joi, 10 decembrie 2020

Generalii armatei moarte

Î
n cazul în care n-ați aflat, avem un câștigător absolut al alegerilor, unul care are un procent covârșitor, dominând la modul absolut scena politică. Știu că acum, în miezul evenimentelor care v-au făcut să uitați inclusiv de COVID - tema predilectă a ultimelor luni - știrea pe care v-o dau vi se pare neverosimilă. Doar aveți imaginea proaspăt comunicatelor rezultate finale din care rezultă că, în contextul actual, nu se prea pot face majorități. Ce-ați spune însă dacă v-aș aminti că însuși Plăvanul l-a pomenit pe acel câștigător absolut care domină scena politică. De fapt n-o domină, ci o copleșește întrucât are un procent de peste ... 70%!

Probabil v-ați prins că acel procent este cel al absenților la vot. În ultima perioadă tot văd oameni - mulți chiar dintre cei pe care-i am în listă - care clamează victoria „majorității tăcute”. Spun ei că, iată, clasa politică e terminată din cauza acestei absențe masive. Am învins! - le transmit ei celor care-i citesc. Într-adevăr, o victorie zdrobitoare, însă o victorie asupra lor înșiși.

O să vă arăt ce anume capcană ascunde toată flexarea aceasta în jurul celor care „au învins sistemul” stând acasă. În primul și-n primul rând vă voi aminti că numărul total al celor care votează este fals. El a fost umflat din diverse rațiuni: ba pentru a îngreuna cvorumul în cazul unor referendumuri, ba pentru a avea o masă de manevră ascunsă, ba pentru alte ticăloșii. Pe listele electorale sunt extrem de mulți morți; unora dintre ei li se face pomana de șapte ani, iar alții au fost uitați chiar și de către familiile lor. Primarii n-au tragere de inimă să-i scoată de-acolo întrucât, în cazul unor localități mici, corecția ar fi dezastruoasă pentru ei. Apoi, tot pe listele electorale sunt și „cetățenii lui băsescu”, adică basarabenii care și-au luat cetățenie română, mulți dintre ei strict pentru a face rost de pașaportul pentru Occident. Spre exemplu, în Marsilia mă ia de la aeroport un băiat basarabean care-i cetățean român. Singura lui „atingere” cu România este la reînnoirea documentelor. Atât. Evident, acum caută să-și facă documentele pentru Franța, iar din acel moment „cetățenia” sa română va înceta. Și Grigore din Marsilia se află pe listele de votanți, cu toate că în viața lui n-a votat. Nici n-ar ști ce să voteze!

Este, cred, limpede pentru toată lumea că o halcă dintre așa zișii „majoritari” e compusă din cetățeni inexistenți sau semi-existenți pentru România. Avem apoi o masă de indivizi care nu votează pentru că le e imposibil și nici nu le stă gândul la asta: bătrâni imobilizați, bolnavi în stadii terminale pentru care votul chiar nu contează, oameni cu diverse handicapuri mentale s.a.m.d. Și ei sunt trecuți pe listele electorale. În afara acestor cazuri există o masă compactă de indivizi care refuză votul din diverse rațiuni. Unii nu vor să audă de politică, alții din rațiuni religioase, s.a.m.d. Mai sunt, de asemenea, emigranții noștri care, din dorința de „integrare”, pur și simplu uită de țara-mamă și n-au treabă cu votul. De asemenea, o masă importantă este reprezentată de copiii emigranților care, în ciuda faptului că sunt înregistrați ca cetățeni români, nu mai au decât o legătură conjuncturală cu țara întrucât „țara lor” e cea de adopție. Abia copiii copiilor acestora se vor interesa - mai mult din curiozitate de România.

Există de asemenea, dar undeva pe ultima poziție, o grămadă de cetățeni care protestează nemergând la vot. Unii o fac pur și simplu pentru că nu se simt atașați de nicio idee politică. Aceștia sunt cei onești care, de cele mai multe ori își asumă poziția tăcut, neașteptând ceva de pe urma ei. Există însă o minoritate gălăgioasă care nu se duce la vot pentru a-și justifica apartenența la așa-zisa „majoritate tăcută”. De fiecare dată după terminarea unui scrutin își pun coroana de învingători și perorează prostii printre prietenii lor. Tot dintre aceștia sunt și cei care profită mediatic în urma lipsei de participare.

