiigarantate.ro/) sau site-ul Grupului de Economie Aplicată(http://www.gea.org.ro/).
Pentru si mai multe informatii accesati si:
RăspundețiȘtergerehttp://baselinescenario.com/2009/03/03/retirement-pension-underfunding-crisis/
;)
Sistemul de pensii actual e cea mai tare schema piramidala pe punctul de a se prabusi cat de curand.
RăspundețiȘtergereIn primul rand apar problemele demografice.
E vorba de faptul ca pana acum 20-30 de ani cresterea populatiei s-a facut in mod exponential, insa acum ritmul de crestere a scazut enorm, devenind chiar negativ in multe din tarile civilizate. Daca pana acum cativa ani un pensionar era "tinut in spate" de cativa muncitori, in curand oprirea exploziei demografice din tarile avansate economic va genera o situatie inversa. Pensionarii tot mai multi si cu o speranta de viata tot mai mare datorate nivelului de trai tot mai ridicat, raportat la numarul de tineri tot mai putini din tarile civilizate, vor aduce sistemul de pensii la colaps. Pur si simplu un muncitor va trebui sa "tina in spate" tot mai multi pensionari iar sistemul nu va mai putea sa functioneze ca si pana acum.
Toata povestea e descrisa cu lux de amanunte de Chris Martenson pe care va recomand inca o data sa-l studiati ;)
Apoi apar problemele economice.
Banii pastrati in diverse fonduri care se apuca de speculatii cu respectivele rezerve si acum pe timp de criza se poate observa foarte usor cat de fragila e toata treaba. Nu numai ca de multe ori nu reusesc sa atinga un minim care depaseste inflatia, ba in situatii mai grave ies pe pierdere sau mai rau, dau faliment.
Intre timp insa, prostii cotizeaza. Ca asa-i regula... :)
Niciodata n-am avut incredere in sistemul de pensii! Privat sau... de stat. Consider ca e mult mai util sa-ti faci tu singur o pensie, sa-ti administrezi personal economiile si sa le multiplici, investind cu cap si cu multa atentie. O astfel de initiativa personala, pe langa faptul ca e scutita de toate taxele si comisioanele care s-ar aduna in timp, pe langa faptul ca poti avea acces la acesti bani oricand (pentru situatii limita), nu face decat sa-ti dezvolte spiritul de initiativa si sa te responsabileze intr-o foarte mare masura. In fond, e in joc linistea ultimei tale perioade din viata.
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereDecat sa cotizez aiurea la stat sau la privat mai bine imi fac eu "fondul meu de pensie".
RăspundețiȘtergereDe acord cu Rocknroll.
@flavian
RăspundețiȘtergere"Intre timp insa, prostii cotizeaza. Ca asa-i regula."
Pensie privată obligatorie?
Sistemul necesită reglementări şi constrângeri faţă de administratori. Noi, bipezii, nu le datorăm bunăstarea, însă ei ar trebuie să fie obligaţi să garanteze un randament...oarecare. Dacă le rămâne şi lor de o primă... sănătate.
Mai multă atenţie la "neşte" aspecte. Obligativitatea elimină decizia bipedului pe care-l poţi numi oprimat, ghinionist, etc... dar prost...nu.
As vrea sa mentionez alt dezavantaj major al acestor pensii private obligatorii (corectati-ma daca gresesc): pana la introducerea lor, pensionarul primea o anumita pensie (in functie de numarul de puncte de pensie) TOATA VIATA, indiferent cat traia. Acum, companiile de asigurare iti returneaza ca si pensie o suma finita de bani (cotizatia de-a lungul anilor plus/minus randamentul) - ceea ce inseamna ca cine traieste mai mult decat isi face calculele, ramane FARA PENSIE, si asta la o varsta inaintata! Mie asta mi se pare o MARE PACALEALA a "noului sistem" inaintata cu nesimtire "sclavilor" care de fapt ii tin in spate pe cei ce iau asemenea decizii "destepte".
RăspundețiȘtergereCostele, prostii cotizeaza obligatoriu si la alea de stat si la alea private de curand la noi.
RăspundețiȘtergereIar cu randamentele e cu dus si intors.
