Amplificarea inegalității

Fără doar și poate, San Francisco va deveni prima zonă eșuată a SUA. Ca o urmare firească a isteriei BLM, polițiștii din San Francisco demisionează în masă. Culmea, marea majoritate își găsesc imediat de lucru în firme private din alte zone. Iar asta pe bani mai mulți și fără stresul pe care-l aveau în San Francisco.

Demența democraților, care, probabil după ce trăseseră bine la venă, au afirmat că urmează să renunțe la Poliție, pare că se va îndeplini înainte de orice inițiativă legislativă idioată. Se face natural, prin părăsirea instituției de către personalul din ce în ce mai scârbit de politicile tembele ale autorităților locale. Iar alți indivizi, dornici să vadă cum e să încasezi aiurea toate castanele, nu prea se mai găsesc.

Treptat haosul se instalează. E un coșmar în special pentru proprietari. Când creștea numărul persoanelor fără acoperiș care se ghemuiau pe lângă casele sau spațiile comerciale care le aparțin, proprietarii apelau la poliție. Acum poliția oricum nu mai face asta de frică, iar în scurt timp nu va mai avea cine să o facă. Astfel încât, treptat, proprietățile le vor fi invadate de turmele de flămânzi zi Americii. E un revers al polarizării sociale care n-a fost înțeles până acum de clasele superioare. Clasa de mijloc, în special, mult prea preocupată să nu cadă înapoi de unde-a venit, a uitat să preseze politicienii pe vremea când era clasa majoritară a Americii. Și-așa, în două crize(cea din 2008 și cea de-acum) a fost decimată. Cine-a scăpat a intrat în clasa de sus, iar marea majoritate a revenit în clasa de jos.

Democrații nu fac altceva decât să profite de schimbarea electorală a Americii. Au înțeles că majoritatea de-acum nu mai este clasa medie - care, de altfel, nu prea mai există - ci clasa de jos, cea a asistaților sociali, a hoardelor care se înghesuie în rulote și a armatelor de amărâți care nu-și permit nici măcar luxul unei rulote. „Inima” acestor amărâți poate fi foarte facil cucerită: mai printr-un tichet de hrană, printr-o alocație anemică s.a.m.d. Și uite-așa, elitele își văd de treabă, în timp ce amărâții sunt ținuți sub control prin hrană chimica în schimbul voturilor.

Mișcarea e una prevăzută de cel puțin un deceniu de către dezvoltatorii imobiliari. Am scris cu ceva timp în urmă despre cartierele ultraluxoase unde, în ciuda existenței unei interdicții pe față, pulimii îi era interzis accesul prin mijloace soft de control. Încă de atunci se făceau pregătirile pentru ceea ce trebuia să urmeze. Dezvoltatorii imobiliari au înțeles că degeaba faci un imobil luxos dacă el îți e tăbărât de amărâți. De-aceea au făcut cartiere întregi în care nu au loc decât proprietarii și invitații acestora.

În cazul în care n-ați auzit despre „cartierele cetate” ale Americii, ar fi interesant să căutați pe net și să vedeți cum, în același oraș, în mijlocul unei mizerii și dezordini fără margini, apar oaze de lux în care nu pot intra decât fericiții posesori de „legitimație de membru”.

În scurt timp, fără doar și poate, groapa dintre elite și restul lumii se va adânci și va deveni din ce în ce mai evidentă. Însă, pentru naivii aflați la baza lanțului social, va exista întotdeauna drogul egalitarismului și speranța unui nou cec sosit de la „binefăcătorii lumii”. Cele mai eficiente droguri capabile să orbească gloata.