Cine va castiga lupta telefoanelor inteligente?

Mai mult ca oricând, această toamnă pare a asigura decorul perfect într-o confruntare a giganților IT. Noul iPhone, noul Windows, noile dispozitive cu Android, noile terminale Nokia s.a.m.d. Există o frenezie teribilă a lansărilor, se pun în funcțiune planuri complexe de atac, de iau decizii strategice. Toate acestea pentru un dreptunghiuleț de câțiva centimetri pătrați.

A face un telefon mobil a devenit o preocupare extrem de complexă. Și aceasta pentru că, dincolo de design și proiectare trebuie să găsești portițe de diferențiere, să faci aplicații care să te scoată în evidență sau să oferi caracteristici unice. Așa se face că avem un război al hărților între Apple și Google, un război al camerelor foto început de Nokia, o bătălie a design-ului plat care se dă între Samsung și Motorola s.a.m.d. Aglomerarea lansărilor promite să ne țină „pe poziție”, să ne arunce în războaie ideologice și să ne facă să scoatem rapid din buzunare banii necesari înrolării într-o tabără.

Cu toate acestea lipsește cineva din peisaj. Există un concurent pe care nimeni nu pare a-l lua în seamă, dar care, cu siguranță, reprezintă viitorul. Mă refer la imensa masă a producătorilor chinezi, un grup haotic de firme care produc terminale pe bandă rulantă și care, dincolo de alimentarea pieței interne, se bat pentru cote cât mai mari de export. Cu toate că nu sunt luați în serios, chinezii au depășit stadiul de clonare a marilor mărci vestice și par a merge pe propriul drum. Începând cu design-ul hardware care oferă absolut toată gama de implementări și terminând cu software-ul care începe să se maturizeze amenințător. O să încep prin a lăuda implementările din trecut bazate pe Nucleus RTOS pentru telefoanele dual sim, în special facilitățile avansate pe care marii producători nu le oferă nici măcar acum(spre exemplu posibilitatea de a suna de pe oricare SIM, fără existența unuia „master”). Remarcabil e că  implementările respective s-au făcut pe o platformă hardware super-ieftină. Trecerea la era smartphone a condus la o nebunie a implementărilor Android. Însă, Android-ul este legat ombilical de Google și de serviciile pe care le oferă. În China serviciile web ale Google funcționează prost din cauza tensiunilor dintre companie și guvernul chinez pe tema cenzurii. De-aici rezultă o insatisfacție a consumatorului final care se află, de multe ori, în fața unor servicii inutilizabile.

Cum problemele sunt vizibile, cei de la Alibaba au început din 2011 dezvoltarea propriului sistem de operare numit Aliyun. Este un sistem gândit în principal pentru piața chineză, are toată gama de aplicații și, mai mult, nu are necesități hardware foarte mari. Aliyun se află în fața primelor implementări, fiind implementat de câţiva producători de telefoane. Cu siguranţă nu este cel mai promiţător start, dar este un  start. În cazul în care va avea succes, Aliyun va face rapid baza critică de clienţi pentru a se impune. Nu vreau să cad în capcana celor care ridică în slăvi sistemul de operare de la Alibaba doar pentru că are un gigant IT în spate. Riscurile sunt majore chiar şi pentru ei, dar ceea ce-i ajută este masa imensă de potenţiali clienţi.

Experienţa ne demonstrează că atunci când o luptă devine acerbă şi aglomerată câştigătorii nu sunt giganţii, ci unii cărora la început nu li se dădea nicio şansă. Lupta în domeniul terminalelor mobile a devenit nebună, companiile măresc iraţional bugetele în speranţa dizlocării de bucăţi esenţiale ale pieţei. Personal cred că cei care vor câştiga războiul sunt cei care acum sunt pe margine. Indiferent că peste câţiva ani ne vom delecta cu un sistem Aliyun sau cu un alt nume exotic, cu siguranţă vom mai adăuga în lista lecţiilor despre iraţional bugetele actuale de lansare a smartphone-urilor. Aşa cum spuneam în trecut, era cloud spulberă noţiunea de sistem de operare trecând-o pe planul secund. Este o lecţie pe care chinezii par a fi înţeles-o mult mai repede.