luni, 12 august 2013

Noua epocă a marilor călătorii

Între secolele XV și XVIII, perioada numită și a marilor descoperiri, omul și-a schimbat radical concepția despre pământ, despre lumea care-l înconjoară. Dezvoltarea tehnicilor de construcție a navelor a permis călătorii mai lungi și mai sigure. Așa au putut apărea marii descoperitori, marii aventurieri care au deschis căile cunoașterii și au aprins imaginația lumii. Vasco da Gamma, Bartolomeu Diaz, Cristofor Columb, Magellan, James Cook sunt marii descoperitori de lumi, aventurierii care practic au  redesenat istoria, ei fiind, în realitate, cei cărora li se datorează(sau care au cauzat) întreaga istorie colonială.

E fascinantă această parte a istoriei. Interacțiunea dintre națiuni, modul în care puterile vremii și-au alocat resurse marilor nebunii navale de-atunci reprezintă o lecție de istorie extrem de utilă. Prin intermediul marilor descoperiri putem înțelege mărirea și decăderea Spaniei(obsedată strict de aur), a Portugaliei(cea care a preferat o abordare științifică și a știut să monopolizeze rute esențiale) sau ignoranța otomanilor care, aflând prin spioni că de fapt Columb nu descoperise India au considerat domeniul inutil, mulțumindu-se cu monopolul lor terestru.


Desigur, putem vorbi mult despre acea perioadă, nu ne vom plictisi niciodată să retrăim starea de spirit a marilor aventurieri. Și, probabil, vom rămâne mereu cu regretul că acele vremuri nu se mai pot repeta. Oare? Desigur, cunoștințele noastre nu mai lasă loc surprizelor. Însă aceasta nu înseamnă că nu va mai exista loc pentru noi încercări. Una dintre ele se desfășoară chiar zilele acestea, sub ochii noștri și-i are în centru atenției pe chinezi. 

Cosco Shipping Co., o companie chineză specializată în transport naval(una dintre cele mai mari din lume) încearcă să deschidă o nouă rută de transport între China și Europa. Noua rută va străbate zona arctică, fiind ajutată de încălzirea globală. Vasul de 19000 tone trimis de către chinezi „în recunoaștere” va pleca din Dalian și va naviga de-a lungul strâmtorii Bering, apoi prin Marea Siberiană de Est și strâmtoarea Vilkitsky, având posibilitatea în final să descare la orice port european. 

Noul drum, prin așa-numitul Pasaj de Nord scurtează ruta comercială către Europa cu peste 7000 de kilometri, ceea ce reprezintă o economie serioasă. Având în vedere că avem de-a face cu cel mai mare exportator al lumii, noua rută poate remodela fața comerțului mondial. Se câștigă astfel bani și timp, mai ales dacă punem în balanță faptul că se evită utilizarea aglomeratului Canal Suez. 

Ruta pe care o testează acum chinezii este posibilă, așa cum am menționat, ca efect direct al încălzirii globale. Astfel, în perioada verii arctice - aproximativ patru luni pe an - ruta devine navigabilă. Chiar și așa, aceasta presupune economii importante. Un analist industrial chinez, Han Yichao, spunea că dacă numai 10% din transportul chinezesc către Europa se va realiza prin noua rută, vor rezulta economii de peste 360 miliarde de dolari. 

Chiar dacă nu mai suntem în epoca marilor descoperiri, noile mutații climatice nu ne scutesc de a avea abordări novatoare. Cu siguranță că mulți așteaptă cu nerăbdare data de 11 septembrie, data estimată de sosire a navei chinezești în portul Rotterdam. În cazul în care nu vor fi probleme semnificative, vom avea de-a face cu o dată de referință, care va schimba pentru totdeauna fața comerțului mondial.

10 comentarii:

  1. "Încălzirea globală" deja a intrat în repertoriul anarho-lebertarienilor. Poate găsești, totuși, o soluție să cenzurezi textul. "Noul drum" definește doar instictele de navigatori pioneri ale chinezilor. Ei doar profită de cele 4 luni pe ani când ruta este navigabilă.

    Numeroși gheoghiologi, terapeuți, astrologi și, în special, economiști, adepți ai școlii austriece, au demonstrat efectul de răcire globală.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. O sa vad cum fac sa cenzurez faza cu incalzirea globala. E posibil ca "ticalosii de comunistii" chinezi sa fi pus talpici navelor. Ei ne ne spun ca navigheaza, in timp ce, in realitate, se dau cu nava pe gheata. E o ipoteza. :-)

      Ștergere
  2. Pe unde e nava "YONG SHENG":
    http://www.marinetraffic.com/ais/shipdetails.aspx?mmsi=477265600
    Probabil inca incarca marfa de prin China ca e in in alt port, mai la sud.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. A trecut cu bine nava de gheturi, a ajuns in portul Oulu.

