joi, 8 decembrie 2022

Cui îi e frică de CBDC?


Îmi place că la toate colţurile apar experţi în crypto care ne explică doct de ce nu sunt bune CBDC-urile. Cică ne-am pierde libertatea, că totul s-ar prăbuşi şi că, din acel moment, noi n-am mai exista ca oameni. E interesant, nu neg, dar constat că cei care fac asemenea afirmaţii sunt analfabeţi şi, mai mult, n-au habar pe ce lume trăiesc. Poate că sunt oameni oneşti, departe de mine gândul de a-i considera răi. Însă, în mod sigur, sunt idioţi utili şi veţi înţelege imediat de ce. 

Ceea ce sperie la CBDC este centralizarea şi controlul monedei emise de către Banca Centrală. Practic dispare capacitatea de descentralizare a monedei, specifice actualelor criptomonede. Bun, suntem de acord cu asta. Însă vă voi întreba altceva: ce anume e descentralizat la criptomonedele clasice? În principal nimic. Sau totul că tot aia e. Să explic: modul în care s-a obţinut descentralizarea monedelor clasice a fost prin distribuirea copiilor bazei de date cu tranzacţii în cât mai multe locuri posibile şi prin sincronizarea acestor baze de date între ele. Cu alte cuvinte, în loc să am o instituţie de încredere care să menţină această bază de date, decid să o multiplic, să o fac vizibilă tuturor şi să sincronizez orice mişcare în oricare bază de date. Iar o tranzacţie e considerată validă dacă se regăseşte în cel puţin jumătate plus unu dintre bazele de date distribuite. Foarte interesant! Culmea e că modelul este unul de-a dreptul tâmpit deoarece consumul de resurse pentru a efectua o singură tranzacţie este infinit mai mare decât în modelul clasic. Model în care aveai şi o oarecare confidenţialitate a datelor(cel puţin faţă de ceilalţi). 

Am explicat pe scurt cum funcţionează criptomonedele pentru a-i ajuta pe cei care nu au fost încă atinşi de fenomen. Vom încerca acum să vedem cum ar putea funcţiona o monedă digitală emisă de banca centrală. Practic ar fi ceva similar criptomonedelor, doar că bazele de date ar fi replicate doar la modelul băncilor comerciale. Sau am avea o bază de date menţinută de Banca Centrală şi baze de date secundare deţinute de băncile comerciale care astfel ar putea dezvolta wallet-uri şi alte prostii. 

OK, acum că am înţeles acest fenomen, e timpul să ne întoarcem la structura mediului nostru financiar bancar. Cum se petrec lucrurile acum? Banca Centrală are un framework prin intermediul căruia permite entităţilor subordonate să emită monedă. Clasic, moneda e două feluri: lichidă(bani cash) sau de cont. Banii fizici sunt mai puţini decât cei de cont şi asta nu de azi, ci dintotdeauna. Sau, mai bine spus, de la inventarea băncilor. 

Începând cu epoca informaţională s-a pus problema unui acces mai facil la banii de cont. Tipărirea de cash pentru acoperirea întregii cantităţi de bani de cont este contraproductivă şi de aceea s-au căutat metode mai uşoare de acces la aceste fonduri. Cardul este probabil cea mai puternică invenţie, înlocuită treptat în ultima perioadă de aplicaţiile bancare pe telofonul mobil, care oricum utilizează masiv infrastructura de tranzacţionare a sistemului de carduri datorită scalabilităţii şi maturităţii acesteia. Invenţiile acestea au condus la golirea portofelelor fizice ale oamenilor. Probabil că aţi constatat de multe ori că atunci când nu a funcţionat sistemul de carduri v-aţi aflat în imposibilitatea achitării cumpărăturilor deoarece nu aveaţi bani lichizi în portofel. 

În ultima perioadă a scăzut teribil numărul de tranzacţii de la ATM-uri, ceea ce a făcut ca băncile să-şi optimizeze afacerile prin desfiinţarea unui număr tot mai mare de ATM-uri. Aici, mulţi observatori ai pieţei spun că avem de-a face cu o conspiraţie deoarece prin reducerea echipamentelor se reduce şi capacitatea omului de a folosi bani lichizi. Este şi nu este adevărat. Realitatea e că oamenii s-au obişnuit teribil de bine să cheltuiască banii direct de pe card, astfel încât utilizarea ATM-urilor sa prăbuşit. Ţinând cont că un ATM are la noi un cost de funcţionare de aproximativ 1000 EUR/lună, rezultă că multe echipamente nu-şi mai acoperă cheltuielile de funcţionare şi trebuie retrase. De aceea au fost şi sunt bănci care au preferat să le acopere clienţilor comisioanele de retragere de la echipamentele altor instituţii decât să-şi menţină propriile echipamente în teren. Ca să înţelegeţi mişcarea, uitaţi-vă doar la explozia comerţului online unde plata se face din ce în ce mai mult cu cardul şi din ce în ce mai puţin cu plata cash la livrare.

