Le mulţumesc din suflet tuturor celor care s-au gândit la mine. Abia acum am reuşit să accesez contul de telegram şi am citit comentariile celor îngrijoraţi de tăcerea mea prelungită. Ieri am avut o tentativă de a scrie pe blog, însă după ce am aprobat câteva comentarii am obosit atât de rău încât nu am putut continua.
Nici azi nu pot să fac mare lucru, dar sunt mai bine. Nu vreau să insist, o să vă spun doar că sunt momente în care primim lecţii din care trebuie să înţelegem cât de mici şi neajutoraţi suntem. Ştiam asta, dar probabil n-o ştiam atât de bine. Loviturile pe care le primim ne arată atât fragilitatea, dar - sper eu - şi puterea de regenerare care ne-a fost dată.
OK, dragii mei, mă opresc aici. Pe moment totul pare a fi OK, sper să mă refac cât se poate de repede.
P.S. Asta-mi răsună acum în cap
Mario Benedetti: Viaţă ternă
Privind viaţa goală
în timp ce vorbeşti doar pentru a spune ceva.
Ieşirea în noapte face viaţa mai frumoasă,
cu acel mic şi oblic soare al său, lăsându-ne fără cuvinte.
Să vezi viaţa goală când tu erai acolo, cu toate ale tale.
Acum acestea sunt singure,
fără a avea vreo promisiune că te vei trezi,
dar continuând cu papucii, ceştile, lingurile.
Nu a meritat deranjul.
Jocul zilelor este promisunea pe care nu o ştiai
a înfrângerii de la început.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Atenție! Comentariile sunt supuse moderării și vor fi vizibile după o perioadă cuprinsă între 1 și 4 ore. Sunt permise doar comentariile care au legătură cu subiectul.
Pentru discuţii mai flexibile folosiţi canalul de Telegram Dan Diaconu(t.me/DanDiaconu)