Noua epocă a marilor călătorii

Între secolele XV și XVIII, perioada numită și a marilor descoperiri, omul și-a schimbat radical concepția despre pământ, despre lumea care-l înconjoară. Dezvoltarea tehnicilor de construcție a navelor a permis călătorii mai lungi și mai sigure. Așa au putut apărea marii descoperitori, marii aventurieri care au deschis căile cunoașterii și au aprins imaginația lumii. Vasco da Gamma, Bartolomeu Diaz, Cristofor Columb, Magellan, James Cook sunt marii descoperitori de lumi, aventurierii care practic au  redesenat istoria, ei fiind, în realitate, cei cărora li se datorează(sau care au cauzat) întreaga istorie colonială.

E fascinantă această parte a istoriei. Interacțiunea dintre națiuni, modul în care puterile vremii și-au alocat resurse marilor nebunii navale de-atunci reprezintă o lecție de istorie extrem de utilă. Prin intermediul marilor descoperiri putem înțelege mărirea și decăderea Spaniei(obsedată strict de aur), a Portugaliei(cea care a preferat o abordare științifică și a știut să monopolizeze rute esențiale) sau ignoranța otomanilor care, aflând prin spioni că de fapt Columb nu descoperise India au considerat domeniul inutil, mulțumindu-se cu monopolul lor terestru.

Desigur, putem vorbi mult despre acea perioadă, nu ne vom plictisi niciodată să retrăim starea de spirit a marilor aventurieri. Și, probabil, vom rămâne mereu cu regretul că acele vremuri nu se mai pot repeta. Oare? Desigur, cunoștințele noastre nu mai lasă loc surprizelor. Însă aceasta nu înseamnă că nu va mai exista loc pentru noi încercări. Una dintre ele se desfășoară chiar zilele acestea, sub ochii noștri și-i are în centru atenției pe chinezi. 

Cosco Shipping Co., o companie chineză specializată în transport naval(una dintre cele mai mari din lume) încearcă să deschidă o nouă rută de transport între China și Europa. Noua rută va străbate zona arctică, fiind ajutată de încălzirea globală. Vasul de 19000 tone trimis de către chinezi „în recunoaștere” va pleca din Dalian și va naviga de-a lungul strâmtorii Bering, apoi prin Marea Siberiană de Est și strâmtoarea Vilkitsky, având posibilitatea în final să descare la orice port european. 

Noul drum, prin așa-numitul Pasaj de Nord scurtează ruta comercială către Europa cu peste 7000 de kilometri, ceea ce reprezintă o economie serioasă. Având în vedere că avem de-a face cu cel mai mare exportator al lumii, noua rută poate remodela fața comerțului mondial. Se câștigă astfel bani și timp, mai ales dacă punem în balanță faptul că se evită utilizarea aglomeratului Canal Suez. 

Ruta pe care o testează acum chinezii este posibilă, așa cum am menționat, ca efect direct al încălzirii globale. Astfel, în perioada verii arctice - aproximativ patru luni pe an - ruta devine navigabilă. Chiar și așa, aceasta presupune economii importante. Un analist industrial chinez, Han Yichao, spunea că dacă numai 10% din transportul chinezesc către Europa se va realiza prin noua rută, vor rezulta economii de peste 360 miliarde de dolari. 

Chiar dacă nu mai suntem în epoca marilor descoperiri, noile mutații climatice nu ne scutesc de a avea abordări novatoare. Cu siguranță că mulți așteaptă cu nerăbdare data de 11 septembrie, data estimată de sosire a navei chinezești în portul Rotterdam. În cazul în care nu vor fi probleme semnificative, vom avea de-a face cu o dată de referință, care va schimba pentru totdeauna fața comerțului mondial.