      Ștergere
  3. Dane, nu exista economii. E o iluzie... Cei 360 miliarde sint de fapt luati din alta parte.. Muncitori care lucreaza mai putin deci platiti mai putin, combustibil mai putin consumat deci vindut mai putin, etc

    RăspundețiȘtergere
  4. Cum ai calculat tu (alaturi de desteptii de chinezi) ca ruta aia e mai scurta decat cea prin canalul Suez? Cand ea e mai lunga cu aprox. 1500 de mile? Ia calculeaza tu ditanta Dalian-Constanta de exemplu, si, daca-ti da cum spun eu, sterge manipularea asta de articol si cere-ti scuze ca nu stii aritmetica elementara! Asta ca sa nu mai vorbim si de legenda asta cu "incalzirea globala" atat de des vehiculata si acceptata cu atata lejeritate de marea masa de sclavi spalati pe creier...

    RăspundețiȘtergere
  5. Aha, in loc sa-ti asumi greseala, ai preferat sa bagi capul in nisip ca strutul si ai ales sa nu-mi publici comentariul! Lichelism tipic romanesc.

    RăspundețiȘtergere
  6. Aveti mai sus doua comentarii care demonstreaza cat de mare e prostia si disperarea unora. Sa vedem:
    - Financial Times:
    Chinese cargo ship sets sail for Arctic short-cut
    ;
    - The Telegraph: http://www.telegraph.co.uk/finance/newsbysector/transport/10235121/Chinese-ship-sets-sail-for-Northeast-Passage.html;
    - Daily Mail: Cargo ship sets off on historic journey through the Northeast Passage ;
    O simpla cautare l-ar fi scutit de frustrari. Dar, desigur, aia citati sunt niste stersi pe creier. Nu mai poti trai de-atatia prosti!

    RăspundețiȘtergere
  7. Chiar si acolo comentatorii (care ca de obicei sunt mai inteligenti decat jurnalistii lu' peste) le dau peste mana idiotilor:

    "Pusan to Rotterdam via Suez is less than 11,000 miles. At 14 knots that doesn't come to 48 days, more like 32."

    Asta ca sa nu mai vorbesc ca pana si tembelii aia de jurnalisti de la DM au pus intre ghilimele termenul "short-cut"! Oare de ce?

    In plus, eu am spus sa calculezi distanta Dalian-Constanta, nu Dalian-Roterdam, care, in mod convenabil, nu ia in calcul ocolirea Europei intregi!

    Deci fraza : "Noul drum, prin așa-numitul Pasaj de Nord scurtează ruta comercială către Europa cu peste 7000 de kilometri, ceea ce reprezintă o economie serioasă. ... avand posibilitatea sa descarce LA ORICE PORT EUROPEAN" este, pur si simplu, manipulare. Da, daca descarca in nordul Europei, poate face o mica economie de distanta si, eventual, de timp. Daca insa e vorba de un port din Sudul Europei, treaba se schimba la 180 de grade!

    In alta ordine de idei, noi luptam cu "incalzirea globala" facand transport cu ... unul dintre cele mai poluatoare mijloace (Transportul naval).

    Ce sa mai vorbim de tonul triumfalist in legatura cu o "noutate" care e cunoscuta si testata deja de cel putin un secol!

    Interesant e, nu numai ca nu mai poti trai d'atatia prosti, ci si ca astia se mai si apuca sa-si publice prostia! E clar, in lipsa de alte subiecte.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am spus eu ceva despre Constanta? De unde ti-a venit ideea asta creață? E o prostie care numai unuia lipsit de ratiune ii putea veni. Ma mir ca nu te-ai raportat la Cipru sau la Gavdos, ca ti-ar fi iesit calculele mult mai bine... Ai habar de ce chinezii au facut calculele cu Rotterdam? O sa-ti raspund eu printr-o enumerare: Antwerp, Hamburg, Amsterdam, Le Havre, Bergen. Ai habar despre ce vorbesc? Daca nu, las-o balta si inceteaza sa mai faci speculatii jenante.
      Te inteleg ca, protejat fiind de identitatea anonima, poti abera oricat, dar intelege ca uneori trebuie sa mai ai si-o limita. Poate chiar si o urma de bun simt.

      Ștergere

Atenție! Comentariile sunt supuse moderării și vor fi vizibile după o perioadă cuprinsă între 1 și 4 ore. Sunt permise doar comentariile care au legătură cu subiectul.
Pentru discuţii mai flexibile folosiţi canalul de Telegram Dan Diaconu(t.me/DanDiaconu)