Independența

Ne place să vorbim despre necesitatea de a fi independenți ca țară, despre „ce-ar fi dacă” și de-aici să tragem concluzii privind un rai pe pământ care s-ar instaura brusc aici la noi. Într-adevăr, speranța și visul sunt liniștitoare, însă realitatea ne lovește de fiecare dată radical deoarece ... SURPRIZĂ! - realitatea operează cu datele existente fizic, nu cu speranțele sau imaginația noastră. Te poți visa la volanul unei decapotabile luxoase, poți simți senzațiile vântului care-ți bate prin păr și ale prezenței în dreapta ta a persoanei perfecte. Dar, la o simplă frână, te trezești din visare și vezi că ești în același autobuz infect cu care faci naveta, motiv pentru care realitatea deranjantă de care te lovești este un nespălat care pute groaznic lângă tine, nu persoana perfectă din vis.

E nevoie să înțelegem chestiunile simple pentru a simți și opera cu realitatea, nu cu simularea produsă de noi sau de alții. O să-ți propun un exercițiu simplu, dar extrem de util. Pune pe hârtie toate activitățile pe care le faci într-o zi obișnuită. Nu ceva complex, ceva absolut schematic. Nu uita să treci și chestiunile de bază, cele fiziologice, că doar toți mâncăm, respirăm s.a.m.d. Acum, în dreptul fiecărei activități treci cuvântul „direct” dacă ești responsabil 100% pentru acea acțiune sau „intermediat” dacă mai este și o altă entitate implicată. În cazul acțiunilor intermediate, treci cam în ce procent ești stăpân pe acel proces. Să vă dau un exemplu: în dreptul activității de hidratare, trec „direct” dacă beau apă din propria mea fântână și „intermediat” dacă beau apă din surse străine. Dacă beau apă de la robinet sau din sticlă ambalată, atunci trec 0% la procentul meu de responsabilitate în întreg procesul. Dacă însă mai filtrez apa aia, trec un 10% întrucât sunt și eu implicat pe lanț. Nu trebuie să fie știință spațială, respectivele procente le pui așa cum crezi de cuviință. Crezi că obții un procent de peste 10%-15%?

La fel poți să faci și în ceea ce privește modul în care îți câștigi banii. Un salariat are o „intermediere” care se apropie de 100%. Într-adevăr, la procentul personal nu trebuie să treacă 0% decât dacă are un job în care poate fi înlocuit cu ușurință, dar nici nu poate trece de 10% decât în cazuri excepționale. De exemplu, un CEO de succes, chiar dacă își ia banii de la o companie, poate ajunge pe la 80% dacă performanțele companiei depind de el. Luați-l ca exemplu pe Steve Jobs, care-a ridicat Apple de la faliment și-a dus-o în top. De asemenea, un profesionist care face parte dintr-o masă foarte rarefiată, poate să treacă de 50% dacă funcționarea entității la care lucrează depinde de el. Însă, un om normal, gen contabil, IT-ist într-un departament, un mecanic sau un lucrător în zona logisticii nu are cum să treacă de 5%. Însă, un mecanic care repară pe cont propriu mașini are un grad de autonomie de peste 50%, un contabil independent la fel. O cofetăreasă care lucrează într-o cofetărie are sub 10%, dar dacă face acasă prăjituri pentru alții sare de 50%. Un antreprenor sare și el binișor de 60%-70%. Nu obligatoriu însă. Un antreprenor care are ceva luat în franciză e sub 50%, altul care a dezvoltat singur un business e pe la 55-60% și cu cât are mai multe business-uri în domenii diverse ajunge spre 70-90%. Cifrele nu sunt extrem de riguros definite, dar trebuie să avem un criteriu.

Acum, vine ultima și cea mai importantă componentă, anume interacțiunea ta cu realitatea din punctul de vedere al informațiilor pe care le ai. Ai o acțiune directă sau una intermediată? Dacă informațiile tale vin din ziare, din TV, internet s.a.m.d. atunci ai o interacțiune intermediată cu realitatea. Dacă însă informațiile tale sunt de tipul: mi s-a îmbolnăvit porcul, am o problemă cu mașina, vecinul are nevoie urgentă de un medicament s.a.m.d. atunci ai de-a face cu un mod neintermediat de interacțiune cu lumea reală din punct de vedere informațional. De exemplu, citind articolul de față ai o interacțiune intermediată cu realitatea. Dar când te îngrijorezi pentru că nu a plouat și e nevoie să uzi plantele, ai o interacțiune directă. 

Iată că a venit momentul să tragem linie. Cum ne situăm? E important să analizăm atât fiecare componentă în parte, cât și media. Cel mai probabil suntem sub 50%. Nu-i un proces de intenție, e normal în societatea în care ne aflăm. Important însă e să înțelegem unde ne situăm și apoi să vedem dacă mai e loc pentru a ne câștiga o independență mai mare. Și, cu siguranță, din punctul meu de vedere, e loc suficient! De fapt aici e cheia: înțelegem unde suntem și facem tot posibilul să ne ridicăm. Conform standardelor fiecăruia.

De ce am adus în discuție subiectul? Pentru că e imposibil să fii o națiune independentă atâta timp cât oamenii tăi sunt dependenți. În mare, dependența țării noastre de altele vine din cauza slabei independențe a membrilor societății. Când se va depăși un anumit prag al independenței individuale, atunci se va putea discuta inclusiv de o independență reală a țării. Până atunci însă, slabe speranțe