Să luăm doar un exemplu: progresiștii marxiști au clamat victoria după eșecul Referendumului pentru familie, spunând că românii au refuzat familia tradițională. Dacă sunteți de acord cu asta, atunci puteți să vă clamați în continuare victoria!

Orice om cu un dram de logică realizează o chestiune simplă: orice confruntare politică e o luptă, iar lupta presupune prezența armatelor pe câmpul de luptă. Nicio armată n-a câștigat ceva prin neparticipare. Lipsa participării este tot invenția marxiștilor care întotdeauna au făcut speculația conform căreia „oamenii nu participă deoarece s-au săturat de burghezi și vor o nouă societate echitabilă”. Care societate echitabilă era fix comunismul. Curat murdar, coane!

Am spus-o de nenumărate ori înainte de alegeri: absenteismul e o prostie. Trebuie să ieși să alegi, chiar dacă votezi împotriva a ceva. Luați ca exemplu alegerile actuale: Plăvanul a fost blocat în visele sale umede. N-a luat majoritatea la care visa pentru a se întroniza dictator. Știați că dorea să schimbe Constituția pentru a-și aranja încă două mandate? Știați că una dintre proiectatele modificări ale Constituției era reprezentată la renunțarea la statutul de stat național?

În condițiile în care deștepții care propovăduiau boicotul ar fi reușit, acum am fi avut o majoritate absolută PNL+USR. Aceasta deoarece conducerea vândută a PSD n-a căutat să-și aducă electoratul la vot întrucât făcuseră blatul pe 20%. De ce 20%? Pentru ca restul de 80% să fie o mega-coaliție capabilă inclusiv să treacă prin Parlament modificarea Constituției, iar PSD să mimeze opoziția. Apoi ar mai fi fost referendumul unde, din nou, „deștepții boicotului” le-ar fi spus oamenilor să stea acasă, iar STS-ul s-ar fi ocupat de cvorum. Doar trebuie și morții ăia de pe liste să fie buni la ceva când trebuie! Iată un scenariu care-a fost eliminat prin implicarea celor care au înțeles că trebuie să iasă la vot.

Acum treburile sunt terminate și, din fericire, am reușit să evităm scenariul dezastruos. Însă nu trebuie să uităm că glonțul ne-a trecut pe la ureche. Doar câțiva milimetri au lipsit! Însă norocul nu se repetă. Înțelegeți că e nevoie de implicare masivă. La urma urmei fiecare luptă pentru mai binele său. Cu capul plecat, în condițiile în care avem o țară a noastră, chiar nu mai merge! E nevoie de implicare, e nevoie ca fiecare să-și spună punctul de vedere.

Nu vă place când politicienii își bat joc de voi? De ce nu le scrieți o hârtie, de ce nu le dați un mail, de ce nu faceți o petiție sau chiar o plângere penală atunci când se dovedește că sunt bandiți? Știu, îmi veți spune că n-are niciun sens. Așa e, dacă mergi ca prostul - așa cum am fost eu la Cotroceni după referendumul de suspendare al lui băsescu - ești de râs. Însă, în momentul în care în același loc ar fi ajuns un milion de oameni, nu cred că băsescu ar mai fi stat vreo secundă la Cotroceni. Nici măcar în țară n-ar mai fi stat!

V-am spus, nu cred în revoluție, ci în schimbarea pașnică a societății, schimbarea începută de jos în sus. Pentru asta e nevoie de implicarea fiecăruia. Nu vă place ceva, scrieți, faceți o reclamație, reacționați. Și spuneți-le tuturor celor care sunt la fel de nemulțumiți să reacționeze. O petiție care sosește la o autoritate a statului nu înseamnă nimic. Dar 1 000, 10 000, 100 000 de petiții cu același subiect pun o presiune insuportabilă asupra celor în cauză. Vreți să schimbați ceva?

