Cum a câștigat Trump războiul comercial cu China?

Pentru că se tot agită spiritele în ceea ce privește deciziile lui Trump, azi mă voi opri, din nou, la aberațiile pe care le scoate din tolbă. Și, pentru cei care au de gând să mă înjure, încă din start le voi spune că Trump a câștigat bătălia. Aveți puțină răbdare și veți înțelege.

După cum bine știți, fosta Administrație americană a dat o lege specială care să permită închiderea(sau preluarea) TikTok. „Protecting Americans from Foreign Adversary Controlled Applications Act”(PAFACA) se numește aberanta lege împotriva aplicației chinezești. Din respectiva lege nu se înțelege nimic altceva decât neputința americanilor care, văzând că nu pot reproduce tehnologia chinezească, dau o lege rudimentară care va conduce la închiderea aplicației în SUA. 

Am explicat în mai multe rânduri în trecut, dar o mai afirm și acum: nicio dată de-a vreunui american cu cont pe TikTok nu ajunge în China! Absolut totul e stocat pe servere americane, operate de companii americane, astfel încât acuzațiile executivului american la adresa Chinei sunt tot atât de reale precum halucinațiile cu baloanele „de spionaj”, date jos cu rachete de milioane de ori mai scumpe. În cazul TikTok, nu datele americanilor îi interesează pe cei care-au elaborat legea. Și nici măcar așa-zisa spionare. Cine naiba e interesat să spioneze niște obezi cu IQ-ul subunitar? Ce să afli? Numărul de căldări cu înghețată pe care urmează să și le cumpere? Totul e un scenariu pentru proști, la fel cum a fost și-n cazul Huawei. În realitatea, singura chestie de care sunt interesați este ALGORITMUL din spatele TikTok. 

Conducerea Chinei, luând act de modul absolut tiranic prin care americanii caută să-i exproprieze pe investitorii chinezi, se opune tranzacției, astfel încât, indiferent de amânările lui Trump, pare că vor prefera să închidă șandramaua în SUA decât să vândă. Sau să vândă doar activitatea americană, algoritmul rămânând în proprietatea Chinei. Ceea ce nu este OK din punctul de vedere al PAFACA. Mai subliniez aici că respectiva aberație legislativă a fost votată de ambele formațiuni politice americane.

Chiar dacă subiectul TikTok pare a nu avea relevanță în ceea ce privește politica de reindustrializare a lui Trump, veți înțelege imediat de ce am început povestea cu acest subiect controversat. Și, înainte de a trece mai departe, voi sublinia o altă „victorie” a lui Trump. Executivul chinez a cerut reprezentanților mediului de afaceri o listă cu importurile americane care sunt esențiale producției chineze. Aceste importuri vor fi scutite de taxe vamale sau vor beneficia de reduceri substanțiale ale taxelor deja în vigoare. 

Cealaltă știre de interes este dată de determinarea mai multor oameni de afaceri chinezi de ... a investi în fabrici americane. Da, nu e nicio glumă! Mai mulți oameni importanți de afaceri spun că analizează posibilitatea de a investi în SUA dacă li se garantează investiția. Cu alte cuvinte, sunt dispuși să deschidă fabrici acolo pentru a nu pierde piața americană. Cu Iată, din nou, Trump a ieșit victorios!

De fapt, problemuța e puțin mai complicată de-atât. Și, pentru  a o înțelege, vă voi da câteva exemple: Indonezia, Filipine, Vietnam, Malaezia. Ce e cu aceste țări? Ei bine, au o bază industrială semnificativă. Cu toate acestea, nimeni nu vede țările respective ca pe niște competitori ai cuiva. Motivul e cât se poate de simplu: producția industrială NU MAI CONTEAZĂ în vremurile în care trăim. Sau, mai bine spus, nu mai contează DOAR producția industrială. Și asta nu de ieri de azi, dar acum e infinit mai accentuată observația.

Cel mai important element din toată afacerea este CUNOAȘTEREA sau, know-how-ul. Având know-how poți gestiona producția industrială oriunde în lume. Deci nu e obligatoriu s-o gestionezi doar în spațiul tău vital. Să vă dau un exemplu: industria auto din România. Avem atât producători de componente, cât și doi producători auto care și-au adus fabricile aici, producând mașini pentru întreaga Europă. Într-adevăr, dau de lucru unor oameni, au echipamente complexe. Dar, dacă se retrag respectivii producători din România, mai poți face ceva cu acele fabrici? Niente! Problema e dată de același obsedant know-how. Fabrica o ai aici, în țară, dar adevăratele „chei” ale sale se află în altă parte. Atât francezii de la Renault, cât și americanii de la Ford, controlează fără probleme producția la modul „remote”, iar dacă decid să stingă lumina la fabricile lor o pot face fără nicio problemă și fără riscul ca respectiva fabrică să mai funcționeze. Sau, dacă va funcționa, va funcționa producând același model până când va deveni irelevant. Avem exemplul Dacia și Oltcit, două companii înființate de francezi aici pe vremea comuniștilor, care au motorizat România. Cu toate acestea, cele două fabrici n-au ținut pasul cu progresul. De ce? Pentru că adevăratul know-how nu era aici. Și vorbim despre niște vremuri în care integrarea locală era obligatorie. Acum, cu producția bazată pe „fabricile de organe” ale companiei-mamă, o retragere a producătorului de pe piață, lasă aici doar un morman nefuncțional de fiare. 

