Micul secret al „Marelui Reset” (2)

Spuneam în episodul anterior că totul a devenit extrem de clar în 2008. Când FED-ul tot pompa bani în sistem spuneam că acțiunea echivalează cu cea a unui șofer care tot pompează combustibil în rezervor, fără a realiza că rezervorul este spart. În perioada Șocului Nixon datoria publică a SUA era undeva sub 40% din PIB. Asta se întâmpla după ce Războiul dusese SUA la o datorie puțin mai mare de 100% din PIB. Ce s-a întâmplat în 2008? A început să crească datoria pentru a putea salva falimentarul sistem bancar american. Mulți au luat în râs ceea ce spuneam atunci, dar o evidență nu poate fi ștearsă: în 2010 datoria publică a SUA era de aproximativ 10 trilioane de dolari. În doar șapte ani s-a dublat, ajungând la 20 trilioane. Cinci ani mai târziu, în 2022, s-au atins 30 trilioane $!!! În vara anului acestuia datoria era de 32 trilioane. Două luni mai târziu crescuse la 33 trilioane, iar acum mai are foarte puțin până ajunge la 34 trilioane. Avansul cred că e cât se poate de palpabil, astfel încât să fie înțeles de oricine. 

Micul secret al „Marelui Reset”(1)

Dacă vrem să înțelegem ce anume se petrece cu noi trebuie să pornim de la bază. Cei care sunt cititori mai vechi de-ai mei știu bine că noțiunea de „mare reset” am folosit-o pentru prima dată în timpul crizei din 2008. Nu, asta nu înseamnă nici că nulitatea de Klaus Schwab s-ar fi inspirat de la mine, nici că eu aș fi vreun consilier de-al său și nici că aș fi spart de timpuriu bazele de cunoștințe ale Forumului de la Davos. Sub nicio formă. De altfel, dacă e să fim corecți, „marele reset” ca termen a apărut pentru marele public prin 2010 sub forma titlului unei cărți de-a profesorului de la Universitatea din Toronto, Richard Florida(„The Great Reset - How new ways of living and working drive post-crash prosperity”). Cum de-am fost eu atât de „inspirat”?

Jocul cu mărgelele de sticlă

Prețul record al aurului este cauzat de o efervescență a achiziției de către Băncile Centrale. Procesul e unul logic și ține de o anumită diversificare pe care o să v-o prezint imediat. Pe moment observăm cum cotația aurului crește, iar creșterea va alimenta o cerere și mai mare, ceea ce ne poate face să vedem o adevărată explozie a prețului acestui metal.

Războiul cu joystick-ul

Vă spun cât se poate de franc faptul că articolul de față nu ar fi văzut lumina zilei dacă nu era vorba de sursa pe care o să v-o dezvălui ceva mai jos. Oricine mi-ar fi dat aceste informații le-aș fi crezut prea de tot pentru a putea fi considerate normale. 

Disoluția Ucrainei și noua generație Soros

Par două evenimente absolut diferite însă, așa cum veți vedea, cele două destine se ating, marcând schimbări radicale care stau să vină peste noi. Ucraina, rămasă fără finanțare și fără arme, trage cu greu să supraviețuiască în condițiile în care principalii săi aliați caută să ascundă cât mai artistic mizeria sub preș. După ce picajul localității Marinka, element cheie al frontului de sud, se pregătește Avdiivka. La fel ca și Bahmutul, Avdiivka își trăiește ultimele ore ale destinului ucrainean, rușii curețând intens zona, astfel încât să se asigure liniștea locuitorilor Donețkului. Fără Avdiivka și Marinka, locuitorii din Donețk vor cunoaște pentru prima dată de la Maidan viața liniștită.

Jocuri de culise și narative în schimbare

În ultimele zile frontul ucrainean dă semne din ce în ce mai vizibile de prăbușire, iar Occidentul pare a pregăti „varianta B” de schimbare a narativului. Cu toate că, la fel ca în cazul COVID, schimbarea de narativ pare inacceptabilă pentru mulți, când se va da semnalul aceasta se va petrece la fel de brusc și de „inacceptabil” la fel cum a început. Dar să  nu sărim la concluzii, să înțelegem mai întâi contextul.

Gaza, o altă perspectivă

Citesc niște informații de-a dreptul halucinante care aruncă o cu totul altă perspectivă asupra conflictului din Israel. Practic, rădăcinile a ceea ce se întâmplă acolo încep din 1995, anul în care se semnează acordul Oslo 2. În conformitate cu acest acord, Palestina primește dreptul de a-și gestiona independent resursele naturale. Patru ani mai târziu, în apele teritoriale ale Fâșiei Gaza se descoperă un mega-depozit de gaz, cu o rezervă estimată de peste 122 trilioane de metri cubi. Ca să fie frustrarea și mai mare, în apele teritoriale ale Libanului există un alt mega-depozit de gaz, aflat la doar 2 km de apele teritoriale israeliene. Cu alte cuvinte, statul Israel se află între două mega-depozite de gaze și nu are acces la niciunul dintre ele. Frustrant, nu-i așa? Nu vă apucați să trageți concluzii pripite pentru că încă nu ați înțeles totul!