IMPLICAȚI-VĂ! Nu mai așteptați feți frumșoi pe cai albi. Nu există. Nu vă mai puneți speranța în alții. Fiți voi vectorii schimbării. Implicați-vă și veți vedea cum treburile se vor dezmorți! Credeți-mă, e simplu! Renunțați să mai fiți generali ai armatei moarte și deveniți voi înșivă soldați vii. E mult mai onorabil întrucât, cel puțin, demonstrați că trăiți.

8 comentarii:

  1. Este un punct de vedere corect pe care îl apreciez în mod onest. Însă tot nu mă convinge să merg la vot. Ultimele alegeri la care am votat, au fost cele din anul 1996. CDR-ul a distrus (în mine, cel puțin!) speranța că oamenii politici pot avea, măcar parțial, bune intenții. Nici măcar la prezidențialele când iliescu se bătea cu Vadim nu am mers, pentru că pe Vadim, pe care l-am admirat mereu pentru erudiție și oratorie, îl știam cât de mare mincinos și prefăcut este... Am votat pentru demiterea lui băsescu și pentru familia normală și, exact așa cum era de așteptat, a fost degeaba. respect punctul de vedere că și votul negativ ajută pentru a împiedica sistemul. După părerea dumneavoastră, pentru a fi totuși un vot care să fie anti-sistem ar fi trebuit să votez cu PSD, un partid condus de „revoluționarul” ciolacu și de „rezistentul” grindeanu, prim-ministrul cu domiciliu auto-forțat în Palatul Victoria... Sau cu AUR, despre care știam că există și că este cel puțin ciudat, și cum nu mai cred în minuni nu aș fi pariat o ceapă degerată că vor trece pragul electoral. Se pare că, totuși, o parte din servicii au și alte interese, altfel, nici acum după patru zile, nu cred că există oameni raționali care să considere că cele 9 procente obținute sunt realizate corect. Mai mult, din ce observ în reacțiile lor, inclusiv ei, cei din AUR, sunt încă șocați de rezultate.

    RăspundețiȘtergere
  2. Puțin imi pasa! Nu am fost la vot si nu am nicio remuscare. Imi ajunge!
    Orice am face noi, ei tot castiga. Asa ca prefer sa-i scot din realitatea mea. Daca nu as avea TV, nici nu as stii cine ne conduce tara si nici nu m-as enerva. Cum traiau pe vremuri oamenii in varf de munte, departe de nebunia de jos.
    Si orice om cu un minim de cunostinte spirituale stie ca tot ce furam, de la noi insine furam si tot ce daruim, noua ne daruim. In final. Chiar daca aparentele fac sa tragem concluzia ca banditilor si tradatorilor le este bine si le merge. Nu le este bine, va asigur! Si nici ulciorul nu merge de chiar atat de multe ori la apa. Te zbati ca sa-i opresti sa-ti mai faca rau cand poporul este treaz. Ai cu cine te uni. Ai putere. Dar cand poporul este mort? Lipsit de reactii? Vesnic votant al hotilor? Ce faci?
    In ce ma priveste, ridic din umeri si incep sa tac. Nu mai protestez nici pe net si nicăieri. Si-mi vad de drumul meu ca si cum hotii din varful tarii nu ar exista. Niste biete fantome lacome care cred ca fericirea sta in contul gras din banca, sau
    functie-putere asupra sclavilor.
    Am ajuns si in acest punct. Era inevitabil sa scot din mintea si inima mea jigodiile la un moment dat. O sa le ignor. Iohannis nu exista. E doar un infumurat care se crede piesa rotunda intr-un puzzle. Nu-si gaseste locul sau, dar nu lasa nici restul pieselor sa se imbine corect.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Să înțeleg că veniți să citiți blogul ca la sanatoriu și comentariile dvs lungi au rol terapeutic. Pentru că eu aș fi zis că blogul abordează în largă măsură teme politice, iar unul dintre firele călăuzitoare, uneori mai ascuns, altădată explicit, s-ar putea ilustra prin faimoasa întrebare ce-i de făcut?

      Asta pentru că Johannis există merci bien, partidele nealese simbolic de absenteiști au fost alese concret de ceilalți și de ce s-o mai fi găsit prin servere, statul există mai departe, dar nu vă interesează cui folosește pentru că, nu-i așa, vi l-ați scos din minte ca plin de jigodii.