Așadar, producția industrială contează doar atunci când controlezi TU totul. Altfel, nu e nimic! La fel se întâmplă și cu mutarea producției în SUA. Trump va avea o problemă majoră întrucât chinezii și-ar putea muta producția acolo. Asta ar însemna că a câștigat meciul? Nicidecum! Va constata că, într-adevăr, se produc niște chestii acolo, dar acele chestii sunt tot chinezești 100%. Și, culmea, mutarea producției nu va avea ca efect nici concedieri în China și nici creșterea angajărilor în SUA. De ce? Pentru că, pur și simplu, lucrurile acestea nu mai funcționează după reguli clasice.

Chinezii investesc nebunește în automatizare și robotizare. Fabricile lor de mașini folosesc un număr record de roboți, angajații umani fiind într-un număr foarte mic. Este o direcție strategică urmărită de China. De fapt, „Imperiul Celest” nu vrea să inunde lumea cu produse, ci să-și mărească marjele de profit. De aceea, în timp ce SUA aleargă să găsească job-uri basic în care să-și angajeze balenele eșuate, consumatoare de tichete sociale de hrană, în China se merge pe eficientizarea producției și angajarea doar de specialiști de înaltă calificare. Aici e diferența!

Cei care cred că SUA va putea să mai concureze pe piață cu exporturile sale se înșală amarnic. Nimeni nu mai are nevoie de exporturile americane, în condițiile în care piața e realmente invadată de China și de partenerii săi de afaceri. În plus, lumea se schimbă radical ca efect al noii iterații tehnologico-industriale. În această paradigmă nu câștigă cel care are instalațiile, ci cel care are cunoașterea necesară funcționării facilității industriale, cel care e capabil să pună la punct procesul de la A la Z. Acela e capabil nu doar să inunde lumea cu produse, ci și să schimbe trendurile.

Ca să înțelegeți mai bine, dacă vă voi întreba cu ce se ocupă BYD, îmi veți răspunde că e producător auto. Aiurea! BYD, la nivel de organizare, nu e un producător auto, ci o companie tehnologică. Acum dezvoltă automobile deoarece are o cercetare intensă în acel domeniu de activitate și urmărește să impună un anumit mod de transport care - spun ei - va revoluționa întreg domeniul. Dar ei nu se concentrează pe mașini, ci pe niște tehnologii cheie în jurul cărora își dezvoltă produsele. La fel stau lucrurile(poate chiar mai evident) în cazul celor de la Xiaomi. Ei nu-s nici producători de telefoane, nici de electrocasnice și nici de automobile. Cu toate acestea, îi vezi peste tot. De ce? Pentru că ei sunt o firmă tehnologică și fiecare produs pe care-l fac este o expresie a unei viziuni tehnologice. Multe dintre produsele Xiaomi(de exemplu automobilele) sunt făcute în facilități pe care compania nu le controlează, ci doar dă specificațiile pentru produsul pe care-l dorește. Iată un model de control al producției fără să deții facilitatea. 

Ce trebuie să înțelegem din tot ceea ce am scris până acum? Un element cât se poate de simplu: Trump vrea să câștige un meci al vremurilor apuse, în condițiile în care China deja concurează pentru lumea de mâine. E ca și cum ar veni cineva și-ar spune: „Eu nu te las să mai vinzi mașinile tale la mine în țară dacă nu faci plantație de arbori de cauciuc pentru anvelopele automobilului”. Ce se va întâmpla? Producătorul, care știe bine că în anvelope nu se folosește cauciuc natural, va face probabil și o plantație de arbori de cauciuc pentru a-l împăca pe nebun, văzându-și însă de ceea ce vizează în principal, anume de vânzarea mașinilor pe care le produce. La fel și cu chinezii în SUA: vor face facilități de producție, dar ceea ce urmăresc este „algoritmul” sau, mai bine spus, propria lor viziune tehnologică. Asta nu va înțelege în veci nici Trump, nici întreaga gloată idioată care-l urmează în lupta cu morile de vânt.