Întâlnirea Trump - Putin la cald

Este ora 2:30, conferința de presă s-a încheiat și țin să scriu acum pentru a trece dincolo de deșertul declarațiilor. Mă uit la agențiile de știri și la televiziunile care acoperă evenimentului și niciuna nu trece de șabloanele extrase din discursul lui Trump: „Great progress today ... we didn't get there”, „No deal until there's a deal”.

Să o luăm cu începutul. Nu știu dacă ați observat, dar organizarea a fost dezastruoasă. Primul element: nu s-a ajuns mocheta! Ați remarcat? E efectiv impardonabil să nu pui covorul roșu până la scara avionului. Apoi, întreaga câcâială cu pusul scării la avionul lui Putin. O procedură care durează 3-4 minute la cursele comerciale a durat acolo o veșnicie! Tot ca o remarcă ar fi prezența celor doi: Putin îmbrăcat și prezentat reglementat, Trump cu sacoul deschis, fâlfâindu-i în vânt, și cu pantalonii suspect de scurți, părea un țărănuș picat aiurea într-un eveniment care-l depășește. Mă rog, închei cu subiectul acesta, care nu-i de neluat în seamă, pentru a trece la ceea ce s-a întâmplat în „adâncime”.

Ar trebui să începem de la premise, de la ceea ce și-a propus fiecare parte. Trump a anunțat că vizează o încetare a focului deoarece altfel „vor fi consecințe pentru Rusia”. Delegația rusă nu a anunțat nimic în ceea ce privește așteptările, dar e clar pentru toată lumea că se dorește o încheiere a nebuniilor legate de propaganda dementă și de izolarea internațională.

Sfârșitul negocierilor ne-a adus în fața a două declarații de presă. Cea a lui Putin impecabil construită în termeni diplomatici vs cea a lui Trump o însăilare care semnalizează rămânerea tributară în politica internă a SUA. A spus ceva de genul „am fi putut ca noi doi să facem mai multe împreună, dar de fiecare dată s-a vorbit despre amestecul Rusiei”. Totuși, trebuie apreciată sinceritatea debordantă a lui Trump în opoziție cu masca pe care Putin și-o pune mereu, nedând absolut niciun indiciu despre ce s-a petrecut.

Ce s-a înțeles dincolo de cuvinte? „Great progress today ... we didn't get there” înseamnă, nici mai mult nici mai puțin, decât că task-ul urmărit de Trump nu s-a realizat. Din oboseala vizibilă a președintelui Trump putem deduce că discuțiile au fost conduse de ruși. N-o spun ca pe o flatare, dar Trump a ieșit de-a dreptul stors. Motivul? Sunt ferm convins că delegația americană a tratat superficial întâlnirea și nu a avut suficiente argumente, în timp ce rușii, cu siguranță, au abordat-o în stilul caracteristic, având argumente și propuneri din plin.

Ceea ce deduc din tonul declarațiilor este că Putin i-a prezentat lui Trump pierderile reale ale SUA cauzate de conflictul din Ucraina. Aici nu e vorba doar de banii pentru armamentul care-a fost făcut praf acolo, ci și banii pierduți de afacerile americane. Cu toate că nu a arătat-o, Rusia a păstrat pentru segmentul de business american portița semi-deschisă, astfel încât să se poată relua colaborarea. Dar zona în care se pierd enorm de mulți bani este cea a explorării și exploatării arctice, unde Rusia are expertiza, iar SUA determinarea. Aici este punctul nevralgic deoarece e vorba nu doar de cantități imense de bani, ci și de politici aliniate cu viziunile lui Trump. 

În ceea ce privește conflictul din Ucraina, Putin a susținut - așa cum o face încă de la început - că pentru rezolvarea acelui conflict trebuie rezolvate cauzele care au dus acolo. Iar în ceea ce privește cauzele, sunt ferm convins că rușii i-au furnizat lui Trump ceva dovezi pe care le vom vedea bubuind în justiția americană. Ucraina, înainte de orice, este o infernală schemă de corupție în care banii băgați se întorceau tot în SUA pe diverse canale obscure. Cu siguranță, e tipul de informație pe care Administrația Trump o caută mai mult decât orice deoarece, după cum ați văzut, vectorul principal al Administrației actuale a SUA este politica internă. Trump tratează superficial politica externă, fiind mai degrabă concentrat către ce se întâmplă între granițele sale, lucru intuit de ruși.

Fără doar și poate, din formularea sa care făcea trimitere la o discuție care va urma cu Ucraina și liderii europeni, Trump va pasa cartoful fierbinte al condițiilor Rusiei, trasându-le ca țintă europenilor rezolvarea  situației. Prin faptul că Trump nu a anunțat „consecințe”, devine clar că fix ceea ce am spus eu urmează. Excluzând amestecul NATO, practic i se arată lui Zelenskyi că trebuie să ia o decizie dură pentru a înceta singur focul. Și uite-așa își respectă promisiunea de a nu discuta concesii teritoriale, informându-i doar pe europeni ce trebuie să facă. 

Marea victorie a Moscovei este dată de faptul că președintele Putin a revenit în forță, ca partener egal de discuții cu Trump. Inclusiv stabilirea întâlnirii pe teren american și invitația lui Putin ca viitoarea întâlnire să se facă la Moscova(„Next time in Moscow” - singurele cuvinte rostite în public în engleză) subliniază atingerea unei ținte dorite de Rusia. Inclusiv certitudinea unei noi întâlniri - cel mai probabil în Orientul Mijlociu - este o victorie în anumiți termeni.

Rămâne însă clar că, în termeni strategici, niciuna dintre părți nu și-a atins obiectivul urmărit. Și nici nu era - în termeni de rezonabilitate diplomatică - posibil un asemenea deznodământ deoarece ar fi detonat obiectivul comun al ambelor părți, anume rezolvarea unui dosar internațional complex. Care-ar mai fi fost complexitatea dacă i s-ar fi pus capac cu o simplă întâlnire?

Fără doar și poate, putem bănui o înțelegere „pe sub masă”, pe care o vom vedea în perioada următoare. Gata, pun punct aici, convins fiind că v-am spus mult mai multe chestiuni esențiale decât vă vor spune toți analiștii scorțoși în următoarea săptămână. Și, să nu uit: la aterizarea în Alaska, Lavrov purta un hanorac având scris mare pe piept ... URSS.