Abia acum avem imaginea sistemului financiar actual. Într-o măsură covârşitoare, acesta este puternic centralizat, ponderea schimburilor prin intermediul monedei de cont explodând. Practic tendinţa care se vede este aceea de eliminare naturală a banilor lichizi. Ei bine, deci ce avem? Un sistem în care orice mişcare financiară a individului este înregistrată. Numai un ageamiu care n-a văzut până acum ce se stochează la nivel de cont şi card nu are habar de cantitatea şi calitatea informaţiilor deţinute de bănci. Practic, banca la care ai contul ajunge să ştie mai multe despre tine decât ştii tu. Asta pentru că tu mai uiţi, în timp ce banca nu uită niciodată. 

Şi uite-aşa înţelegem că la ora actuală deja ne aflăm în scenariul de sclavie digitală pe care-l reclamă cei care trag semnalul de alarmă în ceea ce priveşte CBDC-urile. Şi de aceea spun că ei sunt doar nişte idioţi utili ai sistemului care-i sperie pe oameni cu himera unui anumit produs în condiţiile în care toate acele abuzuri despre care vorbesc ei deja sunt implementate. N-aţi auzit de popririle pe cont, n-aţi auzit de blocarea cardurilor sau de limitarea accesului la banii din cont? Evident că toate acestea deja există, iar implementarea unui CBDC probabil ar mai uşura fluxurile interne ale băncilor şi ar centraliza ceva mai eficient procesele, dar în niciun caz nu va aduce coşmarul despre care vorbesc apocalipticii şi asta deoarece acel coşmar este deja implementat. Aşadar, dacă vă speriaţi de CBDC, ar trebui să vă speriaţi înainte de cardul şi telefonul cu wallet, elemente pe care le căraţi peste tot. Staţi liniştiţi, absolut toată tirania e deja implementată!

19 comentarii:

  1. Da mie mi-a fost poprit contul de tâmpiții de la Banca Troglodita nu dau nume, si cu avocat m-am dus sa negociez sa îmi ia numai jumătate de salar. Niște nenorociți insensibili pe care ii interesează doar cat jupoaie de pe tine, fără sentimente, ca încurcă. Apoi după 5 ani de la vânzarea unei tablete, daca știți tâmpiții aia ce te suna si iți baga obligatoriu tableta gratis pe colet, după care te urmăresc prin avocați sa iți facă poprire si sa iți ia banii pe tableta. Eh, un tâmpit de-asta de avocat care umbla după banii de tablete de la firma Vulpi înfometate, mi-a băgat poprire, si mi-a pus si firma la care lucrez poprire si cele 2 bănci cu care lucrez, astfel ca m-a sunat abia după 3 zile sa își ceara scuze d-na avocat ca mi-o blocat toate conturile de nu am putut folosi nimic electronic, numai cash. Bineînțeles ca nu am certat-o ca e tâmpită, dar i-am zis ca nu știe cat blocaj mi-a făcut, ca a dat un ordin si toți tâmpiții, inclusiv aia de la bănci s-au executat imediat fără sa verifice ca firma deja îmi luase suma de bani.
    Si așa am ajuns sa îmi ia banii de 2 ori si firma si banca. De ce? Ca nu exista nici o automatizare Smart care sa zică cine retine banii, si când retine. Așa au reținut fix aceeași suma amândouă. După 3 zile mă suna sa își ceara scuze si ca îmi livrează banii înapoi. Dar la cum lucrează băncile a durat încă 3 zile, deci o săptămâna de alba-neagra din cauza incompetentei sistemului de popriri.
    Băncile nu știu așa multe despre tine, sunt total incompetente dar se pricep foarte bine sa te blocheze, sa iți retina banii, sa bage comisioane, sa facă popriri si sa nenorocească cu sistemul lor de cârti de credit cu buletinul, pe toți oamenii slabi de înger care cumpără pe datorie. Cumpărăturile pe datorie sunt banii diavolului, pentru ca nu iți cere numai banii înapoi in sistem ca si sufletul.
    De fapt banca când emite datorie pe credit, ea nu exista in realitate. Tu când duci banii pe rate ii creezi in sistem si multiplici masa monetara. Practic banca ne-a fraierit sa ii cream banii si masa monetara. iar sufletul îl dai ca tu ai transpirat sa muncești pentru banii aia, si ei nu au transpirat deloc pentru dobânda aia, doar au listat o foaie unde ai semnat tu. Atât. A cumpăra pe datorie ne-a adus civilizația unde este azi, si nu va rezista luă infinit. Creditul, cumpărarea pe datorie, si datoriile in sine nu sunt eterne. Ele se vor prăbuși intr-o zi. Ca sunt trecătoare. Așa si sistemul pe datorie va muri, si când va muri sistemul pe datorie, va muri si civilizația construita pe datorie. Așa ca imperiul babilonean se va prăbuși de la datorie.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. De ce crezi ca au aparut criptomonedele si tot ansamblul asta de blockchain ? E next level banii lichizi au atins apogeul in ceea ce inseamna controlul acestora ! Sau mai bine zis au devenit foarte instabili ! DD spunea bine tirania e inceputa de mult ! Ne place sau nu CBDC-ul va fi implementat ......pentru un bine comun spun ei! Copiii nostri se vor trai in aceasta normalitate care noua niste pare hidoasa !