      Bine că aveți curent electric. Ar fi la fel de bine să-l plătiți, furnizorii n-au angoase dacă e să vi-l taie.

      Ștergere
    2. Într-o lume nebună, ne bucurăm și noi că mai sunt câțiva care simt și gândesc similar cu noi. După numărul de aprecieri ale articolelor, înfiorător de puțini. Probabil că om fi de zece ori mai mult...sau poate de 100 de ori mai mulți cei care citim și apreciem ce scrie domnul Diaconu decât cei care își exprimă aprecierea cu privire la articolele citite. Cred (de fapt, sunt sigur) că tot suntem o cantitate neglijabilă și că noi nu am putea să influențăm „sensul istoriei”. Deci, da, eu recunosc: faptul că citesc articolele de pe blogul domnului Diaconu și comentariile mele au rol terapeutic. Exact așa cum se spune că există doar două categorii de oameni: cei care recunosc și cei care nu recunosc!

      Ștergere
  3. Nu înțeleg de ce toate aceste calcule le aplicați majorității 'tăcute' și nu le aplicați celor 'prezenți' la vot sau la toată masa alegătorilor.

    Ştim de la alegerile recente din SUA și nu numai, că morții votează (nu stau acasă). De asemenea, votul celor neputincioși este furat copios; nici pe aceștia nu ar trebui să-i includeți în majoritatea tăcută.

    Ați văzut undeva vreo cifră a voturilor anulate? Părerea mea este că, judecând după CUM se numără și CINE numără, numărul voturilor valabil exprimate este mult mai mic.

    Chiar ați uitat furturile și schimbările de saci la recentele alegeri locale pentru sectorul 1? Acest caz penal strigător la cer a rămas nepedepsit; ba mai mult, hoții au primit marele premiu. În plus, ați văzut cu toții în ce dezordine de nedescris erau depozitate voturile voastre, ceea ce demonstrează un dispreț total pentru alegător.

    De fiecare dată când ne plângem ni se spune: "Ghinion, ați votat prost". Așa că mai bine stăm acasă și nu ne mai încărcăm conștiința.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Firea, cu gurița ei, s-a trezit vorbnd despre mica-mare diferență între alegerile locale și cele de acum. Anume că onorabilul PSD acum a avut numărătoare paralelă.

      Simion, la rîndul lui, a declarat că acolo unde au avut oameni în secții au scos un scor mult mai bun decît în cele în care nu au avut.

      La americani la fel, unde n-au putut deloc republicanii să observe procesul s-a furat cel mai mult.

      Contează și există modalități de a limita furtul.

      Nu-s prea sigur că toți dezabuzații de astăzi s-ar îmbulzi să populeze comisiile de votare, dacă mâine s-ar scoate o lege electorală strictă, cu identificare sigură a persoanei, cu numărătoare făcută manual - fără urmă de STS, cu dovada fizică (baloturile cu buletine) păstrată și verificată, cu pedepse dure pentru cei prinși cu frauda. E mai comod să cîrtești. Cunosc, doar eu însumi practic adesea acest sport.

      Ștergere
  4. Un aspect poate mai putin vehiculat la care ar trebuii sa reflectam. UDMR a obtinut 5,74% pentru Camera Deputatilor si 5,89% la Senat. Daca ieseau la vot inca cateva sute de mii de romani UDMR-ul nu mai depasea pragul electoral de 5%. N-ar fi fost frumos ca acesta uniune vesnic nemultumita de acesta tara si de neamul in mijlocul caruia traiesc votantii ei(desii au mai miulte drepturi decat bastinasii,desii de departe este cea mai favorizata minoritate din UE) sa nu mai fie la carma tarii prin diversele coalitii de moment? Intreb si eu.

    RăspundețiȘtergere
  5. Nu vei convinge pe nimeni de nimic cu motivatii complexe, lumea are probleme simple si frustrari foarte adanci. Tratamentul se face tot cu argumente simple care sa atace exact sursa frustrarilor. Placutza suedeza tocmai asta face, lozinca simpla, identifica problema, ofera o refulare temporara, te face sa te simti bine.

    RăspundețiȘtergere