Ii poti obliga pe administratori sa aiba randamente mari dar in stilul asta ii impingi la risc. Credeam ca sunteti la curent cu fondurile de pensii din US care au investit in imobiliare sau in pachetelele de riscuri emise de banci de care s-a tot explicat.
Si acum e durere mare pe acolo, ca aia care au vrut randamentele cele mai mari s-au ars evident cel mai tare...
Ceva protectie sociala trebuie sa existe pentru aia care n-au reusit toata viata lor sa puna deoparte nimica singurei. Nah, cica nu-i poti lasa sa moara de foame si ar trebui sa avem mila si de cei nevoiasi :)
Dar de aici pana la sistemul actual in care toti platesc si unii "pensionari" se lafaie este cale lunga. Si cel mai rau e ca cei care platesc acum pensiile altora, cand o veni vorba sa primeasca n-o sa mai aibe ce, pentru ca nu mai are cine sa contribuie pana atunci.
Pur si simplu nu se mai nasc noi generatii la fel de numeroase ca pe vremuri care sa sustina patura de pensionari tot mai mare. Sistemul a fost gandit in stilul Ponzi scheme / Caritas si acum tot mai multi realizeaza faptul asta.
Regula de aur este ca pentru un salariu mediu primesti o pensie medie.
RăspundețiȘtergereIgnorand problema devalorizarii, sa presupunem ca fondurile ar obtine dobanzi real pozitive (un scenariu ultra optimist): la un salariu mediu brut de 1.550 lei, se plateste la pensii 426 RON lunar. Adica in 45 de ani de munca (20 - 65) pana la pensie un barbat da 230.040 lei. Speranta de viata a unui barbat roman este de 68.2 ani, adica in 3.2 ani dupa ce a iesit la pensie e ingropat. Adica primeste 26 de luni de pensie medie, cate 564 lei, 14.664 lei. Adica primeste inapoi ca pensie de 15.68 ori mai putin, doar 6.37% din ce a platit.
Dar fondurile nu sunt obligate sa asigure dobanzi real pozitive si pot schimba din mers regulile jocului cum vor (cu acordul CSSPP, care va aproba orice).
Deci, de ce sa-ti dai banii la pensii? Cred ca nici din inflatie nu pierzi atat.
Criza globala ne face mai mintosi, mai intelepti, nu-i asa?
RăspundețiȘtergereAi mare dreptate, dupa cum dreptate are si GEA. Dar trebuia sa fim mai atenti in urma cu cativa ani.
In varianta sa initiala, legea (Legea 411 din 2004) aprobata prin vara anului 2004 prevedea la articolul 141, alineatul 2:
" La momentul deschiderii dreptului la pensia privata, suma cuvenita participantului nu poate fi mai mica decat valoarea contributiilor platite, ajustata cu indicele de consum al preturilor intervenit intre data platii contributiei respective si data pensionarii, a transferurilor de disponibilitati si accesoriilor acestora, diminuate cu penalitatile de transfer si comisionaele legale".
Marele guvern eliberator si anticomunist DA al eroului de la Cotroceni, in aplauzele papagalilor cu si fara diplome de mari studii, A ELIMINAT aceasta prevedere si altele la fel de bune.
Si a multiplicat comisioanele pentru administratorii fondurilor.
Si a deschis poarta pentru investitii riscante, inclusiv in derivative.
Suntem fericiti acum?
Ar trebui sa fim mai atenti SI RECEPTIVI la exigentele vechilor europeni.
Sunt mai experimentati decat noi si nu-i inebunesc discursurile ideologice ultracapitaliste.
Stiu mai bine care sunt virtutile si betesugurile pietelor.
Riscurile sunt mari la aceste scheme de pensii administrate privat sau pur private. In perioade de crestere si castigurile sunt mari.Dar si cand se declanseaza problemele...
In Chile, unde s-a aplicat prima data metoda Pilonului II s-a modificat anul trecut legea pentru ca, in contradictie cu proiectiile anterioare ale celor interesati sa introduca in piata de capital noi resurse, s-a constatat ca pensia asta privata nu ajunge la 70% din salariul avut anterior, ci doar la 38-40%.
