„Nvidia beats earnings expectations, even as bubble concerns mount” - titra victorios CNN(ultima parte a titlului a fost băgată la update-ul articolului!). La fel ca și comentatorul meu, CNN face parte din aceeași sectă ideologică. Pentru cei din zona progresistă inclusiv rezultatele financiare au ajuns teritoriu ideologic. Iar când economia ajunge zonă de confruntare ideologică e clar că „e ceva putred în Danemarca”.
Trump. Donald Trump, chiar el, este cel care face presiuni asupra Congresului ca să se treacă rapid OK-ul pentru ca Nvidia să poată vinde chip-uri pe piața chineză. Nu e oare de râs? Arhitectul sancțiunilor și blocării chinezilor e acum artizanul eliberării totale a Nvidia, cel care promovează libertatea de acțiune! Păi nu mai e cu amenințările chinezești? Bre, nu vă mai fură chinezii rahaturile tehnologice? Cum naiba de le dați cu atâta ușurință perlele imperiului vostru de nămol? Vă vine sau nu să credeți, acest eveniment și cel din paragraful anterior sunt ombilical legate unul de celălalt. Și-acum să ne întoarcem la povestea financiară.
Așadar, în scurt timp după ce algoritmii automați au dat pe BUY la publicarea rezultatelor financiare umflând din nou isteric acțiunea „ochiului spiralat”, totul s-a întors la scădere. Ce s-a întâmplat? Bârfele spun că algoritmii de tranzacționare automată au analizat raportul trimestrial de 78 de pagini al Nvidia și, identificând trei anomalii contabile simultane, au calculat implicațiile acestora după care au executat ordine de vânzare coordonate, mai rapid decât ar fi putut analiștii umani să finalizeze o analiză amănunțită a aceluiași document. Dar care-s problemele? Să le luăm pe rând!
Prima anomalie constă în accelerarea creanțelor. Nvidia a raportat creanțe în valoare de 33,4 miliarde de dolari la venituri totale de 57,01 miliarde de dolari. Punând în ecuație cele 91 de zile ale trimestrului putem calcula indicatorul DSO(Days Sales Outstanding) care ne indică numărul de zile necesar pentru încasarea banilor din vânzări. Formula DSO e simplă:
DSO = (Creanțe Comerciale(Sold mediu clienți)/Venituri din Vânzări pe Credit) *Numărul de Zile
Aplicând formula pe rezultatele Nvidia ne rezultă DSO = (33,4 miliarde de dolari ÷ 57,01 miliarde de dolari) × 91 de zile = 53,3 zile. Ei bine, valoarea este mult mai relevantă dacă o punem în context. În primul trimestru am avut 48,2 zile, în al doilea trimestru 50,7 zile, iar acum 53,3 zile. Dincolo de accelerarea evidentă, analizând competitorii săi, constatăm că Nvidia este o anomalie a industriei având DSO mai mare cu 26% decât media. De ce oare dacă e vorba de niște produse care se vând ca pâinea caldă?
Cea de-a doua anomalie este reprezentată de creșterea stocurilor. În condițiile în care oficialii companiei vorbesc despre faptul că se chinuiesc să producă astfel încât să facă față cererii, creșterea stocurilor la 19.8 mld. $ față de cele 15 mld. $ din trimestrul anterior e de-a dreptul cuidată. De ce ai stocuri cu 32% mai mari dacă abia faci față cererii? Companiile cu cerere mare nu acumulează stocuri, e logic! Doar unul ca Dăianu poate avea dubii la afirmația anterioară. Sintetizând povestea celei de-a doua anomalii, putem spune că această accelerare a stocurilor sugerează două elemente negative: ori cererea este mai slabă decât se prezintă, ori clienții nu au capacitatea de plată imediată, ceea ce determină transformarea stocurilor în creanțe în loc cash.
Cea de-a treia anomalie este și cea mai dureroasă deoarece e vorba de scăderea prețurilor pe piața spot de calcul GPU. Și-aici avem deja o chestiune care se leagă teribil de bine de celelalte două, dându-ne o imagine total diferită față de ceea ce vrea Nvidia să vedem. Cu ceva timp în urmă citeam despre scăderea puternică a traficului LLM. Iată însă un element interesant: pe 21 noiembrie 2025, capacitatea de calcul GPU H100 era în medie de 1,92 până la 2,12 dolari pe oră pe principalele platforme, reprezentând o scădere cu 40% față de prețul maxim din august 2025, de 3,20 până la 3,40 dolari pe oră. Faptul că prețul plătit de utilizatorul final se prăbușește înseamnă că cererea de putere de calcul este în scădere, deci întregul hype al necesarului de putere de calcul care nu mai face față este o simplă poveste de adormit copiii.
Alături de cele trei anomalii mai avem o problemă în ceea ce privește cash flow-ul operațional. Rata de conversie a numerarului(reprezentată ca raportul dintre Fluxul de Numerar din Operațiuni(CFO) și Venitul Net) este de 75.1%, ceea ce e dezastruos pentru o industrie în care TSMC are 100%, AMD 97%, iar problematicul Intel ... 91%!!!
