luni, 21 iunie 2021

Falsa luptă dintre naționaliștii de tip Trump și globaliști


La ora actuală, la nivel global, avem în desfășurare o luptă aparent teribilă între două concepte care și-au împărțit adepții pe poziții cât se poate de clare. Pe de o parte globaliștii, adepții unui comunism corporatist la scară planetară, iar pe partea cealaltă naționaliștii, adepții statelor naționale așa cum sunt ele definite acum. Care dintre aceste două poziții este cea OK?

Iată o întrebare. Să fii naționalist sau globalist? Pe adepții globalismului îi cunoaștem. Domină scena politică atât la nivel european cât și global. Naționaliștii sunt marfă mai rară. În afara recent îndepărtatului Trump mai avem vreo câțiva: Orban în Ungaria, Kaczyński în Polonia, Salvini în Italia și cam atât. Poate or mai fi câțiva, dar oricum puțini. Însă, în ciuda slabei reprezentări, adeziunea de la baza societății este mult mai mare decât în cazul globaliștilor. Accederea greoaie la putere a partidelor naționaliste este cauzată strict de mafia globalistă, mult mai bine organizată și finanțată, care a reușit să-și impună oamenii în structurile cheie ale statelor naționale. De aceea, în unele țări, indiferent de cine se află la putere, lucrurile converg tot către zona globalistă. 

Știu că printre cititorii mei, majoritari sunt adepții curentului național. Și tocmai de aceea m-am hotărât să scriu articolul de față. Întrebarea care nu mi-a dat pace încă de la accederea lui Trump la putere a fost una cât se poate de simplă: oare cât de naționalist este naționalismul venit pe această filieră? Mai precis, ce soluție națională se poate naște într-o țară corcită precum SUA? 

Luând la scuturat naționalismul lui Trump vom constata că nu rămâne mare lucru din el. Trump propune un naționalism strict economic, extrem de „corect politic” și nu atacă nimic din pozițiile crâncene ale globalismului. Spre exemplu „familistul Trump” e același individ cu președintele Trump care a impus tuturor ambasadelor SUA din lume să facă presiuni pentru ca „țările nealiniate” să adopte la nivel legislativ ideologia LGBT. E un exemplu cât se poate de clar, care nu rimează absolut deloc cu doctrina națională. Mai mult, raza sa de acțiune este tot globală, lucru care ar trebui să le dea de gândit adepților lui Trump.

Pornind de la noțiunea de „naționalism economic” - marketată de Trump - putem observa cât de poate de limpede că avem de-a face cu o struțocămilă. Ce-i aia naționalism economic? În cazul lui Trump s-a văzut limpede în politica pe care a adoptat-o: o modalitate eficientă de a contracara superioritatea chineză în ceea ce privește produsele și serviciile. Când firmele americane n-au mai făcut față tehnologic competiției Huawei, Trump a eliminat-o din topor. Acuzațiile sunt de-a dreptul hilare, anume că Huawei lucra cu armata chineză. Mai țineți minte acuzațiile cu bombele atomice ale lui Saddam? Și asta e din același registru. Ca să nu mai vorbim că, dacă aducem logica pe tărâmul ideologiei Trump iese un dezastru: de ce e rău că Huawei lucrează cu armata chineză și e bine că toate firmele tehnologice americane ori sunt creație ori lucrează cu serviciile de spionaj americane sau cu armata SUA? De ce într-un caz e bine și-n altul e rău? Înțeleg, pentru americani e bine ca Apple sau Google să lucreze cu CIA, NSA sau cu Pentagonul, dar de ce se înflăcărează feciori și fecioare din alte țări la marea ideologie a lui Trump? Li se pare că sunt mai protejați dacă-i ascultă americanii în detrimentul chinezilor? Până una-alta există numeroase dovezi ale ascultărilor ilegale operate de americani, în timp ce dovezile referitoare la spionajul chinezesc se tot lasă așteptate. Unde-i adevărul?

Ceea ce vreau să se înțeleagă este că poziția ideologică a lui Trump e strict justificată de picajul economic al SUA, de incapacitatea țării sale de a se reinventa. Naționalismul său e doar o șmecherie prin care încearcă să păstreze SUA la vârful puterii globale. Altfel, de schimbat nu schimbă nimic din ideologia globalistă. Sau dacă schimbă, schimbă prea puțin.

În realitate, „deranjul naționalist” este tot o mișcare globalistă. La fel ca și manifestațiile împotriva restricțiilor COVID realizate peste tot în lume în aceeași zi și la aceeași oră. Sunt nuanțe care trebuie înțelese atunci când sunt observate deoarece ele se constituie în capcane care-i atrag pe naivi în aceeași horă globalistă. Ar trebui să înțelegem că a fi naționalist înseamnă în primul rând a avea valori. Iar valorile nu pot exista în afara unei familii tradiționale, în afara unei comunități închegate la nivel local și a unei uniuni de asemenea comunități la nivel național. Naționalismul nu este un curent al oamenilor înregimentați, ci al celor liberi, autonomi. Așa-zisul patriotism al lui Trump e o apă de ploaie, un fel de consolare a moluștelor umane care-și dau seama că se află pe o cale greșită, dar care n-au nici capacitatea și nici curajul de a a-și lua viața în propriile mâini, așteptând să fie salvate.

După cum lesne puteți observa, ca de fiecare dată în istoria recentă, așa-zisa luptă care se dă la vârf e o mascaradă. În realitate nu există luptă între globaliști și naționaliști întrucât, în esență, ambele sunt mișcări globale, adică răsărite din același trunchi. Nu trebuie însă să vă dezamăgească această realitate. V-am prezentat-o pentru a nu pica în capcană. Întrebarea care probabil vă rămâne este dacă mai e vreo scăpare. Desigur există. Și e cea mai simplă metodă, valabilă de când lumea.Dar despre aceasta vom vorbi în episodul viitor.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu