Încă de la începuturile acestui blog am ţinut foarte mult la drepturile de autor. Respectarea lor nu este numai o obligaţie, este un semn de civilizaţie. În momentul în care înţelegi că o creaţie, indiferent de forma sa, aparţine autorului, că nu ai dreptul să dispui după bunul tău plac de producţia unui om, atunci poţi să spui că te ridici ceva mai mult de genunchiul broaştei.
Puţini ştiu că în România există un cadru legal deosebit de strict în ceea ce priveşte subiectul menţionat. Faptul că sunt foarte puţine asociaţii care apără drepturile de autor şi că, în general, proprietarii respectivelor drepturi preferă să treacă peste abuzuri au făcut ca şi această prevedere legală să ajungă ignorată.
În ceea ce mă priveşte, motivul pentru care scriu acest articol este cauzat de faptul că m-am lovit din plin de această problemă. Încă din faza incipientă a blogului m-am confruntat cu tentative de copiere neautorizată a articolelor. Acţiunile erau făcute atât de bloguri din categoria copy&paste cât şi de site-uri mai mari. De fiecare dată le-am atras atenţia că, neavând o autorizaţie scrisă din partea mea, pot suferi rigorile legii. În mod cât se poate de curios, toţi au înţeles care e problema şi s-au oprit. A fost un fapt care m-a surprins plăcut, mai ales că oamenii n-au mai recidivat.
Elementul neplăcut s-a petrecut în urmă cu trei zile când un individ care posta comentarii aberante pe acest blog(multe din ele doar pentru a-şi creşte traficul) a decis că e cazul să copieze un articol de-al meu. Ca de fiecare dată, am încercat să-i atrg atenţia şi, cum nu avea nicio adresă de contact pe site, am postat un comentariu chiar la articolul copiat, comentariu în care îi explicam că e cazul să respecte legea. Reacţia sa a fost una halucinantă: a postat pe blogul meu un comment îmi care-mi spunea că, întrucât "am fost hahaleră" şi i-am şters comentariile, a decis să nu şteargă articolul. Desigur, opinia sa scoate în evidenţă o prostie exagerată, şi, în acelaşi timp, o lipsă de bun simţ. A-ţi permite să copiezi fără nicio ruşine un articol care nu-ţi aparţine reprezintă o mare golănie, specifică şmecheraşilor de România, specia cea mai îmbâcsită care ne-a invadat după 1989. Nu ştiu din ce cotloane marginale au venit aceste comportamente, dar lucrul cel mai enervant este că au reuşit să asfixieze societatea. Cum asemenenea manifestări sunt din ce în ce mai dese şi mai enervante m-am hotărât să lupt activ.
Pentru a nu nu mă complica prea mult o să încep cu o plângere penală împotriva individului(desigur, trebuie să mă consult cu un avocat din ţară mai întâi). Nu mă interesează să obţin vreun ban de la el, dar vreau să-l fac să simtă rigorile legii, iar calea penală pare cea mai potrivită. Deocamdată m-am adresat oficial firmei de hosting pentru blocarea conţinutului incriminat şi identificarea individului, iar când voi reveni în ţară mă voi implica direct în această problemă. Nu ştiu cât va dura, dar, după ce individul îşi va petrece o perioadă la mititica sau prestând muncă în favoarea societăţii, cu siguranţă cei similari lui nu-şi vor mai permite să ignore prevederile legii. Şi, ca să fiu mai precis voi menţiona că aici nu este vorba decât de un principiu.
Persistă printre copiştii de profesie de pe net o credinţă tâmpită conform căreia, dacă citezi sursa, poţi să-ţi bagi picioarele în el de drept de autor. Ei bine, nu este aşa, iar legea e cât se poate de clară în această privinţă specificând cazurile în care un material poate fi reprodus. Însă, dincolo de ceea ce prevede legea, personal cred că a respecta drepturile de autor e o chestie de bun simţ. Din păcate, bunul simţ lipseşte din ce în ce mai mult din societatea noastră, iar asta e una din bolile greu de vindecat.
UPDATE:
Se pare că individul a conştientizat în ce ape se scaldă şi a catadicsit să şteargă articolul. Probabil sfătuit de un avocat de mâna a 10-a susţine că i-am dat telefonic acordul de preluare. Şi mai simpatic e că m-a identificat ca fiind unul din abonaţii la conducta de bani a PNL. :-))))
Dacă ar fi citit blogul meu ar fi înţeles că în România nu deţin decât una bucată casă, una bucată maşină şi alte câteva moşteniri imobiliare cu valoare sentimentală. Dar asta e, băsistu' încolţit o dă în penibil.
Oricum, ca să-i dau o ultimă şansă, îi propun un pact: în cazul în care îşi recunoaşte public nesimţirea pe propriu-i blog şi aici(într-un comment, fără link către blogul său) îl voi ierta. Altfel, îi garantez un anotimp răcoros!
P.S.
1. Pentru a elimina orice confuzie voi spune că Hotnews preia materialele de pe blogul meu în mod legal. Mai mult, am apreciat faptul că mi s-a cerut permisiunea înainte de preluarea vreunui material de-al meu pe site-ul lor.
2. Toate autorizările de preluare le-am dat fără a percepe vreo plată din partea solicitanţilor.
2. În cazul în care ştiţi la ce site fac referire, vă rog să nu daţi link către el. Nu vreau să mai fac niciun pic de trafic acestui parazit.
Daca imi permiti, profit de subiectul articolului pentru a exprima doua pareri.
RăspundețiȘtergere1. este al treilea caz de trolling cu care te confrunti, dupa baiatul cu viziuni apocaliptice si baiatul cu costum si cravata. eu cred ca ceva nu e in regula cu felul in care consideri relatia cu cititorii tai. nu poti sa raspunzi doar celor care te enerveaza sau te contrazic. un simplu "multumesc pentru comentariu" sau "bun si raspunsul dumneavoastra" ar face minuni.
oamenii in general sint destul de frustrati si inca un motiv in plus, oricit de mic, ii poate face sa go nuclear, cum zice americanul.
un exemplu bun ar fi manole cu al sau balon imobiliar sau majoritatea blogurilor straine, care isi fac timp sa raspunda comentariilor pertinente (sau sa le corecteze fin pe cele mai putin pertinente)
2. desi ai dreptate in ceea ce priveste dreptul de a nu fi copiat, nu cred ca amenintarea cu mititica e o idee buna.
Jack:
RăspundețiȘtergere1. Probabil vor fi mult mai multe cazuri similare. Asta tine atat de personalitatea autorului cat si de cea a cititorului. Oricare dintre ei e susceptibil de a o lua razna. Si eu am momente in care deraiez, dar ma controlez si trec peste(uneori, intr-adevar, mai sar si calul, dar de fiecare data am avut barbatia sa-mi recunosc greselile).
2. Nu e vorba de o amenintare. Legea e cat se poate de clara, iar baiatul ala a comis-o rau. In plus, elucubratiile pe care le-a scris acum pe blogul lui mi-au deschis posibilitatea deschiderii in paralel si a unui proces de calomnie(asta daca avocatul va considera ca trebuie sa atacam si pe partea aceasta).
Sincer, acum cand s-a racit subiectul nu vreau sa-i fac vreun rau(asa sunt eu, uit repede). Daca va respecta ceea ce i-am sugerat sa faca(adica sa-si recunoasca vina), probabil ca-l voi lasa in pace. Mingea e la el. Oricum, pentru mine e greu sa inteleg cum oameni ca el se pot uita in oglinda...
Pai daca te "multumesti" cu cererea de scuze, eu cred ca e o problema de orgoliu, in primul rand. Si la tine, si la el. Ca legal tu ai avea dreptate, valoreaza mai putin.. l-ai facut sa plateasca.. ce racoritor. Cica principiu. In cazul asta, sa zicem ca ai dreptate.. dar orgoliul o sa rabufneasca si in situatii in care nu o sa ai. Toate rautatile impotriva celor de langa noi se folosesc si de orgoliu, cel putin intr-o anumita etapa.
RăspundețiȘtergereNu-l amintesc si pe el aici, pentru ca de la tine m-as fi asteptat la mai mult, mai ales dupa ce ai propus strangerea de fonduri pt Valea Plopului de Craciun. Alte bloguri economice nu prea citesc. Scuza-ma ca m-am gasit sa dau lectii.. dar asa o iesit.
PS. Sa spunem ca ar ajunge la inchisoare. Poate are familie, poate nu. Ti se pare echivalent, ca de generos sau demn nu mai amintesc? Ce noblete e in atitudinea asta? tot manelizare. mi-a spart un geam, ii rup si gardul, sparg si acoperisul.
Mai bine lasi sa te copieze toti, decat sa bagi pe cineva la inchisoare pentru ca te-a copiat.
Doamne ajuta!
Bogdan
Bogdan: Pai nu-i asa. Principiile ar trebui respectate de la sine(e semn de civilizatie), dar in cazul in care nu se respecta societatea trebuie sa aiba mijloacele de auto-aparare. In cazul nostru e vorba de un individ care a avut tupeul sa fure(asa se numeste ceea ce a facut) pentru ca apoi sa mai scormoneasca si minciuni despre mine.
RăspundețiȘtergereIn ceea ce ma priveste nu e vorba de orgoliu. Pur si simplu vreau sa se corecteze si-atat. Crede-ma ca m-am saturat sa vad mincinosi si hoti. Asa ca omu'are doua variante: ori isi recunoaste cu franchete greseala, ori i-o va recunoaste procurorul. Alegerea ii apartine.
Genial pana la cer ante-vorbitorul meu.
RăspundețiȘtergereCu ghilimelele de rigoare bineinteles.
Ce daca a facut o marlanie, are familie ... :))
Sa nu uitam si de clasicul: "sunt sarac domnule, iertat-ma, chiar a trebuit sa va dau doi pumni in gura si sa va iau portofelul si mobilul, dar stiti sunt sarac, va rog eu sa nu ma bagati la puscarie". :)
Putin off topic: Problema drepturilor de autor ma preocupa si prin natura joburilor pe care le am de cativa ani, asa ca urmaresc domeniul cu destul de mult interes. Una dintre stirile zilei, mai putin mediatizata din pacate, este ca ieri a avut loc mare adunare generla CopyRo. Fortata de Oficiul Romana al Drepturilor de Autor care i-a prins cu mana pana la cot in desaga pe care o administreaza. Ca o scurta paranteza pentru cei care nu stiu, drepturile de autor dau nastere unor remuneratii care se administreaza colectiv, ceea ce fac, pe fiecare teritoriu, unul sau doua organisme care iau banii cuveniti si ii impart la proprietarii de drepturi. In muzica, de exemplu, UCMR ADA ia bani de la radiouri, tv, si multe alte surse si ii imparte, pe baza unor criterii mai mult sau mai putin corecte si riguroase, celor in drept, respectiv compozitorilor. Evident, afara (ca peste tot in lumea civilizata exista organisme similare) mai corect si mai transparent, la noi cu mult scandal si suspiciuni de frauda. Modul de administrare si impartire este in general statuat prin lege si in general organismul de gestiune colectiva nu poate opri, comision pentru administrare, mai mult de 15%. In cazul lui CopyRo, comisionul lor mergea la 60%, ilegal. Plus o gramada de scandaluri privind incasarea unor bani in detrimentul mostenitorilor de drept pe care, profitind de o interpretare (extrem de aberanta – parerea mea-) a legii, nu ii recunostea. De pe margine, mie mi se pare ca ceea ce faceau acolo era de puscarie. Si ei era pusi sa apare autorii. Din banii carora erau platiti. Aduc in discutie subiectul pentru a arata cat de departe suntem de lumea civilizata in acest domeniu, iar acolo unde reusim sa avem institutii – similare celor de afara – care sa apere autorii, acestea sunt locuri in care se practica un jaf, mai ceva ca intr-o primarie sau un minister.
RăspundețiȘtergereIn ceea ce priveste “pedepsirea” ipochmenului, mie mi se pare importanta realizarea precedentului juridic. Toata lumea se plange de furt, insa nimeni nu are rabdarea si nervii de a merge pana la capat, pe calea legala. Aparitia unui precedent ar face, cred eu, ca “imprumuturile” de continut, care sunt facute cu nonsalanta de jucatorii mari, holdinguri, nu amarate de srl-uri, sa dispara cat mai repede.
Şi eu te-am mai citat din când în când, dar numai cu câte-o singură frază, şi cu linkul către articolul tău.
RăspundețiȘtergereNu ştiu de cine vorbeşti, n-am prea citit şi comentariile, pentru că de multe ori (din lipsă de timp), citesc direct în RSS şi, dacă mă interesează subiectul, deschid pagina.
Cu problema asta urâtă m-am lovit şi eu de câteva ori, dar la imagini, nu la texte. Concluzia mea este destul de dură: românii sunt mai mârlani de cât cei din străinătate, unde se vede că-i o cultură mai evoluată a respectării drepturilor.
dan iv: E tipic romanesc. Oricum nu ai nevoie de o asociatie ca sa te aperi. Daca ai dreptate, iti iei un avocat si-l lasi sa-si faca treaba...
RăspundețiȘtergereMax Peter: In niciun caz nu era vorba de tine aici. Citarea nu are a face cu furtul prin copiere.
In ceea ce priveste problema ta, exista drepturi pentru fotografii/imagini si furtul se pedepseste la fel ca si in cazul textelor: inchisoare intre 2 si 4 ani. Asa ca, daca ai probleme nu trebuie decat sa faci o plangere penala. Atat!
ce castigi de aici? O sa devina el mai bun? O sa devii tu mai bun? Societatea? pentru drepturi de autor.. Lui Dumnezeu ii refuzam drept de autor pe toata lumea; toata stiinta incearca sa-l copieze - si totusi ne tine. ce cream noi cu adevarat? cat din ce avem, sau suntem se datoreaza noua, si cat am primit de-a gata. inteligenta, viata, sanatate, prieteni, rude, neam, natura is la baza tuturor celorlalte.
RăspundețiȘtergereSa bagi pe cineva la inchisoare ca a copiat un text, mi se pare aberant. Astea-s chestii peste care trebuie sa treci elegant. risipa de energie.
in plus.. de multe ori suntem si noi vinovati de lucruri asemanatoare cu cele pe care altii ni le fac noua.
Tot Bogdan
Acum cateva postari ai avut un subiect despre Casino/Carrefour in Brazilia care era foarte similar cu articolul din editia (atunci) curenta din The Economist.
RăspundețiȘtergereTu de ce nu ai publicat sursa ?
Johnny
Johnny: Esti aberant. Asta pentru ca ai mai bagat nu stiu cate comentarii identice pe acest subiect. N-am citit nici macar acum articolul de care zici deoarece citesc doar accidental The Economist.
RăspundețiȘtergereOricum, daca ai banuiala ca articolul meu e copiat de-acolo, de ce nu-i anunti? Nu ma mai omori pe mine cu banuielile astea penibile! Spune-le lor si-ti garantez eu ca daca e asa vor avea grija sa ia masuri dure.
Este singurul comentariu care apare pe site, pentru ca ai avut grija sa il stergi pe celalalt in care dadeam si linkul catre articolul din the Economist.
RăspundețiȘtergereTu garantezi ca cei de la The Economist sa ia masuri dure impotriva unui blogger de blogspot ?! Eu sunt aberant?
Johnny
Aveam o părere bună despre dumneavoastră și despre blogul acesta, dar se va schimba total în urma acestui articol.
RăspundețiȘtergereAtunci când îți expui ideile public și te aștepți să fie doar vizualizate și nimeni să nu îndrăznească sa le utilizeze este o aberație. Dacă se specifică faptul că respectiva înșiruire de cuvinte aparține altcuiva nu am înțeles niciodată de ce nu pot fi reproduse, mai ales pe internet unde ideile ar trebui să circule libere.
Vă doresc ca ideile dumneavoastră să rămână doar în mintea și pe blogul personal și nimeni să nu le aplice sau să le reproducă vreodată, atunci ați fi cu adevărat satisfăcut, poate.
Copyrightul să se rezume la tipar, în mediul online informația este free și aș vrea să rămână așa. Dacă nu vă convine vă puteți retrage oricând din joc. Este opinia mea și mi-o susțin, chiar și din închisoare dacă vă satisface cu ceva, că legile la care toți facem referire doar când ne plac sunt doar îngrădiri ale libertăților celor mai slabi în interesul celor puternici.
Sunteți foarte puternic, aveți confirmarea mea, dar nu vă mulțumește decât confirmarea judecătorului. Băgați la închisoare pe toți cei care vă calcă strâmb și veți fi și mai puternic. Cel mai puterniuc din blogosferă.
Îl veți șterge din nou?
Johnny: Pai le-am sters pt. ca erau aberante, nu pt. ca faceai tu vreo dezvaluire. In ceea ce priveste interesul celor de la The Economist, iti garantez eu ca-si apara drepturile in fata oricui, chiar si a unui blogger de blogspot.
RăspundețiȘtergereIn sfarsit, eu unul am incheiat subiectul. Daca vrei sa continui e treaba ta. Nu-ti voi sterge comentariile, dar nu-ti voi mai raspunde.
BIG: Imi pare rau ca interpretezi asa subiectul acesta. Libertatea internetului consta in faptul ca-ti poti prezenta orice idee fara nicio ingradire. Asta insa nu-l transforma intr-un teritoriu al hotiilor si infractiunilor.
Sa-ti dau un exemplu: tie ti-ar placea daca un individ ti-ar clona blogul? Nu ti s-ar parea enervant?
Oricum de la preluarea unei idei si pana la copierea barbara fara a cere permisiunea e un drum lung.
Legea drepturilor de autor nu e absurda. Permite citarea, dar nu si copierea.
In ceea ce-l priveste pe individul in cauza, recunoasterea greselii si niste scuze l-ar fi slavat. Dar el a ales sa minta si sa spuna aberatii despre mine. Ti se pare normal?
Nimic nu mai este normal pentru că nimic nu mai este NATURAL.
RăspundețiȘtergereLasă cititorul să decidă care este informația originală și care este copia. Originalul este tot pe blogul tău, iar copia respectivă îți aduce chiar și trafic. Nu te fură nimeni, doar copiază informație la care specifică și autorul. Până și un bot spider (motoare de căutare) poate face diferența între copie și original și penalizează pe cel care copiază.
De fapt totul se rezumă la orgoliu. Eu cred că ar trebui să încercați o împăcare cu ușile închise, fără să vă spălați în public, nu faceți decât să vă hrăniți orgoliul, care nu prea este un sentiment onorabil.
Aveam o impresie bună despre amândoi și vreau să o păstrez. Încercați să aplanați disputa aceasta prostească, fără să mai amplificați sentimentele de genul acesta, nu face bine mediului online ;)
BIG: Blogul asta, oricum ai da-o reprezinta munca mea. Cred ca am dreptul sa-mi utilizez cum vreau eu munca. De-aia am specificat cat se poate de clar modul in care poate fi folosita informatia de pe site.
RăspundețiȘtergereNu stiu la ce orgolii te referi. Pentru mine individul acela nu exista(decat probabil ca un numar de dosar).
"BIG: Blogul asta, oricum ai da-o reprezinta munca mea."
RăspundețiȘtergereNu. El reprezinta 99.99% munca lui Tim-Berners-Lee, a angajatilor Google, a descoperitorului circuitelor integrate, etc. Tu doar te folosesti pe gratis de munca lor. Caci stiinta nu poate exista fara libertatea de a copia ideile altora si a le imbina pentru a construi ceva nou, mai maret. Newton spunea: "Daca am reusit, e pentru ca am stat pe umerii gigantilor". Dar se pare ca nu toti sunt la fel de modesti ca Newton.
"Cred ca am dreptul sa-mi utilizez cum vreau eu munca"
Asa e. Poti face blogul asta privat si accesibil doar pe baza de invitatii in secunda urmatoare.
PS: Vezi ca munca ta a ajuns pe serverul Google.
Anonim: Asta reprezinta ceea ce numesc o opinie aberanta. Incearca sa citesti legea si, daca te nemultumeste, legislatia similara din alte tari.
RăspundețiȘtergereFaptul ca public pe blogger nu inseamna ca respectivul continut devine liber de copyright. Ar fi mai bine sa citesti TOS-ul Google.
Iti place sau nu osubiectul este reglementat. Ca nu-ti convine tie e alta poveste. Poti sa iesi in piata publica si sa protestezi, dar asta e legea...
mai simplu ar fi folosirea unui script block mouce right click si gata cu copy-past'u de pe blog
RăspundețiȘtergerehttp://www.dynamicdrive.com/dynamicindex9/noright.htm/
gasesti la liber pe alte bloguri sau pe forumuri specializate,daca vrei sa platesti putem aranja;faci dovada ca ai donat 100 Lei unui azil de batrani si eu iti trimit un script.Insa dupa cum te vad eu nu esti in stare de acte caritabile.
Adrian: Un script care blocheaza click-ul dreapta e inutil. In afara de faptul ca poti evita foarte usor acest lucru(disable javascript) mai si introduci in pagina un script care ingreuneaza experienta de navigare a unui om obisnuit.
RăspundețiȘtergereExista pe piata tot felul de metode de protectie insa niciuna nu poate garanta faptul ca textul nu poate fi copiat.
Pentru cealalta concluzie a ta "no comment".