In prudenta Suedie, criza actuala deja a muscat din conturile pensiilor private peste 30% din sumele acumulate.
De SUA nu mia amintesc, stiti si voi cum s-au topit fondurile.
Asa ca nu este cazul sa renuntam la sistemul public.
Poate ca 2-3% din totalul populatiei se pricepe sa investeasca ceea ce economiseste. Dar ceilalti nu.
Abandonati propriilor inspiratii si priceperii limitate de investire a economiilor, am avea cohorte de batrani muritori de foame.
Altfel trebuie sa actionam pentru consolidarea sistemului de pensii. Voi reveni.
casandra
Din pacate abia acum am citit comentariile voastre despre pensia privata si se intampla sa si lucrez la un fond de pensii obligatorii.
RăspundețiȘtergereNu vreau sa ma pornunt ca fondurile sunt bune sau rele osa vedem peste cativa zeci de ani, asta daca o sa-i mai prindem.
Incepand cu jumatatea lui aprilie fondurile de pensii au fost obligate sa trimita informarea anuala fiecarui client (ce sume s-au strans in contul fiecaruia pana in prezent).
Acum ca raspuns pentru @mobutu si @Rocknroll: ne-au sunat foarte multi clienti sa ne intrebe cum sa faca sa intre in posesia banilor care s-au acumulat (si vorbim de sume mici de la cateva sute de lei la cateva milioane lei vechi).
Daca statul ne-ar permite sa ne administram singur banii si sa nu mai cotizam la stat sau la privat voi doi poate o sa reusiti sa faceti ceva cu banii vostri dar ce facem cu cazurile de mai sus?
Sistemul de pensionare de stat (Social Security mai degraba) a fost infiintat in America dupa perioada depresiei, pentru a crea protectie oamenilor. Ca sa spui ca nu ai incredere in nici un fel de sistem de pensionare, se poate sa fie gresit.
RăspundețiȘtergerePrivind cu ochi optimisti, 75% sansa ca institutia de pensionare sa nu plateasca ar putea sa fie foarte avantajoasa pentru procentajul de pensionari (25%) care ar primi, totusi, pensia. Pe de alta parte, cu sau fara scadere mare a fondului din cauza inflatiei, este reprobabil sa te afli in fata dilemei micsorarii pensiilor si beneficiilor de pensionare in conditiile de mai sus. Sa nu uitam totusi ca, daca tot vorbiti de America, din ce in ce mai multi beneficiari apar decit platitori la fondurile pensiei de stat.
Deosebirea mare dintre pensiile de stat si cele private o reprezinta riscul investitiei vis-a-vis de profit, precum si increderea - neincrederea in cei ce decid in privinta fondurilor de pensionare.
Pensiile private transfera riscul publicului care, ca sa faca profit, trebuie sa investeasca (cu cap) in vehicule mai riscante si mai profitabile. Pensiile private micsoreaza si costul companiilor de asigurare a pensiilor deoarece pensiile private sunt asigurate cu mult mai putin decit fondurile de pensionare de stat.
Pensiile de stat isi iau riscul mare al investitiei si, in general, prefera investitii conservatoare. Profiturile sunt mai mici / costurile mai mari decit in cazul pensiilor private.
O reforma a pensiilor private banuiesc ca ar fi necesara dintr-un punct de vedere al descentralizarii pensiei de stat si/sau al competitiei. Tot sistemul de pensii trebuie sa aibe reglementare intarita prin lege pentru protectia contribuabilului si intarita de administratii, permanent, pe cind, la noi in tara, mai degraba este invers. Piata de investitii, pe de alta parte, este foarte volatila si, la fel ca mai sus, norganizata: cine credeti ca o sa profite de pe urma ei?
Exact la aceeasi concluzie ca in articol am ajuns si eu: fondul de administrare este singurul beneficiar al banilor participantilor.
RăspundețiȘtergereAm facut si eu o simulare pentru perioada cat am platit contributiile la o pensie privata facultativa (din fericire, am avut posibilitatea de a solicita incetarea platilor): http://mihaimateescu.ro/pensii-private-oare-merita-sa-ti-administreze-altcineva-banii