      Ștergere
  2. Deci, e de bine, ca bancile centrale emit moneda de cont suplimentara?
    Adica in exces?
    Adevarul e, ca mie personal mi-a mers din plin numai in timpuri inflationiste!
    Ca oricarui alt bisnitar/antreprenor care:
    investea moneda aparuta "in sur_plus", in loc ca s-o consume pe toata!
    Pentru ca, atunci cand "banu` avea valoare ....... mult mai mare decat munca/decat investitia", faceam doar foamea muncind a prost/degeaba/aiurea!

    RăspundețiȘtergere
  3. Inca nu-i implementata tirania. Cel putin in Romania.
    Cand o sa fac puscarie pentru ceea ce zic, cred, sau gandesc, abia atunci am s-o consider implementata. Nu stiu... o mai fi mult pana atunci, ori putin, habar n-am, pe moment incerc sa ma bucur cat pot de mult de libertatea pe care o am.

    RăspundețiȘtergere
  4. Sclavie digitală va fi când va dispărea cash-ul. În prezent, încă, poți folosi banca doar pentru serviciile de bancomat: îți scoți integral salariul cash și îl cheltui cum/unde vrei și astfel îți poți păstra confidențialitatea cheltuielilor tale.
    Încă mai poți alege...

    RăspundețiȘtergere
  5. Intrebarile mele sint 1. ce sustine cbdc, adica metale pretioase sau petrol 2. Este cbdc o smecherie privata in care niste grasani produc bani din aer si ni dau imprumut. Digitalizarea creste viteza tranzactiilor dar e adevarat ca acelw cbdc au termen de expirare iar daca nu I consumi se evapora unde?

    RăspundețiȘtergere
  6. Ori de cate ori Banu` era mai tare decat Munca, adica:

    Banu` avea Valoare mai mare/era mai scump decat Randamentul Investitiei Initiale, munceam/"speculam" de-mi sareau ochii din cap, dar faceam Profitu P .... care nu-mi ajungea nici macar pentru mancare, daramite pentru "imbogatirea fara justa cauza"!.

    In concluzie:

    traiasca Tiparnita si Vasile Roaita, care a murit cu mana inclestata pe Manivela Tiparnitei, pentru ca Banu` sa ajunga si sa satisfaca tot Prostu` care munceste/trudeste, pentru jigodiile care vor ca sa plateasca intotdeauna prost, pentru ca cica:

    doar Ea - Masoneria - ar fi Stapanul/Proprietarul Exclusiv al Banului = Ochiului Dreaq`!

    RăspundețiȘtergere
  7. Economia este "o chestie" care se construieste pas cu pas, adica:

    cu multa rabdare/cu migala, dar si cu foarte multe promotii/gratuitati/pomeni!

    Odata prins "gustul consumului", multi idioti se vor apuca de munca - sau de furat/escrocat - pentru asigurarea finantarii dependentei lor de consum!!

    RăspundețiȘtergere
  8. Numerarul este rege....atâta cât îl ai în mână. Când banca îți spune cât e avutul tău bănesc, s-a zis cu libertatea ta financiară !

    RăspundețiȘtergere
  9. Potrivit Bloomberg , doar 1 din 200 de nigerieni folosește eNaira - în ciuda reducerilor și a altor stimulente puse în aplicare de guvern, implementate ca măsuri disperate pentru a crește adoptarea.

    Acum, guvernul încearcă să stimuleze plățile digitale limitând retragerile de la bancomate la doar 20.000 de naira, sau aproximativ 45 de dolari pe zi, relatează Bloomberg , citând o circulară trimisă creditorilor marți. Limita anterioară de retragere a fost de 150.000 naira (350 USD).