Colac peste pupăză mai avem și structurile circulare frauduloase create de Nvidia, asupra cărora v-am mai atras atenția. Acum aceste „circularități” s-au extins la nivelul întregii industrii. Vă voi mai da câteva spicuiri ca să înțelegeți fenomenul. Nvidia a investit 2 miliarde $ în xAI pentru ca xAI să împrumute GPU-uri de la Nvidia. Microsoft a investit 13 miliarde de dolari în OpenAI, iar OpenAI s-a angajat să investească 50 de miliarde de dolari în serviciile cloud Microsoft Azure pe o perioadă de cinci ani. Un alt parteneriat cu cântec este cel dintre Oracle și OpenAI, în care Oracle se obligă să cumpere chipuri Nvidia în valoare de 8 miliarde dolari în schimbul promisiunii OpenAI de a cumpăra infrastructură cloud în valoare de 300 mld. $ în următorii cinci ani. Veniturile actuale ale OpenAI sunt de 3.7 mld.$, rezultând un deficit de 56.3 mld.$/an. Oare nimeni nu vede frauda?
Sunt doar câteva exemple care însă ne arată întreaga dimensiune a fraudei coordonate de către Nvidia: compania investește în diverse startup-uri AI, care încheie contracte de procesare cu furnizorii de soluții cloud contra obligației acestora de a cumpăra chipuri de la Nvidia. E fraudă pe față care se vede din spațiu! Acum întrebarea banală e pe buzele tuturor: oare aceste fraude nu sunt văzute de oficialii piețelor? Răspunsul e „Da, dar toți sunt deja în panică deoarece nu mai pot mișca nimic”.
Și-abia aici înțelegeți disperarea lui Trump care se lasă cu presiuni asupra Congresului. De ce să vândă Nvidia în China, doar e „tehnologie de ultimă oră”, iar China ar trebui oprită de la achiziții? Pe scurt, e disperare. Trump înțelege bine momentele de criză și, mai mult, știe bine ce-a pățit de la un amărât de COVID. Acum, ceea ce e pe cale de a se declanșa, lasă la „și altele” inclusiv Marea Criză din 1929. Acum nu mai e vorba de un picaj al piețelor, de probleme bancare sau bușeli în sectorul tehnologic. Acum e vorba de ABSOLUT TOT! Imobiliarele sunt supraevaluate, tehnologia e mega-supraevaluată, băncile sunt golite de fundamente, scam-ul criptomonedelor a devenit „investiție legitimă” s.a.m.d. La nivelul conducerii superioare a SUA se cunosc toate elementele despre care subsemnatul urlă încă din 2008. Absolut totul e o fraudă, dar, ca de fiecare dată, se speră că ceva va salva frauda.
Chinezii s-au asigurat că nu se vor cumpăra chip-urile de la Nvidia, anunțând că au descoperit backdoor-uri în acestea și recomandând companiilor să rămână pe soluțiile autohtone(la chinezi recomandarea din partea autorităților are p putere similară unei legi). Dezvoltarea cjhip-urilor suverane rămâne în centrul politicii chineze, astfel încât chiar dacă se dă aprobarea dinspre Congres, aceasta maxim va influența bursele americane. Însă, la următoarea raportare financiară, se va vedea că totul e un mare gol.
Nu întâmplător legendarul investitor cunoscut pentru predicția sa corectă din criza creditelor ipotecare din 2008, a făcut două mișcări principale în ceea ce privește compania Nvidia. În primul rând a shortat prin intermediul opțiunilor put pe acțiunile Nvidia(și Palantir), conform documentelor depuse la autoritățile de reglementare pentru trimestrul încheiat pe 30 septembrie. Documentele arătau o poziție put pe Nvidia cu o valoare noțională de aproximativ 187 de milioane de dolari la 30 septembrie. El și-a justificat operațiunea printr-o critică acerbă asupra nebuniei AI, exprimându-și îngrijorarea publică cu privire la fundamentele și evaluarea Nvidia și a întregului sector AI. A sugerat cât se poate de clar că Nvidia ar putea fi supraevaluată în contextul euforiei legate de AI, argumentând că se aseamănă cu o posibilă bulă speculativă. A criticat modul în care Nvidia gestionează compensațiile pe bază de acțiuni(Stock-Based Compensation - SBC). Deși Nvidia a raportat o valoare mai mică pentru SBC, costul real al diluării acționarilor(compensat parțial prin răscumpărări de acțiuni) ar fi mult mai mare, sugerând că profiturile nete ar putea fi supraevaluate atunci când se ia în considerare impactul real al SBC. Nu în ultimul rând, la fel ca ceea ce am tot afirmat de o vreme încoace, Burry a avertizat că cererea reală finală pentru AI ar fi mult mai mică decât cea prezentată, susținând că multe companii mari de tehnologie se finanțează reciproc(prin investiții și contracte circulare), creând o imagine exagerată a cererii.
Burry însă nu e singurul care s-a prins de șmecherie. Peter Thiel(prin „Founders Fund”) a vândut acțiuni Nvidia în valoare de 100 milioane $, iar SoftBank Group s-a debarasat de 5,8 miliarde $, justificându-și acțiunea ca o „rebalansare de portofoliu”. Banii inteligenți ies, iar ceea ce se întâmplă cu acțiunile Nvidia pare a fi momentul în care orchestra de pe Titanic s-a apucat să cânte pe punte. Sunt doar câteva elemente care ne arată că elefantul din magazinul cu porțelanuri va începe să se miște nervos.
Sincer să fiu, marea problemă nu e că acest elefant tehnologic va fi cuprins de isterie, ci faptul că în absolut toate domeniile de activitate există câte un elefant masiv în propriul magazin de porțelanuri. Și, pentru ca setupul să arate înfricoșător de prost, ar trebui să realizăm că toți acești elefanți sunt interconectați și când îl apucă dracii pe unul, absolut toți fac la fel! Se numește haos total, absolut!
urmeaza Tesla
RăspundețiȘtergere