    Retragerile săptămânale de numerar de la bănci sunt acum limitate (fără comision) la 100.000 naira (225 USD) pentru persoane fizice și 500.000 naira (1.125 USD) pentru corporații. Orice sumă peste aceasta va suporta o taxă de 5% și, respectiv, 10%.

    https://www-zerohedge-com.translate.goog/political/nigeria-limits-atm-withdrawals-45-day-force-digital-payments?_x_tr_sl=en&_x_tr_tl=ro&_x_tr_hl=ro&_x_tr_pto=wapp

    RăspundețiȘtergere
  10. Banul fizic nu dispare in Romania. Pentru că... șpagă. Economia neagră e mult mai extinsă decât credeți. Preturile s au dublat și totuși lumea are bani. De unde? Nu din bănci, de la saltea. Orice pensionar amărât are câteva mii sau zeci de mii de euro adunați pt înmormântare, sau să aibă, la nevoie. Milioane de salariați au minim pe economie pe hârtie doar. România se bazează pe cash. Șpăgile uriașe nu se învârt prin bănci. E complicat și riscant. Valiza cu cash e baza șpăgii și deocamdată așa rămâne.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. "Orice pensionar amărât are câteva mii sau zeci de mii de euro adunați pt înmormântare, sau să aibă, la nevoie." Chiar "orice"? Sau 0.01%? De unde ai sursa de informare? Poate imi spui si cat am eu sub saltea, sa nu mai verific periodic. Si daca amaratii jongleaza cu mii si zeci de mii, aia bastani cat au?

      Ștergere
    2. "Șpăgile uriașe nu se învârt prin bănci. E complicat și riscant. Valiza cu cash e baza șpăgii și deocamdată așa rămâne."

      S-o crezi tu.Cine da spaga contracteaza diverse servicii de la o firma apropiata celui care primeste spaga(consultanta de regula).

      Ștergere
  11. " idioti utili " cui ? cum ? in ce sens ?

    RăspundețiȘtergere
  12. Este elocvent și coerent articolul, făcând o bună analogie între monedele actuale și CBDC-uri, majoritatea plăților actuale făcându-se digital, rămânând doar un mic pas de făcut, trecerea la CBDC. Deocamdată sesizez doar o mică "scăpare" în articol. S-a omis comparația între perioadele de valabilitate a monedelor actuale (practic, au perioadă nelimitată de circulație și valabilitate) și CBDC - uri (valabilitate propusă de 45 - 60 de zile, amănunt ce face imposibilă economisirea și năruiește orice speranță de independență financiară personală). Așa că mi se pare cel puțin ciudat să citesc că cei care se tem de CDBC - uri sunt doar niște "idioți utili"... Gheorghe Piperea este un bun exemplu de asemenea "idiot".

    RăspundețiȘtergere
  13. Eu sunt jumi juma, banatean dupa mama si oltean dupa tata dar subscriu in totalitate la ideea ta din articol oltenii sunt de baza ! Oltenia eterna terra nova un cantec are astazi in privieri hai universitatea hai craiova tu campioana unei mari iubiri!!!

    RăspundețiȘtergere
  14. Dacă se mută sistemul financiar-bancar pe o infrastructură CDBC cel mai strident efect e că băncile actuale devin aproape inutile nu le mai rămîne decît activitatea de creditare și nici aceea 100% pentru că la orizont va aștepta umbra amenințătoare a creditării în rate fixe, și fictiv dobînzi zero, direct de la comerciantul de la care cumperi. Ar mai fi creditarea afacerilor și com

    RăspundețiȘtergere
  15. Problema CBDC-urilor = Mondei Digitale emise de catre Bancile Centrale, ar aparea exclusiv, doar daca, deci numai atunci cand:

    emitentul monedei

    - nu neaparat Banca Centrala, ci simultan cu ea, poate fi oricare altul dintre "creditorii paraziti supremi" precum: Ministerul Finantelor, Ministerul Nemuncii si Solidaritatii cu Jepcarii, etc. -

    ar schimba denumirea initiala a monedei puse in circulatie = oferite drept credit in cadrul unui schimb contra marfa, intr-un alt nume care sa coexiste in paralel cu cel initial, spre exemplu, in loc de Leu sau Ron sa-i spuna:

    DogCoin = moneda cu circuit restrans, detinatorii putand procura cu ea numai mancare pentru animale de companie, precum si numai de la comercianti "autorizati" ca s-o accepte la schimb cu hrana pentru animale,

    sau

    HomelessCoin, cu caracteristica similara cu a DogCoin, etc.

    ele neputand fi acceptate nici ca avans si nici ca instrument de plata a ratei la un credit, acordat pentru cumpararea de autoturiZme verzi .... cu striatii maro.

    RăspundețiȘtergere
  16. Chiar ai scris articolul asta?! Atunci degeaba restul...

    RăspundețiȘtergere

Atenție! Comentariile sunt supuse moderării și vor fi vizibile după o perioadă cuprinsă între 1 și 4 ore. Sunt permise doar comentariile care au legătură cu subiectul.
Pentru discuţii mai flexibile folosiţi canalul de Telegram Dan Diaconu(t.me/DanDiaconu) sau forumul Trenduri de pe Telegram(https://t.me/+HBtgL7y2hgVhMmY0).